Page 10 - 1875-05

in Romani’a. Ce le mai pasa de ex. economiloru turarea tragatoriloru prin batai selbatece, manare S i n o d u l u a r c h i d i e c e s e i r o m a n e gr.
de vite rumegat6rie si de cai, ca activitatea loru indelunga si ducere de greutati extraordinarie, in- or., convocatu de p. S. Sa metropolitulu M i r o n u
va fi curmata din Transilvanii si Bucovin’a, candu jugarea sdu inhamarea prea tempuria, nutretiu reu, R o m a n u l u , se deschise, după chiamarea sântului
speculanţii si corabierii străini ii astdpta cu doru mucedu, inputîtu, apa putur6sa din bălti spurcate, Spiritu, in 20 Aprile in Sibiiu, prin una cuventare
in porturile danubiano, că se cumpere dela ei; tienerea viteloru in ploi reci, di si n6pte, sub ce- archiepiscopdsca, cărei contiene si program’a agen-
candu lanariile (unde se spala lan’a) se inmultiescu riulu liberu, in geru cumplitu, sdu din contra, in deloru chiamarii, la care respunse dep. I. Branu de
in Romani’a pe fia-care anu, candu din professio- arsiti’a sugrumatdria a sdrelui, pasiunarea de drba Lemeny. Sinodulu cu vii aclamari de „Se traidsca*
nistii sasi s’au asiediatu si pana acum si se asid- coperita cu r6ua r e c e si cu bruma grdsa, ori p’in- Exc. Sa, consimt! cu respunsulu. Neaflanduse inse
dia mereu pe la urbile si oppidele romanesci, unde tre bălti, si alte că acestea. Nu ne veţi numi alta completu nr. deput. presenti, siedinti’a se anuntiă
tienu la lupta cu professionistii evrei, ale caroru tidra in Europ’a, in care vitele se fia maltratate pe a ddu’a di si apoi dr’ pe a 3-a, dr’ in 22 a-
manufacturi suntu si mai inferidre decatu cele sa- in modu mai barbaru că in Ungari’a si in Tran­ flanduse 33 deputaţi, se incepilra lucrările cu cetirea
aesci. Aici professionistii sasi stramutati din colo, silvani’a. Ce se dicemu despre staule sdu grasduri, protocolului sied. precedente, se constitui biroulu, se
cumpără productele crude totu numai dela aceşti (poieti *), din care cele mai multe suntu asia de alesera notari: Dr. Uarion Puscariu, Nicol. Mihal-
romani, cu cari suntu dedaţi a-si bd „aldemasiulu* scunde, intunec6se, putur6se, frigur6se, in catu se tianu, Toiu’a Rosiescu, Ion Candrea, Ion Srndru si

din moşi de stramosi, Hanes cu I6nu, Pitter cu potu califică multu mai bine că locuri de tortura Rubinu Patitia, si se intregescu comissiunile per­
Petru, Gyerg cu Georgie etc. Ddra apoi cine ro­ si de temnitia pentru sermanele vite, amice, nutri- manente.
mane in Transilvani’a? Secuii? Vorba se fia; se­ tdrie, conservatdrie ale omului. Ecca totu atatea Presidiulu presentdza exhibitele si se alege
cuii au inceputu a intrece si pe romani cu migra- cuiburi de epizootii si degenerare totala a celoru una comissiune ad hoc de 9 inşi pentru examina­
tiunea. Ddra va opri dn. Tisza et Comp. emigra- mai bune soiuri de vite. Si apoi d-v6stra totu rea reportului consistoriului archidiecesanu. Si si­

nea? Asia ceva este impossibile; diece mii de mai cautati originea epizootiiloru in alte tieri? nodulu lucră apoi in comissiuni Mercuri.
Tisza, Szapâri, Pdchy, Simonyi si cum ti-i mai Departe de a voi se ascundemu cu acestea mo-
chiama, nu voru fi in stare se impedece migratiu- dulu tractarei viteloru de ex. in Romani’a sdu in Dela Aradll 4 Maiu 1875.
nea, si tdte încordările loru pe acestu terrenu, că Russi’a, — constatamu numai starea lucruriloru
si pe altele multe, suntu si remanu vane, nulle, dela noi, unde robi’a de cate 104, in unele tienu- Instalatiunea noului episcopu gr. or. Rss. d.
că neintemplate. Asia ddra prin oprirea definitiva turi chiaru si de cate 208 dile pe anu in servi- I o a n n e M e t i a n u se serbă in 2, duminec’a To-
a viteloru rumegat6rie si a producteloru dela ele tiulu boieriloru cu cate 2, 4, 6 vite de jugu, nici mii, cu t6ta solennitatea. Episcopulu cu mandata-
va suferi numai Transilvani’a si thesaurulu ungu- decumu n’au invetiatu pe 6meni a-si crutiâ vitele, riulu metropolitului d. prot’a Hannia venindu, fura
rescu, dra Romani’a si thesaurulu ei va câştigă ca nu-i lasă epistatii, deregatorii, prefecţii, inspe- primiţi la beserica de totu clerulu in ornatu beser.
