Page 7 - 1875-04

0 universitate are se implinâsca d 6ue probleme: Min. Stremayer o spuse verde cu acâsta occa- produsu. venitu brutu . . . 374 fi. 59 cr.
Dâca ea pre de o parte are se fia scâl’a înalta a siune, ca interessulu monarchiei celu mai mare e, âra spesele făcute la arangiarea lui
;
:
:
sciintiei si se inveti’a sciiuti’a de sine, ea trebuie a propagâ ideâ de stătu austriaeu in departatulu au tfostr^v............................ 272 fi. 09 cr.
se urmarâsca totu in acel’a-si tempu scopulu prac- orientu. Legea se si sanctionâ. — Asia dâra câ venitu curatu pen-
ticu, de a dâ statului servitori apţi, judecători, ad­ Acum se pregatesce serbarea iubileului de una tru Reuniune a resultatu . . . 102 fl, 52 cr.
ministratori, advocaţi etc. mai departe se crâsca suta de ani a devenirei Bucovinei suptu Austri’a de La dobândirea acestui venitu, care s’a adausu
invetiatori pentru sc61ele gimnasiali si reali. După catra germani si judani cu t 6ta incordarea, după la fondalu Reuniunei femeiloru rom. din Brasiovu,
dreptulu naturalu, după neesterminabilulu semtiu cum se respandi faptulu. — au contribuitu prin oferte binevoitârie din afara:
alu consciintiei naţionale, pre fia-care omu petrunsu On. dd. Stefanu Dimitriu din Brail’a cu 5 fi.,
de datorinti’a sea lu conserva câ unu sanctuariu Niagu Burduloiu din Brail’a cu 2 fi., Nicolae Per-
neatacabilu in anim’a sea si lu cultiva; in urma .ii lea din Brail’a cu 10 franci, resp. 4 fl. 45 cr.,
insusi după sunetulu legiloru fundamentale de stătu SiJyî ah Hontati diverse. d-n’a Maria Christu din Bucuresci cu 5 fl., Elisa
cari suntu basea legale, pre care stamu toti si cari uni UnJ: im Muresianu cu 5 fl., d. Dimitrie Moroianu din Bu­
ne da$ nâue toţuroru asemenea dreptu, se pare o McolttU Genescu, Dr. med. cetatiâ&nu curesci cu 2 fl. 50 cr., Dragiceanu et Popescu din
necessitate imperativa, a satisface in acâst’a direc­ de rel. gr. or. din Romşnţ’a, după unu morbu de Bucuresci 2 fl. 50 cr., Teodoru Nica din Bucu­
ţiune si pre poporulu primitivu indigenu. cateva luni si după impartasirea cu sântele taine resci 1 # resp. 5 fl. 24 cr., Stefanu Constanti-
,Deci tienu de lipsa intetitâria, câ mai antaiu, si a finitu o.ursulu vietiei pamentene Luni n 6ptea nescu din Bucuresci 20 fr. resp. 8 fl. 90 cr., Di­
se se infiintieze inca unele categre pentru unele in 24. Marte s. v. in etate de 76 de arii.' mitrie Herca din Ploesti 1 fl. 50 cr.. I. Lazarescu
cursuri juridice practice cu limb’a de propunere Despre durerâsa perdere a acestui crestrnu din Ploesti 1 fl. 50 cr., P. Cioranu studentu in
romana, cu libertate facultativa, pentru ascultătorii bunu si romanu zelosu, care a petrecutu in comun’a Gratiu 1 fl. 50 cr.,. Nicolau de Siustai din Seghi-
universitarei; a dâu’a se se ingrigâsca câ se se Bţasovului dela 6 Marte 1861 pana la mârte, in- siâra 3 fl., Siandoru din Alba-Iu.lia 2 fl., Dr. Au­
ocupe celu pucienu Unele dintre cele mai necessarie sciintieaza subscrisulu Comitetu bisericescu câ ese- relie Muresianu din Viep’a 2 fl., Petru Badila din
catedre, in asemenea modu, cutoru alu vointiei ultime a reposatului, in numele Sibiiu 2 fl., Paulu Dunca din Sibiiu 2 fl., Isidoru
„Propunerea ce o făcui, nu e de. locu unu ce seu $i alu rudeniejoru defunctului a nume a cum­ Procopeanu din Bucovin’a 5 fl., Ioanu Me.tianu din
nou, de vreme ce deja la anulu 1872 ne-amu in- natei sale ved. Lucsa Gap eseu si alu nepâteloru Oradea-mare 5 fl. v. a.
