Page 13 - 1875-05
P. 13
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a,
F6i'a, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu:
pa 1 arm 10 fi., pe */* 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fi.
v, a, pe nun ana sdu 2*/ galbini mon. sunatdria.
s
Ir. 32. Brasiova 131 Maia 1875.
:
‘ * 4» hylk J. I ' ! » ) ii I 1 i ’ »• 1 **»•. • I j ' ; i l ţ I • I ) »• . , I • I
: ■ ■ ■ • ' ' ■ 1 . fanatismu naţionale. Planuri precugetate suntu a- Acei secui au fugitu din Transilvani’a in Bu
Transportarea Secniloru din l§n- cestea, catra cari intru impregiurarile actuali nici- covin’a inainte de acbsta cu 113 ani „de tirani’a
covin'a in Uu^ari’a. decumu nu ne este permissu a ne portă cu indif- militaria austriaca*, cum dice Lâszlâ, si au inte-
Maghiarii ne dau pe fia-care df exemple de ferentia. A-ti vediutu la n e n u m e r a t e ocasiuni, meiatu acolo siepte sate, adeca Andrâsfalva, Bol-
cumu scriptorii, publiciştii, professorii de naţionali dogfalva, Hadikfalva, Fogadjisten, Istensegits, Jo-
cele mai batetârie la ochi despre nemarginit’a iu
tate maghiara condamna, blastema, înjura ideele zseffalva si Magyarfalva. Pe atunci Bucovin’a inca
bire ce simtu ei catra sângele, catra naţiunea loru,
cosmopolitice in terminii cei mai exageraţi, si cum nu apucase a trece in posessiunea casei Habsburg,
si despre fanaticele aspiratiuni de a face maghiari
se rbga, insistu, striga, câ maghiarulu se fia nu ci constitueâ parte a Moldovei, cu capital’a S u c b -
din t6ta lumea, sbu cum disese corn. Stef. Szbcheny,
mai maghiaru cu orce pretiu, sub orce impregiu- v ’ a , prin urmare boierii proprietari avendu locu
de a’i face chiaru si din petrii, de a darul vibti’a
rari, si totu omulu, care nu vrea a se da de ma de ajunsu si trebuintia de bracia lucratârie, au pri-
inca si la celu ce om6ra pe tata-seu si pe mama-
ghiaru, se fia consideratu câ inemicu, sbu in casulu mitu bucurosu pe acei secui. Inse dâue din acelea
sa, dbca este maghiaru, si dbca adauge la înmulţi
celu mai bunu câ strainu. Adecă maghiarii au siepte comune, adeca Boldogfalva si Magyarfalva
rea elementului loru.
stabilitu doctrin’a vechia a egipteniloru, evreiloru, s’au spartu si locuitorii loru s’au respanditu care
Asia dbra s’a decisu, câ cu ocasiunea jubileu
eliniloru. Hostilitate in permanentia. incatrau, buna-âra, precum o iau la sanetâs’a tâte
lui millenariu, pe care voiescu maghiarii a-lu serbâ
* l’'i Fanaticii publicişti din „Hon* si „Kelet* re acelea familii secuiesci, pe care mai mulţi proprie
in memori’a asiediarei loru in Panoni’a, se aduca
pe secuii din Bucovin’a spre a-i colonisâ pe una cunoscu celu pucinu acelu âdeveru istoricu, ca se tari maghiari s’au incercatu si se mai , incbsca câ
cuii ciangai locuitori in Moldov'a, au fugitu din de 20 de ani incâce se-i colonisedie p’intre romani,
din pustele Ungariei. Agitaţiunea pentru secuii
Transilvani’a, nu câ in dilele nbstre, din caus’a in- spre a-i amestecă si a-i face loru dăscăli in limb’a
din Bucovin’a si pentru ciangaii din Moldov’a curge
multirei si a sărăciei loru, ci pentru ca incependu maghiara. Dintre celelalte cinci sate, trei, adeca
de mulţi ani intre maghiari. Incependu dela Jer-
ney de înainte cu mai bine de 30 de ani, au ca- din dilele regelui Yiadislau II, tirani’a voivodiloru Hadik, Andrâsfalva si Istensegits au remasu pana
letoritu mai de multe-ori missionari si agitatori in Transilvaniei apasase asupra loru atatu de tare, in in diu’a de astadi curatu secuiesci, bra in cele dbue
catu secuii au trebuitu se ia lumea in capu cu Fogadjisten si Jozseffalva secuii suntu amestecaţi
Bucovin’a si in Moldov’a, de unde apoi s’au intorsu
miile si se trbca in Moldov’a *). A dbu’a migra cu romani. In t6te acelea cinci comune suntu celu
cu capulu inferbentatu si cu ochii inpainjinati stri-
tiune mai mare a secuiloru la Moldov’a fusese intre multu siese mii de secui. Iu catagrafi’a generale
gandu de alungulu tierei, câ naţiunea maghiara se
sara si se-si scape sângele de tirani’a nemtibsca in anii 1 7 6 2 — 4 , pre candu aici la noi se infientiâ a d6u’a dela 1848 incbce, făcută cu totu coprin-
