Page 9 - 1875-04

Gazet'a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenamera Ia poştele o. si r., si pe le
F6i'a, candu conceda ajatdriale. — Pretiulu: DD, corespondenţi. — Pentrn serie 6 cr.
1
pe 1 anu 10 fl., pe / 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. Tace’a timbrala s 30 cr. da flacare pa-
i
v. a. pe unu snu sda 2Vs galbini mon. sunatâris. biicarc.

Hr. 24. Brasiova 11 Aprile 30 Martin

sata in corpulu naţionale prin pierderea desu-amen- ce indemnatu interzisele poporului seu s’a ve-
Parastasa votivn in Sibiia! ţitului repausatu. diutu necessitatu cu arm’a in mana a-i detrage o
C u v e n t u f u n e b r a l e , tienutu de Rev. d. Faptele, meritele, virtuţile, sacrificiale acestui însemnata parte de moştenire. Nu este lucru usio­
protop. I. Y. R u s u la serbarea parastasului de 40 barbatu, nu suntu in stare ale potă descrie după ru, dicu, a schimbă dorerea in bucuria si sentiulu
dile, in memori’a illustrului barbatu naţionale: adeverat’a loru valdre; acele se tienu si alt’cum de de resbunare in sentiu de cordiala amiciţia, cu t 6te
Ladislau Basiliu Baronu de Poppu, competenti’a istoriei naţionali, si sum convinsu, ca aceste inse imperatorele austriacu, Franciscu Iosifu
istori’a natiunale, acestu martoru neinvidiosu alu I. fu in stare a aretă acăsta virtute omenăsca, fu
repaus, iu 17 Fauru 1875.
adeverului, va scf, după meritu, a reservâ pagine in stare a subordinâ sentiulu seu de Domnitoriu
„Ego sic vivam, ut sciam me pa- interesseloru unui poporu, care numai prin unirea
triae vixisse." Eu asia voiu trai, strălucite pentru glorificarea si eternisarea memo­
catu se sciu, ca am traitu pentru riei fapteloru si. meriteloru illustrului defunctu. Eu toturoru fiiloru sei potîi se-si consolideze poterile
patria, dice Cicerono iu un’a din me restriugu, cu respectu la illustrarea fapteloru si se ajunga a-si ocupă loculu seu in concertulu
oratiunile sale. nemuritdrie ale înaltului defunctu, a aplică aici nu­ popăreloru. Unu asemenea poporu este totu-de-un’a
Scirea prea trista despre mutarea la cele e- mai cuventele de inaltu sensu ale străbunului nos­ de temutu si totu-de-un’a de respectatu. A amblâ
terue, a unuia dintre cei mai illustri barbati ai tru Cicerone: „haec ampla suntu, haec divina, baec după amiciti’a unui asemene poporu vecinu, insămna
natiunei năstre, a cărui pia amintire o serbamu as- immortalia: haec fam’a celebrantur, monumentis an- a dorf salutea si liniscea popăreloru de sub scutulu
tadi, ne a frantu animele năstre de doreri si ne-a nalium mandantur, posterităţi propagantur." propriu, insămna a-si fortifică confiniele si a-si ase-
innecatu in lacrimi de doliu. Acestu prea devo- Veniţi dăr’ prea demni si gelnici ascultători, cură integritatea pamentului seu.
tatu barbatu alu patriei si natiuuei, fă Excel. Sa că uniţi in cugete si simţiri, se onoramu memori’a Domineca iu 5 Aprile imperatărele plecă din
L a d i s l a u B a s i l i u B a r o n u d e P o p p u , pre- înaltului defunctu, se ne inchinamu umbreloru lui, Triestu catra Veneti’a, unde fă primitu din partea
siedinte de senatu la inalt’a curia regia, c. r. con- ca-ci genii natiuniloru suntu rari, ei suntu numai regelui Italiei si a poporatiunii venetiaue cu pompa
siliariu actualu de stătu intimu alu Maiestatei Sale productele unoru secuii, veniţi, se redicamu prea strălucită si cu urări cordiali de bineventare.
