Page 5 - 1875-04

i Bi'i flib
1
Gazot'a C30 de 2 ori: Joi’a si Duminee’a, 8e prenumără 'la poştale c. kî r., si’ pe la
Fdi'a, candu concedu ajatoriale, — Pretiulu: âjittlis XXXVIII. DD. corespondenţi, — Pentru seria 6 or.
1
a
J
pe 1 ano 10 fl,, pe /s 3 A- v. - Tieri aşterne 12 Tacs’a timbrala a 30 crr de naearo pu­
f
v. a» pe una anu sân 2% galbini mon. snnatâria. blicare. ":!
Sr. 23. SradOTQ 8 Âprile 27 Martin 1875.

Regele Italiei Victore Emanuele cu principele de unirea poteriloru, de associari si reuniuni, cari
S i b i i u in 2 Aprilie 1875. de corâna Humbert cu soci’a si ducele de Genua suntu si factorii cei mai productivi si mai potinti
Pai’asfasn votivu! sosiră in Yeueti’a spre a primf pe inaltulu <3spe, Ia indeprinderi catu de colosali. Mica a fostu si
care vine iucungiuratu de barbati diplomatici si po­ Rom’a la inceputulu ei, dâr’ in conlucrări intr’unite
Astadi cu maro aolenitate si multa pietate, se
serbA in beseric’a parocliiale gr. cat. deaici p a r a - litici. Se scrie, ca acesta visita va cousolidâ alli- -si avea ea sperantiele marirei sale si le a ajunsu:
anti’a intre cei 3 suverani, ca-ce Prusianulu inca asia in începuturi catu de mici de opere de asso­
s t a a u l u pentru etern’a amentire si repausulu,
va face visita in Itali’a in scurtu, si dâca va fi ciari in orce ramu de cultura si înaintare naţionale,
unuia dintre cei mai mari, mai illustri si mai de­
primitu in Rom’a, cum venâza Bismark, celu ce totu se ne locamu cele mai frumâse si mai salvatârie
votaţi barbati ai natiunei nâstre, pentru pii’a a-
mintire a Excelentiei Sale studiasa viitoriulu, atunci spereza ca se va descurcă sperantie si nu ne vomu insielâ. Multu avemu si
si cu Papa, care prin encyclicele'sale infalibile ei pana acum a multiâmf spiritului de associari, care
Ladislau Basiliu Baronu de Poppu.
sculă in capu pe toti episcopii si prelaţii rom. Cath. lu nutri si sexulu nostru frumosu câ exemplu pre-
După celebrarea servitiului divinu. de 3 preuti, din Germani’a, cari făcu adunare la Fulda in Ger- mergaţoriu inca dela 1849 spre binele comunu ge­
pontificandu Rev. Sa protop. I. Y. R u s u, s’a tie-
mani’a in contra legiloru prusiene politice beseri- nerale si numai acesta e, care nu ne va insiela spe­
nutu unu cuventu funebrale petrundietoriu la animi,
resci spre a pas! cu poporulu in unire lă aperarea rantiele. Faca asemene in tâte orasiele, toti roma­
in onârea înaltului defunctu, rostitu de numitulu
in contra persecutiunii. nii industriari, sâu iubitori de industria romana din
protop. pontificante. Acelu cuventu pentru însem­ Imperatulu Russiei inca fa' veni la Ems la orasie, si fia securi, ca prin ajutoriulu reuniuniloru
nătatea momenteloru, ce contiene vi-lu alaturu spre bai de vâra si ceea ce voru arangiă aceşti suverani, vomu deveni si la starea midiulocia in stătu, la
alu publică*). va servi de cinosura facia cu liberalismulu si repu- starea industriale, comerciale si economica materiale,
După aceea a urmatu serbarea parastasului in- i
blicanismulu ce-si redică capulu, si facia cu maho- care astadi da atatu tonu iu statele europene la în­
datinatu si santirea colivei. Cele de lipsa pentru
medanismulu turcescu, contra caruia Russi’a se si treprinderile cele mai gigantice'prin associari. Fora
pregătirea parastasului, s’au procuratu prin genero- pregatesce a-si occupâ partea de ereditate pretensa. de aceea agricultorii tierani cu 4—6 copii nu se
sitatea II. Sale d-lui cons. gub. P. D u n c ’ a . — Tâte paturele societatiloru planuescu asecurarea afla in stare bucatatindusi mosiele a-si castigâ tra-
