Page 11 - 1875-05

m a i c o m p e t i n t i , ca invitareaAssociatiunei tran­ tulu Brasiovului au fostu si in anulu trecutu daune de asecuratiune pre vidtia 3469 fi. 30 cr. 5. Cas-
silvane la Lugosiu nu s’a f a c u t u c u a c i r e a numerdse si trebuie se fia si pre viitoriu unu ob- s’a 2159 fi. 33 cr. 6. Numerariu si pendentie la
s i î n v o i r e a f r a ţ i l o r u d i n L u g o s i u , si ca iectu alu deosebitei nâstre atenţiuni, de a ne aperâ agenturi 29,337 fi. 22 cr. 7. Debitori 28,047 fi.
domnii invitatori neci n’au facutu cunoscutu lugo- in părţile acele de daunari intentiunate. Resulta- 38 cr.
sianiloru, ca domni’a loru ce au ispravitu la Dev’a tulu acest’a partialminte nefavorabilu n’au schim- Cu aceste v’amu semnatu conturile adeverate
câ fiscali nechiamati, ci au tacutu pana in diu’a batu inse resultatulu totalu. ale gestiunei ndstre si credemu, ca a-ti primitu im-
de adi, — si astu-feliu lugosianii suntu intru unu Operaţiunile indirecte n’au avutu asemenea re- pressiunea, ca institutulu nostru -si urmaresce tîu-
cornu de capra, ca-ce sciu, sdu numai din diaria; sultatu favorabilu. Incendiuri numerdse si însem­ t’a s’a, neabatendu-se pre cai lunecdge.
mai departe si din a l t e c o n s i d e r a t i u n i g r a v e , nate de etablisemente industriale in tierile esterne A administrâ averea concrediuta de catra mem­
— eu asi dorf, câ fraţii lugosiani, ei se incunosciin- au urcatu cifr’a dauneloru in modu neindatinatu. brii cu consciositate, a o ingrigf de onerare abnor-
tiedie de locu comitetulu Associatiunii din Sibiiu,
Cu urcarea veniteloru de premii au crescutu mala si a o intrebuintiâ conformu destinarei ei
câ acel’a se se iugrigdsca de unu altu locu, in naturalminte si daunele. Numerulu acelor’a au spre implinirea punctudsa a biigatiuniloru primite,
Transilvani’» — pentru adunarea generala de estu- fostu 493. acdst’a e problema, care cauta a o solvi direcţiunea
tempu.
Desdaunarile solvite făcu 45,717 fi. 33 cr. si consiliulu administrativu.
Motivele, credu, ca le va & scieudu fia-care
din cari remanu după detragerea cuotei, care are Intarindu-se in modulu acest’a încrederea pusa
1
de a se purtâ de catra institutele de reasecurantia in institutu si crescundu acdst’a in mesura totu mai
fir’ in casuln celu mai reu, ne rogamu, de cu 3746 fi. 91 cr. mare, pune fundamentulu celu mai solidu la o des-
onorai), comitetu din Sibiiu se faca paşii cuviin- Pe contulu „Transilvaniei" 41,970 fi. 42 cr. voltare progresai va si resultate ponderdse, de cari
tiosi. Pentru daunele nelicuidate la finitulu anului au se se bucure drasi membrii.
Speramu inse, ca fraţii lugosiani fiindu ca nu arau pusu 4409 fi. 45 cr. si detragun-se cuot’a Ve invitu acum a ascultă computele si bilan-
au invitatu Associatiunea, ddr’ mai vertosu av'endu reasecurantiei cu 1372 fi. 82 cr. in reserva 3036 tiulu, precum si reportulu comitetului, pentru revi-
aici in vedere interessulu Associatiunei transilvane fi. 63 cr. siunoa computeloru, luandu-ve apoi conclusele priu
nu voru intardiâ a avisâ comitetulu Associatiunei, In operaţiunile ndstre directe specialmente amu
1 acordarea absolutoriului.
despre abusulu ce au comissu unii domni neincre-
avutu de a insemnâ 123 daune cu o suma de
dintiati cu vreo representare preste — periculosulu 17,788 fi. 15 cr. pentru contulu „Transilvaniei." Computele încheiate, bilantiulu si repotulu co­
— Rubiconu *). — Sapienţi sat!
Sum’a dauneloru face 35*6°/ a premieloru di­ mitetului pentru revisiunea computeloru se cetesce
Unu m e m b r u a l u A s s o ­ 0 prin directorulu Dr. A. B r o t e .
recte, pre candu proportiunea corespundietdria in
c i a t i u n e i t r a n s i l v a n e
operaţiunile indirecte se urca la aprdpe 49%. Presiedintele continua:
r o m a n e etc.
