Page 12 - 1875-05
P. 12
s^selea pretutindeni catolicismulu o luâ înaintea sciintiei, spre a democratisa si republicanisa inte- admin. tipografiei Buciumului Romanu cu 10 lei iu
arianismului, pentru ca — tiindu de invinsii Romani ligintiele, spre a le mana la redobândirea drepturi- Romani’a cu 12 lei noi in Transilvani’a. Adressa-
a caroru cultura era superi6re culturei barbariloru loru loru. Noi vomu indoui istori’a si vomu com rea franco. Sumariulu estoru 2 brosiure e:
invingetori — stringea remasitiele vechiei civili- pleta firea omenâsca, restatornicindu vechiele forme 1. Glosarulu, Evangeliei lui Coresi, din 1561.
satiuni si schitiâ idealulu celei noui. clasice in frescurile lui Michael-Angelo, in statuele
Democrati’a despoiata fu catolica in Spania; lui Benvenuto Cellini, in tabelurile lui Rafael d’Urbin, 2. Fragminte Istorice: Epizodu din viati’a lui A-
clerulu romanu, vietima Gotiloru, inarma braciulu in splendidele colorite ale lui Corregio, in minunile ronu—Vodă. — O suplica din partea clerului si a
Franciloru si pe frunte’i versa ap’a baptezului in lui Leonardo de Vinci, in fantasticele poeme ale boeriloru din Moldov’a, adressata Imperatului Rus-
Francia, dru p a p i i a p a r a r a , in contra domniei lui Ariosto, in t6te acele miracule ale daltei, ale siei. 3. Diplom’a Printiului Dimitrie Cantemiru,
ereticiloru Ostrogoti, l i b e r t a t e a , f e d e r a ţ i u n e a condeiului, ale penelului, cari popordza din nou cu de membru Academiei de Berlinu. 4. Caritatea,
s i r e p u b l i c ’ a i n I t a l i a . diei pamentulu mai nainte pustiiu si face se stra- (poesie). 5. Ornicele, aflarea loru. 6. Unu reme
Cu chipulu acesta se intemeiâ acea puternica bata in consciinti’a intunecata lumin’a ideieloru. In diu infalibilu in contra cu fosforu. 7. Epizootia.
Biserica, care inchise intr’ensa spiritulu modernu, fine noi vom trece Oceanulu cu luntrele portugese
si andaluse, câ se marimu, câ se dllatamu pamentulu 8. Orbirea cailoru. 9. Restaurarea pelei vechi si
precum corabi’a diluviului biblicu inchise speranti’a
perpetuării vieţii; acea Biserca, care sdrobi pentru la resaritu si la apusu, adaugundu’i Iudia, lumea mucedite. 10. Notitii statistice, despre moşiile din
totu-dd-una cast’a si moştenirea prerogativeloru po trecutului, archiv’a genealogieloru nâstre, si America, Moldov’a. 11. Biblio-hronologie-romana.
peşti cu largu’i principiu de egalitate; acea Bise lumea viitorului, pamentu alu urmasiloru nostrii, 1. Glosarulu Evangeliei lui Koressi (urmare).
scâla a democratieloru, pentru câ se se dica, ca
rica, care fach cesarismulu imposibile despartindu 2. Fragminte Istorice: Acte oficiale relative la în
pamentulu cresce si se perfectiondza, precum ensusi
in doue puterile grămădite d’ua singura persdna in tâmplările petrecute in anulu 1821. 3. Edgar
vechiele imperie; acea Biserica a cărei universali omulu a crescutu si s’a perfectionatu. Quinet. — Discursulu studentiloru Romani din Paris.
tate de principie completa ideia semitica a unitatii E m i l i o C a s t e l l a r .
lui Dumnedieu cu idea stoica a unitatii omului, ( V a urmâ.) — Epistol’a Generalului G. Garibaldi, catra Dâmna
isvoru si inceputu alu tutoru democratieloru latine, Quinet, născută Asachi. 4. Domnisârei C. C. (poesie).
adi totu atatu de puternice si de netagaduibile câ 5. Epigrama in versuri, de Alexandru Beldimanu.
si ensusi spiritulu modernu. 6. Introducerea celoru mai principale plante nutri
Nontati diverse.