La celebrarea acestei solenitati prea triste, a
unui viitoriu mai bunu prin cointielegeri si cu ab- iuln vieţii. Ce e mai prudenta dâra, decatu, câ
cărei serbare inadinsu se defipse chiaru pre diu’a negare dnpa devis’a tempului: „Yiribus unitis," a- fia-care tata de familia agricultoru cu mai mulţi
de 2 Aprile a. c., luă parte unu publicu numerosu tatu catra orientu catu si catra occidentu.—) fii se-si caute refugiulu fericirii loru la ramulu in­
din locu si din prot. Sibiiului, fienduca pre acâst’a Descoperirea monumentului M a x i m i l i a n u , care dustriei prin orasie, dandusi pruncii la scâla si pre-
di fura conchiamati atatu preutimea, catu si inve-
cu faci’a catra mare i representa Figur’a stante, inca gatindui pentru mosii’a cea ce totu cresce, cu cres-
tiatorii si representantii poporului la sinodulu protop. se serbă in Triestu cu pompa si cu mulţi spectatori si cerea activitatir si a perfecţiunii industriei, ce sio
si resp. apoi la conferintiele invetiatoresci. Si a- din armata. Presied. Comitetului monumentale tienh alege după aplecări si preparări tempurie. Asia fia
cestia asistara cu totii la acâst’a solenitate, pre
una cuventare despre meritele repausatului, multia- securi si de imbunarea sortii loru, pe candu si na­
JeDga unu numeru considerabilu din inteligenti’a
mindu imperatului pentru presentia si dârindu, câ ţiunea de alta parte va prosperă in mesura pro-
de aici, de ambe confessiunile, intre cari vediuramu
acestu monumeutu se servâsea câ dovada de ade- gressiva cu immultirea si prosperarea loru ai a
pre barbatii noştri naţionali; B o 1 o g ’a, br. U r s u,
rintia a poporului catra cas’a austriaca, rogâ pe reuniuniloru intre fiii sei. Astadi câ neci odata
M a c e l l a r i u , B r a n u d e L e m e n y , H a n n i a , Mai. Se primâsca moneta memoriale tipărită spre suntu chiamati toti a ne „uni in cugete si simţiri"
S t e z a r i u , B a r d o s i , R o ş e a etc.
scopulu acesta. Mai. Sa multiami pentru pietatea si la tâte, câ si la salvarea vieţii politice naţionali,
Dâ Ceriulu 1 că amentirea acestui raru barbatu
onârea ce ae prestă fratelui seu, f. imperatu Mexi» si a prosperarii natiunei prin sine insasi.
romanu, pre care noi atatu de multu l’am stimata canu. Yivate si desvoltari in aeru de diverse flamure — Partit’a liberale m. a si inceputu a trage fo-
si iubitu, se se pereneze in sinulu natiunei, âr’ si semne pe uscatu si pe corăbii. Mai. Sa cu archi- 16se mari din unirea poteriloru; ea imblandiesce pe
spiritulu lui celu nobilu si sublimu, ae fia geniu
ducii salutara monumentulu, trupele presentara, im- leu cu tigru si in parlamentu, unde dela 1 si 2
aparetoriu alu poporului nostru. Deci fia-i tieren’a nulu se intonă si tunetulu tunuriloru din castellu Aprile incâce se primiră o mulţime de proiecte de
nsi6r a ! ! ! S .
puse finitulu festivităţii de pietate. Mai. Sa se rein- legi fora multe desbateri. După primirea legii
t6rse in palatulu locotenintiei cu suit’a, cu lacrime pentru pensionarea invetiatoriloru poporali maghiari,

Imperatalu Francisca iosifa I In in ochi, după perderea pretempuria a fratelui inal- se primescu mereu tâte cele urgente, chiaru si pro-
Vriesta. tiatu. — iectulu de modificarea si urcarea contributiunii nu
casiună multa desbatere; si dep. sasi Kap si Baus-
Mai. Sa imperatoriulu si regele Austro-Unga-
riei F r a n c i s c u I o s i f u I, iu calatoria la Dalma- ner, carii vorbiră in contra urcării darii, deveniseră
l$rasiovta 6 Aprile st. n. 1875.