c. r. apostolice, decoratu cu ordinulu cor 6nei de amatului nostru barbatu naţionale monumente ne- Dela Poute Rialto pana la podulu calei ferate
feru si presiedinte alu Associatiunei transilvane ro­ perit6rie in camerele animei năstre celei sincere si canalulu grandu eră indesatu de gondole si gondo­
mane etc., carele inca in etatea bărbăţiei; in etate caldurăse, carea trebue se bata cu căldură pentru lieri in ornamentu venetianu pitorescu. Imperato-
abea numai de 56 ani, in 17 Fauru a. c. prin totu, ce e nobilu, frumosu si sublimu; veniţi prea rele eră imbracatu in uniforma de maresialu austri­
neexorabil’a mărte, se desparţi de noi, lasandune stimati si gelnici ascultători, se ne implinimu cu acu, ăra regele Victoru Emanuilu in uniforma italiana.
orfani, cbiaru intre impregiurarile cele mai grele ast’a ocasiune o prea scumpa datina de pietate si Ambii suverani intrara in Veneti’a intr’o gondola
ale natiunei n 6stre, pre candu aveamu cea mai im- religiositate, catra umbrele unui barbatu incununatu aurita si imbracata in sticla de oglinda venetiana.
peridsa necessitate de consiliulu, spriginulu si con­ cu cununa nevestedîta a nemorirei pentru meritele, Capel’a musicale a companiei de on 6re intonă im-
ducerea barbatiloru tramisi de provedentia, spre a ce si-lea procuratu in interessulu benelui de cornunu nulu austriacu, facundu se resune in acorduri armo-
fi conducătorii si columnele cele tari ale naţiunii alu patriei si natiunei, se ne implinimu dicu o de- niăse piati’a cea mare a sântului Marcu, ăra tunu­
năstre, celei atatu de cercate si nefericite. 3i3cca toria prea pretiăsa, catra umbrele unui barbatu, rile ce se descarcau de pre San-Georgio Maggiore
unu lucăferu raru alu natiunei năstre, a disparutu care in t 6te dilele vietiei aale fă unu s 6re lumi- impleau aerulu de cutremuru. Cu unu cuventu,
de pre scen’a acestei lume; ăcca a disparutu din natoriu (fora pete) ce a incalditu cu benefacatd- primirea a fostu chiaru Juxuriăsa si entusiasmata
sinulu familiei sale aduncu intristate, unu parente riele sale radie anemele cele recite si le-a iusuflatu pana la esageratiune.
de familia doiosu si iubitoriu, a disparutu din me* entusiasmu, sperantia si vitalitate. Veniţi in fine In 6 Aprile s’a tienutu o revista asupr’a unei
diuloculu nostru, unu amicu ainceru si promptu d’a se versamu lacrimi fierbinţi pentru prea tempuri’a trupe de 12,000 soldaţi sub comand’a lui Pianelli.
sacrifică pentru benele adeVeratiloru sei amici, a perdere a aceluiaşi, si se rogamu Ceriulu, că spi- După aceea s’a datu unu prandiu, la care au parte-
disparutu din sinulu nostru unu illustru barbatu de ritulu lui celu sublimu si nobilu se veghieza si cipatu 80 de persăne. Cu acăsta ocasiune regele
stătu, carele eră in stare si in positiune a repre- pre viitoriu, că unu bunu geniu preste noi si pre­ Victoru Emanuilu redică urmatoriulu toastu: „Beau
sentâ ori si unde patri’a si naţiunea; ăcca a dispa­ ste s6rtea natiunei nbstre. in sanetatea Maiestatii sale imperatorelui Austriei
rutu atletulu aperatoriu alu drepturiloru natiunali, Fia-ti dăr’ usiăra tierin’a illustre barbate! me­ si regelui Ungariei, a înaltului meu 6spe, frate si
a disparutu din mediuloculu nostru acelu illustru mori’a Ta in veci se se păstreze intre connationali, amicu, intru fericirea si neintrerupt’a uniune a am-
barbatu, acelu sinceru natiunalistu, carele prin e- că unu prea pretiuitu tesauru, ăr’ spiritulu celu nobilu, beloru staturi." Imperatorele Austriei respunse:
nergi’a, staruenti’a si influenti’a sa intielăpta a con- se fia deapururea geniulu aperatoriu alu natiunei, „Cuprinsu de sentiulu celei mai viue multiumiri
tribuitu in modu considerabilu la aceea, că naţiunea alu acelei naţiuni din a cărui sinu ai esitu, pre pentru primirea cordiale, ce am aflatu aici, beau
ndstra in 1863/4 se fia inarticulata că naţiune si se carea ai iubit’o cu căldură si sinceritate, si pentru in sanetatea regelui Italiei, a fratelui si scumpului
se bucure de drepturi natiunale si de limba in af- a cărei inaltiare, fericire si prosperitate ai conlucratu meu amicu, a familiei regale si intru fericirea si
facerile publice, in fine cu unu cuventu dispară din cu zelu neobositu, pana la finea vietiei corporale. prosperitatea Italiei."
