Page 6 - 1875-04

nulu part. liberale si dbca conducătorii romaniloru care doresce r u i n ’ a acestoru d 6ue pop 6re. După tulu deplinu si successulu intregu alu loru de­
nu i urmbza, voru vedb ei. tbte aceste, cum se nu me fi incercatu si du, câ p i n d e d e l a m o d u l u , c u m s e i n a c t i v b z a
— „Kifzbrdek* scrie din Sibiiu, ca metr. M. după potintia se contribuiu si eu la imprasciarea s i c u m s e e s e c u t a a c e s t e i d e i . Si in pri-
R o m a n u va chiamâ o conferintia politica la Si­ ideeloru sinistre despre naţiunea romana, ce u n g u r i i vinti’a acbst’a credu eu, ca proiectulu are lacune
însemnate, si este de doritu si de lipsa, câ acele
biiu din toti cei mai aleşi, si diariulu sperbza, ca l e c u l t i v a (!!!) cu a t a t a p e r t i n a c i t a t e ; se se impla astfeliu, catu universitatea in t 6te di­
i va succede arcbiereului a virf intre romanii arde­ cum se nu me fi incercatu si eu, câ prin aceste recţiunile se corespunda toturoru trebuintieloru si
leni politic’a maghiara (cea de susu) parasindu modeste ronduri se aretu, ca intru adeveru catu de dorintieloru acelei parti din monarchia, in care
existenti’a s’a naţionale, si ca acesta va fi lucru naturale suntu căuşele nemultiumirii Romaniloru? se cladesce ea, si ca prin acbst’a se garantbza si
successulu si efectulu ei in modu stralucitu si in-
bagatelu, ca-ce toti archerel, romani suntu aderitori Chiaru si dbca n’asiu fi crescutu in scoli destulitoriu.
politicei maghiare. Facia cu astfeliu de cutediari maghiare si n’asiu fi fericitu a me bucură de ami-
antinationalitari, cine p 6te fi atatu de orbitu, câ citi’a multoru barbati buni din sinulu acelei naţiuni 4 „Yreu se trecu preste durerbs’a impressiune
ce a facutu proiectulu in form’a sea prima, asiu
se nu vddia extrem’a necessitate de cointielegere si si chiaru si dbca asiu fi cuprinsu de ori-ce anti- retacb inse unu faptu cunoscutu de toti, neimpar-
unire in cugete si simţiri, pentru a ne asecurâ via- pathia personale facia de naţiunea maghiara, totuşi tasindu-ve, ca multa superare si dorerbsa impres­
ti’a naţionale sub orce impregiurari ? — nici atunci n’asiu intrelasâ nice o ocasiune, câ se siune a facutu in tibr’a mea impregiurarea, ca in
nu miscu t 6te petrile spre a apropiâ aceste doue proiectulu guvernului despre universitatea din Cer-
nautiu nu s’a consideratu de locu o naţiune mare
naţiuni un’a de alta ; pentru ca nu simpathi’a sbu
„Romanii din ¥ransilvanra.“ *) intrbga, naţiunea romana, acea poporatiune primi­
antipathi’a, ci i n t e r e s s u l u c o m u n u este Jega-
(După brosiura.) tur’a cea mai tare, ce p 6te se impreune dbue popâro tiva, care împreuna cu romanii din Transilvani’a si
Ungari’a numera preste 3 milliâne.
Astfeliu acbsta situatiune reciproca ne avisbza la amiciţia eterna. Apoi unde in lume esistu in- „Trebuie se spunu adeverulu si se recunoscu
pre ambii intr’acolo, câ se ne ferimu de acele ten- teresse comune mai batatbrie la ochi, câ aici intre cu multiamita asigurarea ce mi s’a facutu, ca in-
dintie si nisuintie, ce producu neîncredere si înstrăi­ noi, cari ambii suntemu espusi la aceleaşi inunda- tentiunea d-lui ministru de resortu nu pote fi se
nare, adeca se ne ferimu de a tinde la sporirea tiuni si suntemu avisati a ne aperâ in unire contra vateme 6re-si cum-va si se nesocotbsca pre naţiunea
neamului unuia prin contopirea sdu desnationalisarea periclului comunu?! nâstra, ca împlinirea dorintieloru possibile in acestu
celuilaltu. Noi romanii trebue se ne bucuramu din Si nice nu-mi vine a crede, câ sbu esagerat’a respectu este reservata , ceea ce s’a si doveditu prin
;
anima, candu vedemu ca voi vb iubiţi naţiunea cu mandria naţionala, sbu, ceea ce mai pucinu -mi afabil’a prevenire ce au intempinatu propunerile,
dorere! nesuflciente, cari s’au facutu in comissiune
infocare si ardbre, si asiâ nice voi ungurii n’aveti place a presupune, ur’a de rasa contra nbstra se pentru a suplenf in parte proiectulu guvernului.