Si candu, intr’alu trei-spre-diecilea seculu, si tive. 7. Notitii statistice despre moşiile din Mol
termina oper’a de educatiune si de progresu, catoli ( C u m v r â s t a t u l u s e a d u n e p a r a l e ) . dov’a. 8. Biblio-hronologie-romana.
cismulu se descompuse si desorganisâ d’ua-data in
Din comun’a Bic’a ni se comunica, ca toti locuito
cate trele naţiunile, după ce scrisese testamentulu rii acelei comunităţi suntu amenintiati cu esecu-
Bisericei caduce in prescurtare teologica, la care Mai IIOU. Camer’a deputatiloru a primitu
tiune pentru nisce restantie de dare, cari s’au des
lucrare, de si scrisa d’unu Italiauu, contribuiseră coperiţii numai in tempulu din urma prin o tactica definitivu legea bugetaria in 7 Main. Colomanu
atatu de multu Spania si Francia. T6te pop6rele si dibacia a d m i r a b i l a , dâr’ totu-odata si f o r Tisza emisse pana acum 3 cercularia catra comiţii
latine desfiintiaza pe Templari, carii suntu câ ul m i d a b i l a . Casulu este urmatoriulu: In comun’a supremi, t6te trele in privinti’a autonomicei admi-
tima umbra a feudalităţii teocratice. Italia vede Bic’a s’a facutu in vdr’a anului 1867 unu feliu de nistratiuni, alu cărui amicu si este; inse abusurile
pontificatulu departandu-i-se de sinu, s’Avignonulu comassatiune a pamenturiloru fia-carui locuitoriu, apromite ale respinge.
ilu primesce câ captivu. Man’a de feru a Franci adeca in fia-care parte de otaru proprietariulu si-au Dupa-ce cas’a de susu, senatulu, a respinsu re
loru asverle sfanta lance pe care o invertea Clovis
capetatu la unu locu pamentulu de aratura si fe- ducerea judecatorieloru, apoi acum proiectulu se mai
la nararea patimii lui Christu, si palmuiea pe
natiu, dra pasciunitulu a remasu comunalu. După cerne in consiliulu ministeriale si in consultările
siefulu Bisericei. Pedro II d’Aragon, după ce se
efeptuirea acestui soiu de comassatiune, contributiu- partitei fusionate.
lupta in contra Almohadiloru pe muscelele de las nea a remasu neschimbata pana la an. 1873 in-
Navas, m6re pentru Albigenesi in luncile din Pro-
clusivu. Inse cu unu anu mai nainte direcţiunea
vence. Pedro III, fiiulu acelui Jaime, pe care papi financiaria din Sibiiu se ingrigf a-si tramite orga
’lu binecuventara, stringe armatur’a lui Conradin si
nele sale in faci’a locului pentru ndu’a classificare Pretiurile piacei
infrunta de m6rte pontificatulu. Sfinţii făcu minuni a pamentului comassatu. Astfeliu pe anulu 1874
pe altarele lui Gerone in contra soldatiloru Bisericei. in 7 Maiu 1875.
contributiunea se urcâ in modu infricosiatu; dâr’
Alfons X de Oastillia opune resumarii tutoru sciin- nice cu atat’a nu fu de ajunsu, ca-ci in un’a din Pvflt.inlii
tieloru teologice resumarea tutoru sciintieloru profane Mesura Specia fructeloru
dilele lunei lui Marte locuitorii din numit’a comu fl. cr.
si se incdrca se indrepteze si se indulcdsca feptura nitate primiră unu ordinu detunatoriu, câ sub pe-
divina cu cugetarea umana. Dante blestema pe
dâps’a essecutiunii se platdsca in celu mai scurtu fruntea . 4 14
Constantin; Petrarca vede Mielulu lui Dumnedieu tpmpu acrescamentulu de dare după pamenturile Granu ■ midiulociu 4 —
prefacutu in tigru prin pecatele Bisericei. Sfanta comassate si anume dela 1868 incâce, ceea ce face CD de diosu 3 48
Caterina de Sienna, care leşina de iubire vediendu sum’a rotunda de 4000 fi., apoi afara de acâst’a CU Mestecatu • • 3 36
o
ideala figura a lui Christu in misticele’i estase, numit’a comunitate mai are inca o restantia de dare Secara I fromosa 2 80
54
2
de midiulocu
o
leşina de grâza si de mahniria la vederea realei deosebita. Dâca t6te aceste sume se voru incassâ •<* frumosu 2 40
figuri a papiloru. Petru de Luna si întinde manele prin essecutiune, precum este usulu aici, atunci bie o Ordiulu de midiulocu 2 20
din singurateca P e n i s c o l a câ se blesteme lumea câ • • • , 1 54
frumosu
ţii locuitori voru fi oecessitati a luâ lumea in capu.* ~b* Lintea,
Ci
Ovesulu
catolica. Gerson declara ca conciliulu e mai-pre- — întrebaţi fiindu de svatu, nu potemu respunde «Q de midiulocu 1 48
23
8
3
âusu de papi si lui flean XIII, care fugea din alta, cu t6te ca in asemeni impregiurari s’ar’ ce Porumbulu 4 68
Meiu
c«
adunările religidse, câ Oarol I si Ludovic XIV din potd si altu regpunsu mai plausibilu, — decatu câ CD Hrişcă • • • 2 68
• • •
adunările politice, ii opune ua democraţia s’ua con* respectivii locuitori se-si ingageze fora amenare unu Mazerea 4 66
ventiune catolica. Franciscanti predica uciderea advocatu, care se studieze caus’a si se faca recur — ----
regiloru c’ua elocintia demna de anticii tribuni. surile necessarie. Paseolea 6 7 —
34
Stradele orasieloru si chiaru bolţile bisericeloru ( N o t a r i u p u b l i c u ) in Fagarasiu este nu- Sementia de inu — 84
Cartofi
.