sinulu nostru acelu raru barbatu, care a luatu parte Se vighieze spiritulu teu preste aceea naţiune, ca­ Camer’a deputatiloru Ungariei delibera cu mare
activa cu gloria nemuritdria la tbte acţiunile na­ rea totu-deaun’a se va tienă mandra, fericita si iutiăla t 6te proiectele de legi, ce i se submitu spre
tiunali in restempu mai bene de 30 ani. Si ăcca gfbrificata, ca-ci avii fericirea a potă produce din discutiune. Dăca mai esiste vr’o opositiune, apoi
dulcea si pi’a memoria a acestui inaltu defunctu, sinulu seu unu atare fiiu barbatu, si atletu natiunale. aceea este numai de parada. Deputaţii nationali-
ne dede trist’a ocasiune, spre a ne adună astadi Deci, repetiescu: Fia-ti tierin’a usiăra, Mare barbate 1 guvernamentali (ce ironia!) si-au pusu scalusiu la
aici, in acestu locasiu de o parte spre a dă expre- si memori’a Ta in veci binecuventata si glorificata! gura, au intinsu, cum dicu dinsii, man’a spre im-
siune semtiementeloru năstre de condolentia, de alta Aminu! pacatiune si acum astăpta se vina cineva că se li-o
parte spre a ne depune inaintea acestui s. altariu, stringa si se li recompenseze acestu actu de inaltu
cu tdta solenitatea, tributulu celei mai intime a patriotismu. Au mai fostu tempuri candu romanii,
n6stre reverentie si pietati, catra illustrulu repau* Hl’asiovn, 9 Aprile st. n. 1875. pururea creduli, au datu drăpt’a cu adversariulu seu
satu. Ne am adunatu aici, cu nobilulu scopo, că Caletori’a Domnitoriului austriacu in Itali’a unguru si prin acăst’a si-a datu si independinti’a,
reinnoindu in anemele ndstre dulcea memoria a in- preocupa intrăga diurnalistic’a europăna. Si cum si libertatea. Si inca n’am ajunsu a redobândi a-
naltului si multu amatului nostru defunctu. Se nu, candu unu imperatore are atata resignatiune si cesti tesauri perduti si ăcca ca ingerulu celu reu
inaltiamu rogatiuni din anime sincere si devotate bunavointia, de a cercetă cele mai remarcabile indămna pre unii dintre inaltu politicosii noştri
pentru eternulu repausu alu aceluia. locuri istorice ale unei parti de territoriu italianu, fraţi a traficâ de nou intru a repune si pucinulu
Pierderea casiunata natiunei prin repausarea ce odiniăra se tienea de coron’a imperiului seu. castigatu; inse fia siguri, ca nu voru isbuti. Cu
acestui reale barbatu, este immensa si nu se p 6te Ca-ci nu este lucru asia usioru, a innecă si ascunde asta ocasiune nu voimu se intramu in detaiuri, ci
repară, nu numai noi contemporanii, dăr’ si poste­ cele mai delicate suveniri, ce le p 6te avă unu Dom- constatamu cu dorere, ca de cate ori se comitu a-
ritatea preste decenii, va semU aduncu lacun’a cau- nitoriu, si a îmbracă si stringe la peptu pre celu aemeni acte, pre cari le-amu potă califică intre ac-