minunatu, precum castigase Prussi’a, candu regele j j ctorii, haiducii, argaţii boieriloru. si conduşi la scaunulu episcopale. Mandatariulu se
Ludovicu XIV gonise din Franci’a pe profeasionisti, adressă catra publicu, reportandu-si missiunea pri­
Fia-ne inse de ajunsu chiaru si numai acelea mita, după care se cit! diplom’a de denumire in 1.
fabricanţi, negutiatori, omeni literaţi, pe carii re­
confessiuni, pe care le făcu in acdsta materia inşii maghiara, a p o i i n c e a r o m a n a , si gramata me­
gele Prussiei ii primi cu braciale deschise. Se
membrii societatiei agronomice din Clusiu in petitiu­ tropolitului cu decursulu alegerii, examinării cano­
pare inse, ca acestu planu de a sc6te din tidra
nea loru din 1 Martiu a. c. Ei adeca marturisescu nice, întăririi preanalte si meritele noului archipas-
prin mesuri economico-nationali pe una parte con­
urmat6riele: Exportarea viteloru ndstre este oprita toriu. Mandatariulu continua desfasiurandu missiu­
siderabila de romani si de sasi, este combinatu cu
in staturile europene, pentruca pe la noi b61ele de nea înalta a episcop, inchiandu, ca episc. Ioanne
celalaltu, de a transportă in schimbu, la Transil­
vite suntu f6rte dese. Politi’a ndstra sanitaria, si Metianu fh alesu după prescriptele besericii si ale
vani’a si Ungari’a pe Ciangaii din Moldov’a si pe
veterinari’a suntu miserabili; au fostu caşuri in statului aflanduse demnu, si lu prov6ca a-si occupâ
Secuii din Bucovin’a. Ci despre acdsta vomu vorbi
care, caii bolnavi de muci au fostu visitati la u n u scaunulu episcopescu.
cu alta ocasiune. Destulu atata, ca planulu datu
l o c u , in catu eră impossibile că se nu pdra toti. Instalatulu episcopu de pe tronulu ep. bine-
pe facia la sute de ocasiuni este: A concentra si
Cei mai mulţi locuitori ascundu caşurile de b61a, cuventă turm’a tienendu o cuventare lunga, in care
consolidă elementulu maghiaru, care nu se simte
dra primariloru si subprefectiloru nici ca le pasa -si desfasiură programulu de a lat! in viatiai 1 u -
asecuratu. ,
de asia ceva. La pasiune se amesteca vitele dela m i n ’ a prin predicarea cuventului lui D-nedieu si
Societatea agronomica din Clusiu, adeca grafii,
mai multe comune, fara se caute cineva la starea m o r a l ’ a prin exemplu si activitate; una impres-
baronii si toti proprietarii mari si mai merunti, de
sanetatiei loru. Catastru de vite nu avemu de locu. siune generale facă in publiculu numerosu, care in
naţionalitate maghiara si renegaţi, tienu una in
Prevaricatiunile nu suntu pedepsite. Art. de lege fine i redica vivate scomot6$e. După acdsta urmă
petitiunea loru, ca t6te epidemiile de vite ne ve­
XX din 1874 alu dietei unguresci (facutu la mds’a servitiulu divinu, santiendu-se si protosincelu An-
niră din afara, ca veterinarii romanesci nu pricepu
verde), care ar’ avea de scopu apararea de epizotii, dreiu Alex. Popp archimandritu si ornanduse mai
nimicu si nu merita nici o încredere, ca caranti-
nu este practicabile. Comissiunile comunali desti­ nante cu crucea de auru, după care urmara in re*
nele romanesci nu merita acestu nume, „ca p r e »
nate a lucră pentru abaterea epizootiei nu merita siedentia Visitele de gratulări ale clerului, sinodului,
v â r i c & t i u n i l e de vite si de producte de a lun-
încredere. Asia de ex. in oppidulu sasescu Codlea consistoriului si altoru deputatiuni si privaţi. La
gulu frantarieloru rusesci, turcesci si romanesci
(Zeiden) erupsese epizooti’a in 10 Iuniu 1867, inse 2 6re in Otelulu la „Crucea Alba* se tienil pran-
suntu de tdte dilele si ca acelea stau sub im me­
aratare offici6sa s’a facutu numai in 10 Septembre, diulu. Noulu ep. redică toastu pentru MM. Sale
d i a t ’ a p r o t e c t i u n e a a u c t o r i t a t i l o r u a d ­
dupa-ce perisera 900 de capete de vita! Pentru regele si regin’a si cas’a domnitdria, 2 pentru re-
m i n i s t r a t i v a , * sdu adeca si mai respicatu, ca
corregerea si ameliorarea soiuriloru de vite nu in- gimu si legislativ’a tierei si in fine armat’a comuna
prefecţii si subprefectii dlui ministru Catargiu sunt
grijesce mai nimeni. (Da dieu nu, ca 6meuii -si si aparatorii patriei. Szalacz judetiulu orasiului
totu atati prevaricanti, ca d. ministru Florescu tra-
perdu tempulu indesiertu cu creare de maghiari din pentru noulu episcopu in limb'a magh. —- Episc.