grigitu camu in asemene modu de elementulu ru- sale I r i n a s i M a r i t i a pe toti amicii si cunoscuţii In vederea acqştui resultatu favoritoriu subscri­
tânu din tiâr’a n 6stra vecina Galiti’a. Nepotendu-se reposatului, si rogaudu-i se binevoâsca a participă sulu comitetu -si implinesce cu plăcere cţatori’a de
adeca ocupâ indata catedrele pentru cursurile juri- la ceremonii funebra ce şe va seversi adi in 27 a esprime multiamit’a si recunoscinti’a sa profunda
<
dice-practice si pentru limb’a si literatur’a rutena, Marte s. v. 6rele 3 după ameadi. atatu Ori; dd. Dr. Nicolau Dirna, Dr. Juliu Mure­
din lips’a de puteri deatulu de pregătite si disponi­ sianu si Ioanu Radoviciu pentru bunatatea, ce o
bile, guvernulu a dispusu printr’unu emisu, câ se C o n t r a d e c l j a r a t i u n e . avura de a arangeâ acestu baiu spre deplina mul-
se aplice barbati tineri culţi: oficiali dela judeca- In nr. 19 ddta 21/9 Martin a. c. alu „Gaze­ tiamire a p. t-, publicului si spre aratatulu folosu
t6ria, dela procuraturele financiali, advocaţi, pana tei Transilvaniei,* o minoritate a parochierflloru din alq Reuniunei, catu si toţurorp On, domni ai dârnne,
candu se voru aflâ persâne apte, cari sa iâ profe- Resnovu publica o declaraţiune protestatâre in con- care se grăbire cu Qcâsta ocasinne, a veni in adiu-
sur’a in modu definitivu. ra alegerei de preotu din an. tr. si acum in contra toriu unui institutu romanu pentru crescerea si in­
„Eu asiu fi in stare se aretu d-lui ministru intarirei aceiaşi alegeri. struirea fetitieloru romanâ.
1
de instrucţiune multe telegrame, multe epistole din Sorgintea acelui protestu se reduce la machi- Brasiovu 18/30 Marte 1875.
diverse parti ale tierei, dela reuniuni, persâne natiunile unei fracţiuni formate din rudeniile ei cu C o m i t e t u l u R e u n i u n e i
private din diferite cercuri, cari ne aru atinge in 20—30 neorustici (?) cu toţii 75, apoi poftimu este f e m e i l o r u r o m a n e .
modulu celu mai semtietoriu, dâca nu s’aru satisface waioritate; care este suparata, ca nu au rernasu ; , ? Pana in 15 Aprile cur. cei esmisi din con-
acâst’a dorintia justa; deci ’mi permitu a adauge candidatulu loru, pre care comitetulu coriformu drep­
la resolutiunea propusa de comissiune urmatoriulu tului cei compete după Stat. org. §. 23 p. 6 l’a semnatiunea alegatoriloru de deputaţi la dieta, se
aditamentu: •. ^ esehisu câ necualificatu si neajunsu pentru acea pa- primescu in lista, dâca voru dovefll, ca pana acum
in 15/4 si au platitu darea. Trebue inse se-si dâ
3. se se infiintieze o catedra pentru istori’a rochia, ce este de clas’a I. reclamatiunea pana in 16/4 la comitetulu centrale
tierei; In acea declaraţiune a minorităţii neînsemnate, de alegere in Brasiovq.