9
ti’a pord in 1 Aprile cu archiducii Carolu Ludo- isolati. Pentru reducerea tribunaleloru de justiţia
Unu m e m e n t o R o m a n e i inca se făcu proiectu in minist. de justiţia.
vicu si Ludovicu Yictoru si Suita si ajungundu la
Triestu in 2 Aprile a. c. fă primitu la gara de La încordările fratiloru noştri clusiani, demne D i u r n a l e l e m a g h i a r e începură a esi cu
una mulţime f 6rte numer 6sa de poporu si salutatu de imitatu in t 6te orasiele si din t 6te respoterile, programele viitoriului, ce vrea partit’a liberale a
de catra civi in frunte cu PodeBta, burgmaistrulu încordările resolute de a reuni inca si poterile indus­ creâ pentru Ungari’a. Asia dice „Nemzeti Hirlap*:
cetatii, in expressiunile cele mai leali. In resie- triali romane la progresau ic cunoscientiele reali, Politic’a ndstra naţionale e lieinduplecabile, plina
dintia fura primite auctoritatile salutatârie, cu care induatriari si comerciali, după cum vediuramu din de fortia si potere, care trebue se impreune postu­
occasiune Mai. Sa apromisse reuniunei lucratoriloru, „ S t a t u t e l e R e u n i u n e i s o d a l i l o r u r o m a n i latele progressului liberale cu interessele consolidă­
ca va sprijini nisuintiele pornite pentru imbunarea d i n C l u s i u , " publicate in nr. 21, nu ne poteinu rii statului magbiaru. Pana acum amu mai lavi-
stării lucratoriloru si ca recunâsce utilitatea reuni- conteni a nu mai improspetâ „Unu memento Ro­ ratu, acum inse interessele naţionali voru fi stâu’a
riloru loru spre acestu scopu făcute; âr’ catra con- mane," ca fora a imbraciosiâ industri’a si corner- conducatâria in politica si legislatiune. Yomu face,
siliulu cetatii se adressâ monitandulu, câ se spriji- ciulu, cu unu „ f ă c u s i m i l e " de unirea poteri- câ limb’a nâstra se iâ locu atatu in politioa catu si in
nâsca in unanimitate regimulu. loru prin tâte orasiele, ma si prin sate, nu e cu viati’a sociale si se*si sparga gaura si in sinulu
(In 4 la 10 6re ajunse la G 6rz asemene in- potintia, câ naţiunea romana se devină secura de armatei comune. Totu fiiulu patriei trebue se fia
tempinatu. neexploatarea poteriloru ei itatu materiali catu si convinsu, ca Ungari’a numai asia pâte remanâ li­
In Veneti’a municipalitatea emisse juna procla- spirituali prin străini, cari aubla cu ciorpaculu a bera, unita, dâca va remanâ si numai maghiara s. a.
T
matiune, prin care provâca poporimea a-si face ma- prinde si a assimilâ totu ii giurule, slabindu-ne despre cari nu se mai pâte indof neme, decatu or­
nifestatiunile sale la primire pentru consolidarea al- corpulu naţionale, mai cu deosebire prin orasie. bii si vendiatorii vieţii naţionali. Alte asemene.
liantiei ambiloru suverani si pentru infratirea am- Progressulu si civilisatiinea popâreloru, trebue $r’ „Kelet" provâca pe romani, câ se parasâsca
beloru popâre. se recunâscemu, ca n’ar’ fi jotutu ajunge la gra- passivitatea, ce i impedeca la reesirea planeloru li-
dulu, pe care se afla in secilulu nostru, dâca n’ar’ beralistice, se intrâ in activitate, ca metrop. Mi-
*) In nr, viitoriu se va reproduce, Red. fi fosta dădăcite si ajutate ia aventuiu loru de adi r o n u R o m a n u , se însorise in 20 Marte in si-