Daunele directe se impartu după tieri precum Precum vedeţi din computele încheiate, resulta
urmdza: in ambe secţiuni unu profitu modestu si adeca in
uuju:-!viol) .nuK V in «n&e! uvUiniiei) in Transilvani’a 104, 15,240 fi. 53 cr., in secţiunea I: 1402 fi. 35 cr. in secţiunea II 233
Adunarea generala a liancei ge­ Ungari’a 12, 2050 fi. 92 cr., in provinciele au­ fi. 85 cr.
nerale de asecuralSune reciproca striaco 8, 1491 fi. 70 cr. •' • Consiliulu administrativu ve propune conformu
„TRAASil.VAAI’A 46
Spessele de administrare a sectiunei I au re- § 34 alu statiiteloru a intrebuintiâ:
t i e n u t a i n . 2 1 M a r t i u 1875.
cerutu o suma de 25,776 fi. 90 cr. in care suntu a) 15% din profitu si a. de 1402 fi. 35 cr.
Constatandu v.-presiedintele Iacobu B o l o g ’ a , inse cuprinse tdte spessele pentru organisari ndue. =210 fi. 35 cr.; 15% din profitu si a. de 233
care a primitu din caus’a morbului presiedintelui Ddca nu potemu reportâ si despre ramulu as- fi. 85 cr. — 35 fi. 07 cr. Sum’a 245 fi. 42 cr.
Josef B e d e u s presidiulu, numerulu membriloru re- securatiunei pe vidtia asemenea detaiuri imbucura- câ dividenda pentru possesorii obligatiuniloru la
preseutati prescrisu deschide adunarea cu urmato- tdrie e de a se ascrie in mare parte impregiurari- fondulu de întemeiere;
riulu cuventu: loru de facia, nefavorabile ramului acestu’a. Rela- b) De dra-ce direcţiunea si consiliulu admini­
Onorata adunare generala! Aducundu-Ve, la tiunile economice apesat6rie necessitara pre mulţi strativu renuncia la tantiemele de cate 10% 35%
substernerea computeloru pre 1874, resultatele anu­ asecurati a lasâ se se invalideze asecuratiunea, in pentru fondurile de garanţie si a. de 1402 fi. 35
lui espiratu la’ cunoscintia, potemu se privimu nu urmarea carei’a avemu de a insemnâ o diminuare cr. I sect. 490 fi. 82 cr. 233 fi. 85 cr. II cect.
fara care-si multiumire asupr’a periodului mentiu- de 486 persdna cu unu ' capitalu asecuratu de 81 fi. 85 cr.
natu. Pre langa tdte impregiurarile grave, cari se 329,695 fi. c) Restulu alu reservâ câ fondu de castigu si
simtu iu patri’a n6stra induplecatu, avemu de a re- Unu crescamentu mai insemnatu s’ar’ fi potutu adeca in secţiunea I 701 fi. 17 cr., in sect. II
portâ despre unu progresau imbucuratoriu alu in- pdte castigâ prin spese de acuirare mai mari; amu 116 fi. 92 cr.
treprinderei n6stre. evitatu inse spese nejustificabile in direcţiunea acd-
Precum arata ratiociniulu S. I. au crescutu st’a, onerandu astfeliu de spese affacerile aniloru Adunarea generala acârda absolutoriulu espri-
premiele in an. 1874 in comparare cu anulu pre- următori. mendu-si totu-odata multiamit’a administratinnei,
cedentu in modu insemnatu. S’au contractatu după Premiele realisate precum si sum’a asecurata primesce si propunerile pentru intrebuintiarea pro­
detragerea stornuriloru pentru asecuratiuni anulate: au remasu aprdpe egale câ in anulu trecutu. Ou fitului.
A s e c u r a t i u n i i n c o n t r a f o c u l u i , finea anului 1874 remanu asecuratiuni de 1.636,227 Membrii consiliului administrativu, la cari le
in anulu 1874 « . . . 27,766 fi. fi. 92 cr. in valdre. vine rondulu esîrii si adeca d nii: Jos. B e d e u s ,
in anulu 1873 . . . . 9,551 fi. Caşurile de mdrte obvenite in anulu espiratu, Z . B o i u s i D . A S z a b d se realegu, dra d-lu Iu-
Asiâ ddr’ mai multu in anulu 46 la numeru, recerura după detragerea cuotei re- liu Bar d o s i inspectoru scolariu se alege de mem­
bru nou.
1874 ................................................. 18,215 fi. asecurate 24,107 fi. 10 cr., din cari 23,006 fi.
s’au solvitu, dra 1100 fi. 80 cr, s’au reservatu. In comitetulu pentru revisiunea computeloru
S u m e a s e c u r a t e : se realesera membrii din anulu trecutu adeca d-nii
De si s’au intrecutu mortalitatea aşteptata cu
in anulu 1874, . . . 19.408,895 fi. Io8. S c h u s t e r ; G . M i k e s i V . R o m a n u , dra
11 persdne si 3833 fi. totuşi sum’a dauneloru e
in anulu 1873, . . . 8.339,090 fi. câ suplenti dnii B. S t u h l e r s i D r . I . N e m e ş i u .
cu circ’a 7000 fi. mai mica câ in anulu prece­
Asiâ ddr’ mai multu in a- dentu. . j •
nulu 1874 . . . . 11.069,805 fi.