4. in fine se se pârte grigia, câ se se aplice densii plesnescu de repetite ori adeverulu in facia
profesori ordinari sâu docenţi in numeru recerutu, si ne 8imtimu datori alu restabili declarandu, ca — (Arestarea unei parechi de miretei.) Ni se
celu pucienu pentru propunerea unoru cursuri prac- alesulu nostru de preutu fh alesu cu maioritate irqpartasiescu din Passavia cu datu 25 Martiu a-
tice-juridice, anume pentru dreptulu civilu si proce- ecclatanta de 132 voturi din partea elitei parochie- ceste: „De patru septemane petrece pe aici unu
dur’a civila, dreptulu penalu si procedur’a penale, niloru resnoveni, cari represinta intrâg’a comuna si anumitu Georg Br. Schimmelfennig de Oye, sub
precum si pentru legile politico administrative de beserica si politica in tâte afacerile ei; ca comis- firma de inspectoru regescu prusianu de gara din
stătu, in limb’a romana. T rv siunpa esmisa din partea Ven. consiştorip, ceruta D., si avea la sene apa fata tenera si frumâsa din
Eu amu redusu dorintiele mele la unu mini­ chiaru de minoritatea d-loru, pentru de a cercetă Gratiu, Johaqna L. Acâsta parechia de 6meni im»
mum, catu me aflu in contradicere cu mulţi dintre starea adeveverata a actului de alegere, după cer­ part! bilete de invitare la logodna, si avea de scopu
conatiunalii mei in acâst’a privintia; dâra nu vreau cetare nu a oonstatatu nici o illegalitate ce s’ar’ fi a-si inarendâ sâu cumperâ aici una mosiâra si a se
se ingraunezu lucrulu, m’asiu semti fericitu, dâca comisu la acea alegere, pentru ca in casulu con­ asiediâ cu locuenti’a; ei inse indata după venirea
loru aici trasera asuprasi atenţiunea comissariului
s’aru tienâ contu de dorintiele propuse celu pucienu trariu, V. consistoriu ar’ fi anulatu negresitu acea
in întinderea acâst’a.* alegere, ca in fine minoritatea protestatâria si de politianu austriaeu de confinia Dr. Altenburger, care
după una impartasire venita lui dela Gratiu mai
rea credintia nu p 6te după nici o lege din lume
Dr. Dunajewski arata, ca motivele comissiunei a-si impune pre candidatulu seu intregei maioritati, cresch, si dede ansa la unu siru de investigatiuni,
dovedescu o necunoscintia de impregiurari, pentruca ci ea trebuie se se supuie alegerei făcută in modu cari scâsera la lumina date, cari cu cele cunoscute
universităţi germane in tieri negermane trebuje sa legalu din partea acesteia. — A mai sta de vorba in Gratiu, motivară pe judecatori’a investigatâria de
stâ pre o nivela inferipra, de vreme ce bărbaţii cu minoritatea protestatâria, ar’fi numai o pierdere acolo, a cere dela comissariulu confiniariu austriaeu
harnici nu voru emigrăm in tieri străine din patri’a de tempu. pentru ca ce seriositate potu avâ nisce arestarea Br. Schimmelfennig pentru delictulu de
loru si dâca si suntu bătuţi de unu ventu furtunoţu âmeni, cari, nepotendu-si realisâ planurile loru par­ insialatiune si a miresei lui, fii’a unui officialu din
la o universitate negermana se silescu a reint 6rce ticulari, amenintia cu parasirea confessiunei moşi­ Gratiu, pentru omoru de copilu. Comissariulu de
in patria. loru si stremosiloru loru. O lege nu se pâte calcă politia Dr. Altenburger ordină arestarea acestei pa­
Suesz e de părere ca sciinti’a n’are nimicu de dragulu unoru âmeni, candu vine cineva cu rechi de casatoria in Otelulu „la sâre,* tocma in
şi
comunu cu politic’a si natiunalitatea, sciinti’a se astfeliu de amenintiari -si arata numai cerbicosita- sâr’a, candu siedea la ospetiulu de nunta.*
pâte invetiâ in fia ce limba, fia ce inveqtiune e tea, si nu vointi’a de a. se supune , — Acâsta
proprietatea intregei omenimi, de acea oratorulu este destulu de caracteristic^ si de elocuente pentru — ( S i n u c i d e r e . ) Fundatoriulu si directorulu
crede, ca universităţile suntu unelte rele pentru câ se pâta vedâ ori cine, ca minoritatea parochie- .institutului de asecurarea si creditulu officialiloru
ajungerea scopuriloru politice, fia aceste catu de niloru protestatori din Resnovu, nu se lupta pentru maghiari V i n c e t i u V a n i c e k se sinucise in 2.