causa binecuventata de a nu ve bucură, candu ve­ ve păta orbf pre voi asiâ de tare, — pre voi, cari Dâra cu cele d 6ue catedre ordinarie pentru filolo-
deţi ca noi, pre langa iubirea catra patri’a comuna, singuri diceti, ca ve aflaţi in acbsta lume larga, gi’a limbeloru romanice, precum si pentru limb’a
aderamu si ne alipimu totu-odata cu căldură si câ o insula in mare, fora nici o naţiune consangbna, si lireratur’a romana, pre cari le-a adausu laudat’a
catra naţiunea nostra; ba inca dbca ati observă, — incatu se nu vedeţi insemnetatea interesseloru comissiune bugetaria, nu este satisfăcuta trebuinti’a.
ca nu suntemu destulu de romani, său ca părerile comune, ce le aveţi cu noi, si se nu fiţi convinşi „Voiescu se ve făcu atenti d-loru mei, ca e
cu totulu impossibilu se prospereze universitatea, se
nbstre inclina pbte catra cosmopolitismul atunci despre necessitatea ce resulta de aici, de a tienb corespunda chiamarei ce i s’a datu, de a latf cul-
chiaru voi ati trebuf se ne indemnati la o mai laolalta si de a ne spriginf reciprocu; si totu asiâ tur’a in tibr’a dela fruntariele resaritene, dbca toc-
ferbinte iubire catra naţiunea nâstra, său se ne de neadmissibila mi se pare si cealalta impregiurare, m’a prin negligerea său ignorarea limbei unui po-
faceţi atenti, ca cosmopolitismulu este mârtea natiu- câ voi se desconsideraţi asiâ de tare pre o naţiune, poru numerosu, la care amu onbre a apartienb si
niloru celoru mici. N’ar’ trebuf se ne batemu in care aici in depărtare de consângenii sei, intr’o eu, a unui poporu, care numai in monarchia nu­
mera 3 milli 6ne, afara de fruntariele tierei inse,
capete si se nisuimu intr’acolo, câ maghiarulu si patria, ce a cadiutu in calea emigratiunii popâre- adeca in Romani’a, 5 millidne si preste acestea in
ungurulu cum se se păta mai tare slabf unulu pre loru, a fostu si atunci, si după aceea espusa la statele cele mari ostice din vecinătate inca 2 mil-
altulu, ci din contra ar’ trebui se cautamu intr’acolo, cele mai mari pericle si tentatiuni, si cu t 6te li6ne, — se se rădice cum amu dice unu muru de
câ in totu modulu si prin t 6te mediulâcele se ne aceste in cursu de 18 secii a sciutu se-si apere feru intre scdl’a cea inalta si poporulu indigenii,
spriginimu si ajutamu unulu pre altulu; deârace esistinti’a sa naţionale chiaru si atunci, candu o de-si ar’ trebuf se fia mai antaiu intru folosulu a-
candu ori si care dintre aceste doue naţiuni tinde a mulţime de alte natiuui, cari din tempu in tempu cestui’a. Yreau se observezu numai, ca in primii
slabf pre cealalta, prin acbst’a ea insasi -si infige locuita aici câ cuceritori, au disparutu de pre faci’a ani după împreunarea Bucovinei cu Austri’a sub
guvernulu austriacu a predomnitu intr’unu lunga
rana in corpu si se slabesce, bra dbca din contra pamentului, incatu numai istori’a le conserva numele, siru de ani esclusivu numai acbat’a limba singura,
tinde a o intari, atunci se intaresce chiaru pre sene pre o naţiune care a datu dovedi despre o vitatitate fiindu ea si limb’a officiale in comunicatiunea gu­
Ou catu suntu mai tari duoi fraţi buni, cu atatu asiâ de tenace, si care in cursu de vr’o cativa dieci vernului cu poporulu, a deregatorieloru si tribunale-
mai bine ai mai cu efectu se potu spriginf si ajută de ani a fostu in stare a aretâ cele mai frumdse loru cu acestu din urma, si ca pana in tempulu
unulu pre altulu in caşuri de nevoi eventuali. resultate pre calea progressului; da, nu-mi vine a mai nou nu s’a promulgatu vre-o lege, care n’a
Yoi maghiarii aveţi de mai mulţi ani incâce crede, câ voi se desconsideraţi acbsta naţiune si se fostu alaturata si in testu romanu. Fdi’a lege!
braai poterea in mana. A vâstra este detorinti’a se nu sciţi precumpăni după valbrea loru aventagiele regnicolarie si imperiale, proclaitiele guvernului si
tbte publicatiunile de insemnatate, dbca suntu în­
faceţi pnmulu pasu catra noi. Ati avutu si aveţi ce ar’ resultâ dintr’o impacatiune fratibsca cu ro­ dreptate catra poporu, aparu de unu lungu siru de
sute de mediulbce si caii spre a face acbst’a; atatu manii din patria, care impacatiune de buna sbma ani totu-dbun’a cu testulu romanu alaturatu. Dbca
:
pre calea legislatiunii, său (intru catu pre acbsta ar’ produce cele mai amicali relatiuni si cu romanii, mi ibrta d-lu presiedinte, mi permitu a aduce la
cale, din ore-cari respecte si consideratiuni, n’ar fi ce locuiescu afara de acbsta patria. cunoscinti’a inaltei case unu documentu officiosu,
cu potintia) si pre calea administratiunii ati potutu ( F i n e a v a urmâ.) care p 6te reversâ o lumina asupr’a acestoru rela­
tiuni din tibr’a nbstra. Documentulu acest’a e unu
si poteti se daţi prin f a p t e mai multe si mai emisu alu presiedintelui tierei din Bucovin’a din a-
palpabile semne despre cugetulu vostru de infratire nulu 1866.