resunâ de decrete, ari detrondza si blastema pe
mitu advocatulu Gabrielu Zagoni, adeca unu unguru
papi, dru ştrengarii din Florenza, cu atica-le elo a Carne de vita . — 18
intr’o tifira romanica cum este tifir’a Oltului. Nu-i a „ de rimatoriu
cintia si cu toscanu-le dialeatu atatu de limpede, dreptate n u - i . . . „ de berbece 28
si intielegu de minune secolulu. Candu ei dicu P-< —i
tini uvrr-n »>■ •» <B fl SeU de vita prospetu 20 —.
despre unu papa, la picidrele caruia se terese tota
fl -3 n n ff topitu
Germania in persân’a imperatului ei, si se disol- o o
vise ingamfatulu conciliu din Constantia, ca Papa (Avisis.) Brosiur’a „ R o m a n i i s i M a
Martino non vale uno quattrino — adica ca cele g h i a r i i , * reproductiune după „Orient. Latinu,*
trei pop6re latine, cari internează pontificatulu, cuprindiendu 10 / c61e de tipariu in octavu mare,
x
candu Europa are nevoia se domndsca si se crdaca 3 f/uurstaFfl©
a esîtu de sub tipariu si se afla de vendiare la
pe barbari, făcu bucăţi pontificatulu atunci, candu la bursa in 7 Maiu 1875 stă asia :
redactiunea „Orientului Latinu.* Pretiulu unui
Europa ajunge la maioritate si nu mai are trebuin- 5 fl. 27 cr. v. a.
tia de vechia’i tutela, cea-a ce demonstra, ua-data esemplariu pentru Austro-Ungari’a dimpreună cu Galbini imperatesci — —
Napoleoni — — — 8 » 90 „
mai multu, deplin’a unitate si. identitatea cuge^e- portulu postalu CUH cr. v. a. 6ra pentru strainetate g
Augsburg — ,— — 102 „80 „ „
loru ndstre respective, atatu in istori’a moderna 3*franci* Oolectantii primescu dela 10 esemplare
catu si in istori’a antica. unulu gratuitu. Fiindu acestu opusculu lucratu cu Londonu —■ — — 111 n 25 „ *
Si Renascerea face si mai facisiu acestu ade- viu interesau de caus’a nâstra naţionala, si cu osebire Imprumutulu naţionala — 74 „ 35 „ ,
veru de netagaduitu. Noi latinii nu suptscriemu facundu ea aspra recensiune a evenimenteloru si Obligaţiile metalice vechi de 5 °/„ 69 „ 80 „ „
de locu. protestarea germana, pentru ca are unu Obligaţiunile rurale ungare 82 „ 25 „ „
porniriloru politice si naţionali din tempurile mai
6re-care strimtu intielesu de rasa si se i n s p i r a „ „ temesiane 79 * 75 „ „
d ’ u a u r a s e c u l a r a i n c o n t r a - n e , ci intre- recente, speramu ca va fi cu căldură imbracisiata
rupemu consecinţele ori-carei mari mişcări din cele de catra publiculu romanu. „ „ transilvane 78 „ 50 „ „
„ „ croato-slav, 81 „ - * *
trei secule in contra Bisericei, de si Savonarola «
„ B u c i u m u l u R o m a n u * in brosiuri men
s’ardta câ ua aurora a lui Luter. Mai pucinu teo Acţiunile bancei — — 964 „ - „ „
logici si mai umani de catu Germanii si Englesii, suale, esî pe lunele Martiu si Aprile in Iassi tipo- „ creditului — — 231 „ 25 „ „
noi vomu crea prosa si filosofia francese, rostirea grafl’a buciumului romanu 1875, editorele e d.
Revolutiunii, simtiulu comunu radicatu la inaitimea T e o d o r u C o d r e s e u . Se abondza in Iassii la
. ■ 1 • •
Eedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I Â C O B U M U R E S I A N U * IOANE GOTT Bi fiiu HENBICU.