sublime. Avemu lipsa de universităţi la .noi, se o causa drâpta, ci pentru o causa străină de inte- Aprile in Pesta pentruca, jucandu la bursa si per-
nu mai facemu pentru Romani„’a si Russi’a scâle. ressele sf. nâstre beserice gr. or., deârace densii diendu, nu mai potfi respunde la detorii. Elu se
După Tomaszczuk, care in pledurile sele pentru prefera mai bine a o paraşi decatu a se supune otrăvi, lasandu urmatâr-i’a scrisâria:
universitate aretâ numai unu servilismu fara pare- vointiei maioritatii. •; . ; „Caderea institutului e neincungiurabile. M’am
chia catra guvernu, pledâza Dr. Menger contr’a Speramu, ca preste pucinu tempu si st. pa- angageatu in tempii din urma preste potere pentru
universitatiei aretandu, ca Bucovin’a are mai multa rochiani protestatori se voru convinge si densii des­ institutu. Cu mine intra in mormentu multe secrete
lipse de invetiamentulu poporalu. Pâte ca mortea ’mi scapa institutulu din ruina. Neno­
pre retacirea, la care au fostu sedusi prin uneltiri
In desbaterea speciale propune Hurmuzachi la ascunse si aspiratiuni destructive. Suntemu inse rocirea mea a fostu, ca amu tienutu de âmenl buni
§ 1 se se stârga dispusetiunea relativa la limb’a in sperantia ai credemu, ca si Exc. S’a archiepis- pe mulţi, cari inse nu era. Me rogu se numi pă­
germana câ limba de invetiamentu. copulu si metropolitulu nostru, nepunendu pretiu răsiţi famili’a. Vanicek.*
Deputatulu Dumb’a propune, ca la facultatea pe unele,informatiupi sinistre diurnalistice, pe bas’a Indata se luara mesufe politienesci si se făcură
teologica se pâte admite după trebuintia propunerea acteloru nu va purcede altfeliu, decum a purcesu cercetări si sigilări. V. presiedintii institutului
unoru cursuri senguratece si intr’alta limba. Ven. consistoru. (Urmâza subscrieri). maghiaru inse alergara la min. de finantia, câ se
Resolutiunea ce a decis’o comissiunea la pro­ ajute institutulu. Unii consiliari administrativi ai
Dare de suma
punerea lui Dumb’a, câ '■> 11 |V 1) : v w • ’ s*. \\ •• ' ,• .* * ;V inst. s’au arejstatu. Asia merge cu cei ce nu tienu
> '
.
1. in loculu limbeloru orientali, reservate facul- despre venitulu balului arangiatu la 14/26 Ianuar. dela gur’a sacului, si se inglâda fora calcule in
tatiei teologice, se se infiintieze o catedra pentru a. c. in Brasiovu in favorulu fondului Reuniunei yiitoriu in spese inganfate si depradari cutediate.
filologi’a limbeloru romanice si 2. o catedra ordi femeiloru romane. Se fia institutulu romanu ar’ avâ naţiunea la epi­
naria pentru limb’a si literatur’a romana, se pri Acestu baiu, cu a caruia arangeare au bine- tete de celle mai deonestatârie si sclavitârie. —
mesce, resolutiunea lui Hurmuzachi se respinge. voitu a se insarcina câ comissari On. dd.: Nicolau
D. 0. Biraa, Dr. Juliu Muresianu si Ioana Radoviciu, a