si despre bunavointi’a vâstra facia de romani. Inse U n i v e r s i t a t e g e r m a n a i n B u c o v i n ’ a . Oratorulu cetesce acestu documentu, apoi con­
in locu câ in urm’a tempiloru de trista memoria tinua.
Precum maghiarii in Ungari’a si Transilvani’a
se vedemu, ca aceste d 6ue naţiuni se apropia totu spre a maghiarisa: asia ai germanii Austriei nu „Cum se facemu inse, câ officialii se pdta co­
mai tare un’a de alta, si prin o buna intielegere crutia nemica spre a germanisa Bucovin'a romani­ munică cu partidele in limb’a loru, se scrie publi-
si amiciţia sciu se pună pentru viitoriu o base loru rupta odiniâra dela Moldov’a. — Spre acestu catiuni, se se provbce la legi si se le aplice, etc.
solida la aperarea interesseloru comuni, vedemu cu scopu se decise infiintiarea unei universităţi ger­ dbca nu li se da ocasiunea si possibilitatea, câ se-si
dorere, ca opiniunea publica maghiara este asiâ de mane in Cernăuţi, capitalea Bucovinei. pdta insusf pre calea sciintiei aceste limbi ale tie­
In 13 Martiu in sied. senatului imperiale in rei — si eu vorbescu mai antaiu in interesulu lim­
reu sedusa cu privire la noi, incatu in fia-care bei romane.
romanu vede pre unu inimicu neimpacatu alu statu­ Vien’a se desbatu proiectulu respectivu. Indesiertu „Acbst’a stare de lucruri, precum si trebuin­
H u r m u z a c h i ma si
pledara bravulu romanu
lui maghiaru si preste totu alu neamului ungurescu. Suesz si Menger, ca suprematistii suntu neexora- ti’a invetiamentului de universitate in limb’a romana
Spre a demonstrâ acbsta dorerâsa impregiurare, unde bili. Dbr’ si rom. neiom. Tomaszcsuk pledâ pen­ este atatu la noi catu si intre romanii din Tran­
gasimu dovedi mai eclatante si mai strigatârie la tru Universitate germana; br’ doi ruteni pentru ca­ silvani’a si Ungari’a asiâ de semtita, catu acestu
ceriu, decatu in discursurile pronunciate in camer’a tedra si de limb’a rutena, ca-su mulţi teneri res­ }oporu, care, după cum se scie, nu este dotatu cu
pectivi, care o dorescu scl.
deputatiloru ei a boeriloru cu oaasiunea desbateriloru bunuri prea multe, de ani incâce a adunatu cu ab
negare de sine si devotamentu o suma mare de bani,
a s u p r a l e g i i e l e c t o r a l i , precum si in insaai
Deputatulu H u r m u z a c h i pledbza asia: o a inmultitu, de si cu incetulu, dâra constantu,
legea ce s’a n ă s c u t ă s u b p r e s s i u n e a aceloru
„E firescu lucru, ca, dbca infiintiarea unei pentru a infiintiâ, fla in Ardblu, in Ungari’a său
d i s c u r s u r i ? (!!!)
scoli inalte se consideri pretotindenea de unu bunu in Bucovin’a, o universitate romana si adeca mai
In urma acestoru fapte cum asiu potb se mare, cu atatu mai miltu se apretiuesce o atare antaiu o academia de drepturi, in care se se pro­
semtiu, ca multiumirea mea se potentibza? Orce scbla intr’o tibra, care in respectulu culturei a re- pună in limb’a romana.
indemnu, ori-ce mişcare menita de a prombve si masu inderetrulu tierikru sorori mai fericite din „Dbca e se se rădice o universitate, câ astadi
intretienb inimicitiele funeste intre naţiunea romana Austri’a. in secululu luminei si alu dreptatiei intr’o tibra de
si cea maghiara, p6te se faca bucuria numai aceluia, „Dâra si la unive’sitatea ce are se se infiin- alta limba, in care poporatiunea germana face ho-
tieza are valbre totu c< se dice despre cele mai taritu numai unu procentu micu, atunci aici tre­
fruptifere, mai folositdre si mai frumbse idei si buie se se considere nu numai elementulu gemanu,
*) Yedi Nr. 17 — 23 ai „Gazetei Tr.“ despre inatitutiunile ceh mai apromitietdrie, Efec* ci si celelalte elemente precumpanitbrie, pentru ca