Pre langa tdte ca au esitu unu numeru in­
P r e m i i i n n u m e r a r i u : semnatu de asecuratiuni din valdre, totuşi s’au a- Ia A T I I I.
in anulu 1874 . . 100,489 fi. 33 cr. runcatu reserv’a de premii dela 46,436 fi. 83 cr. ( U r m a r e . )
in anulu 1873 . . 42,404 fi. 65 cr. la 59,065 fi. 53 cr. si făcu reserva dimpreună cu Reinouire materiale urmă reinouirii spirituale.
Asiâ ddr’ mai multu transportulu premieloru cu finea anului 1874 La finele celui de alu patrulea seculu si la incepu-
in anulu 1874 . . 58,084 fi. 68 cr. 65,589 fi. 34 cr. tulu celui de alu cincilea, sârtea Italiei, Franciei,
Spessele de administrare ale Sect. II se urca Spaniei e acea si. Goţii jafuiescu Rom’a, fura A-
Crescamentulu, care e in comparare cu anulu
precedentu mai multu câ duplu, e de a se ascrie la 7235 fi. 42 cr. . , 1 quitani’a si Spani’a. Monarchiele ariane se înte­
impregiurarei ca amu latitu terrenulu operatiuniloru Din provisiunile capitalisate amu amortisatu meiază pe remasitiele imbucatatite ale imperiului
n6stre catu ai, ca amu datu affaceriloru indirecte o % cu 2661 fi. 52 cr. dâra speramu, ca vomu romanu. Ddr’ principiulu salutariu alu unitatii
0
estindere mai mare. veni catu de curundu in pusetiune a amortisâ cuote cere câ episcopulu Romei se -si naltie autoritatea
mai presusu d’a toturoru episcopiloru, si in acestu
Conformu intentiunei nâstre amu trasu Unga- mai mari.
naufragiu funddza, cu catholicismulu, etern’a cetate
ri’a si o parte a provincieloru austriaco in cerculu Numerulu persdneloru, cari participa la tontine
a sufleteloru. Oei invinsi, de ura către ai loru în­
activitatiei n6stre. Pre langa tdte greutăţile, cari e 223 cu unu capitalu de 86,000 fi. Depositele
vingători ariani, intra cu miile suptu pdlele bese-
se opunu la fia-care estindere a affaceriloru, amu de pana acum făcu 9401 fi. 49 cr. Averea totala
ricei. Principiulu divinităţii lui Christu e mai aptu
castigatu in proportiune cu midiuldcele modeste, a tontineloru, cari se administrdza separatu, e de
de catu eresi’a ariana pentru mangaiarea Romani-
cari le-amu potutu intrebuintiâ, resultate destulu 9812 fi. 31 cr. si e, precum arata conspectulu spe- loru degeneraţi si pentru educatiunea tineriloru
de favorabile. Urmările folositdrie ale estinderei af­ cialu, elocata in diverse efecte.
barbati.
faceriloru se se arate inse, precum speramu, in anii Fondurile n6stre, precum vedeţi din bilantiu,
Clerulu Catolicu din Spania, câ si clerulu ca-
următori. suntu elocate de presentu in: tolicu din Fraucia, culege faramiturele civilisatiunii
Operaţiunile n6stre directe au fostu in gene-
1. 10,000 fi. obligaţiuni rurali a duc. Bu- si cu densele lumindza pe nouii sosiţi din păduri.
ralu indestulit6rie. In unele parti d. e. in distric-
covin'a, 27,000 fi. priorităţi a I drumu feratu tran- Poporulu francu sa stabilesce intre cele doue penin­
silvanu, 5000 fi. actii a I drumu feratu transilvanu, sule, italica si iberica, spre a se schimba in sluji-
*) Ddea neci titlulu Associatiunei nu concede 11,600 fi. obligaţiuni rurali transilvane, 7000 fi. toru armatu si in mana drdpta a religiunii catolice.
trecerea, apoi, dieu, remane la arbitriulu Chouvi- losuri ale fondului pentru regulare» Dunării, 3000 Astu-felu papa va mantind catolicismulu in mid-
nismului a decreta si încetarea acestei Associatiuni fi. actii ale drumului feratu de nordu — in valdre loculu Italiei, Olovis in midloculu Franciei, Rdca-
câ a „Maticei," cu cuventu, ca a trecutu preste de cursu 54,332 fi. 50 cr. 2. Portofoiulu de rdde in midloculu Spaniei. Astu-felu, de si Francia
tiermii defipti — in titulu — cu acţiune desfrena, ne­ cambii 12,439 fi. 70 cr. 3. împrumuturi pre e- nu se intdrce la catolicismu de catu la sfirsitulu
limitata ! Red, fecte 6227 fi. 90 cr. 4. împrumuturi de politie soclului alu cincilea si Spania ty alu celui d’alu
• B om ta i I(w Ii