mite comandanţi de puncte la fruntarie totu numai
toti dmenii, dra alţii cu certe confessionali, din care continua redicandu toastu pentru metropolitulu,
căpitani si locotenenţi dedaţi a prevaricâ, in fine,
nu intielege nimeni nimicu si alţii cu alte misielii). mandatariu, si alţii după densulu, finindu-sej tardiu
ca toti vameşii, controlorii, revisorii puşi de mi-
Modulu vechiu alu pascuatiunei in acestea tieri este sdr’a mass’a animata.
nistrulu finautialoru suntu aleşi in adiusu, că se
unu adeveratu blastemu pe poporu, ddra nimeni nu Uramu si noi viatia îndelungata noului episc.
fia prevaricanti, se insiele barbatesce pe thesauru si
se ocupa de luminarea lui pe acestu terrenu. Ro­ plina de activitate -intru luminarea si apararea tur-
pe publicu, dra pe tidr’a veciua se o expună la
manii inca totu mai cdrca se-si vindece vitele prin mii sale de duşmanii inaltiarii si ai progressarii ei
epizotiile cele mai periculdse. Si asemenea acuse
descântaturile babeloru. Multe comune nu tienu de in cultur’a naţionale avitical
criminali se arunca in faci’a gubernului romanescu,
locu pastori .de vite. Numerulu viteloru cornute a
in acelui rusescu, in acelui turcescu de catra d-nii
scadiutu f6rte tare. Asia de ex. in Transilvani’a
proprietari maghiari, intr’unu actu p u b l i c u , pusu C e v a i n i n t e r e s s u l u A s s o c i a t i u n e i t r a n ­
se vinu la 1000 de 6meni numai 441, in Ungari’a
pe mds’a dietei UDguresci, in vederea lurnei euro­ s i l v a n e , p e n t r u l i t e r a t u r ’ a s i c ' u l t u r ’ a
numai 320, in Slavoni’a-Croati’a 343, in confiuiulu
pene. Ci acdsta e trdb’a guberneloru susu numite, p o p o r u l u i r o m a n u .
militarm 371, candu din contra, de ex. in Bava-
că se le cdra explicatiune ulteridra. Noi mergemu De mi aducu bine aminte, unele diaria natiu-
ri’a la 1000 de dmeni se vinu 679, in Wiirtem-
înainte. nale, si anume „Gazet’a Transilvaniei,* a fostu
berga 656 de vite cornute; pe la noi cu pasiune,
D-nii patenti premitu indata la inceputulu pe- desaprobatu si si-a esprimatu temerile pentru p r i -
in Germani’a f a r a pasiune, in grasduri. Din t6te p i t ’ a d e c i s i u n e a adunării generali a Associat.
titiunei loru, ca vitele din Ungari’a si productele
acestea urmddia, ca aristocrati'a pdte lucră in in- transilvane, tienute adi-vdra la Dev’a, relativu la
loru suntu oprite mai din tdta Europ’a, din caus’a
teressulu seu, si chiaru cu scopu p o l i t i c u , că mutarea adunării generali de estu anu la Lugosiu.
epidemiiloru; adaoga inse indata, ca nici o epide­ Marturisescu sinceru, ca acele temeri si des-
importulu viteloru se fia opritu, ddra effectele voru
mia de vite nu-si are originea sa de acilea de acasa, aprobari au datu de echo pretutindeni si a pusu pe
fi cu totulu oppuse scopului loru, dra de epizootii
ci ca este introdusa. Ore asia se fia? Ddloru a- gânduri pre mulţi, dintre cei ce se interesddia de
totu nu vomu scapă.
firma, ddra nu aducu probe. Experinti’a catoruva sărtea unicului nostru asilu natiunalu.
Yediendu deci, ca tempulu tace si trece, adeca,
dieci de ani ne invetiâ in acdsta cestiune grea, ca
ca se apropia terminulu adunării generali, fora că
precum la dmeni, asia si la vite una din căuşele
fraţii lugosiani se dd vre-unu semnu, ca au facutu
principali producat6rie de epidemii este barbar’a si sdu vrdu se faca ce-va pregătiri, — ddr’ mai ver-
nebuna tractare a viteloru, cum f6mea, setea, tor­ *) In Romani’a numite si Cosiariu. tosu, f i i n d u i n f o r m a ţ i d i n p a r t e a c e l o r u