Bucovin’a, de selbataci’a romanbsca in Moldov’a. regimentele de granitiari, bra secuii nu voiâ se ia sulu imperiului la a. 1857 rectificată in 1859, nu
arme. Mai vertosu după macelulu dela Mâdefalva merulu maghiaro-secuiloru locuitori in Bucoviu’a
Iu Auguetu 1868 au fostu vreo cinci missionari,
executatu prin cateva escaarbne de dragoni impe- s’au aflatu a fi de 5686, atata totu. Dbra hai
catholici si calvini, in ambele acelea provincii, spre
a cercetă pe fraţii loru; nici-unii inse n’au alarmatu ratesci fugiră mulţi si se asiediara pe moşiile bo- se fia ce nu este, se dicemu ca de atunci s’au in-
pe poporulu maghiaru asia multu, câ L â s z l â M i - ieriloru, carii le cerea numai cate 12 dile de lucru multitu la 6000. Ou tbte acestea Lâszl6 bra mai
I
peste anulu intregu. După acestea inse Lâszlo spune una minciuna cornurata, ca adeca numerulu
h a l y . Acesta -si alese in Octobre si Novembre
alu anului trecutu pe diariulu „Hon* (Patri’a), or- Mihâly inbetatu de fanatismulu seu uita, ca chiaru loru ar’ trece preste 24 de mii; uitandu apoi ce
ganu alu ministrului actuale Colomanu Tisza, in astadi numerulu secuiloru in Transilvani’a nu trece a disu, descrie mai la vale nespus’a saracfa a se
care publicandu in cursu mai bine de 1 luna, una presto 350 pe mii, si unde nu mi-ti rotundiesce cuiloru din Bucovin’a, starea loru de proletari, cari
serie lunga de articlii despre secui si ciangai, ii una minciuna piramidala dicundu: înainte cu 100 se ducu pe fia-care anu la Moldov’a iu cete in«
successe a fanatisâ pe mulţime de maghiari, si totu- de ani erâ in Moldov’a unu diumetate millionu de tregi, câ se-si caute de lucru; mulţi remanu pe
odata a inspiră de nou, câ si br. Blasiu Orbân, ciangai si pe langa aceştia mai multe mii de se acolo, de si după Lâszlâ, tbta lumea’i insibla si-i
cui, si chiaru astadi minte statistio’a valachiloru asupresce, totu le mai p l a c e in Moldov’a.
ur’a cea mai inflacarata in contra elementului ro-
manescu, precum arataseramu si in tbmn’a trecuta dbca spune, ca in Moldov’a ar’ fi numai vreo 60 E, bine, pe acelea cinci comune de proletari
in unu extrasu ce s’a âcosu din acei articlii *). de mii de ciangai, **) pentru-ca suntu de dâue-ori din Bucovin’a voiescu maghiarii se le spargă, bra
De atunci noi amu cetitu de nou acea serie de ar atatia; dbra boierii moldoveni ii extermină cu focu pe locuitorii loru se-i duca in triumfu in Ungari’a,
ticlii, si amu aflatu ca celu pucinu diumetate din si cu sabiia ***). Elu inse mai lipesce acilea inca si se-i colonisedie pe pusta in memori’a venirei
acelea descriptiuni este numai una tiesetura de si alta fabula, pe care o dâ câ adeveru dicundu, ca maghiariloru din Asi’a. Qui vivra, verra. Pana
contradiceri, falsificări, neadeveruri, minciuni. Cu Ciangaii ar’ fi descendenţi de ai Huniloru si Cu- una alta popii si alţi missionari de ai secuiloru
t6te acestea inse diariulu „Kelet* (Orientele) din maniloru. bucovineni cutriera Ungari’a, amblandu la cerşite
Clusiu, organu gubernamentale alu aristocraţiei ma G-ubernele despotice, numite numai in bajocura din locu in locu, si acuma se continua mereu col-
ghiare si alu renegatiloru, avii intru nimicu a re constituţionali, ori-candu -si propunu a realisâ vre- lectele pentru densii.
produce toti acei articlii in vreo douedieci de n-ri unu planu, mai antaiu cârca opiniunea publica prin Agitaţiunea pornita de nou in fav6rea ungu-
ai sei din Novembre si Decembre a. tr., firesce cu diariele pe care le au in servitiulu loru, asculta ce riloru ciangai din Moldov’a inca -si are scopurile
scopulu invederatu, câ se nutrbsca si elu cea mai dice lumea, după aceea mergu cate unu pasu mai sale pronuntiate. Diariele maghiare o spunu curatu
ferbente ambre catra totu ce este maghiaru, ura si departe, pana ce-si ajungu scopulu. Dâra se româ si fora picu de reserva, ca in momentele in c a r e
resbunare in contra totu ce este romanu, nbmtiu, neam asta-data la secuii din Bucovin’a. v a p r o r u p e c a t a s t r o f ’ a c e s t i u n e i o r i e n
italianu. Cine nu crede, se citbsca totu ce au pu- t a l e , naţiunea maghiara va avb fbrte m a r e t r e
blicatu numitele d6ue diarie in acbsta materia si *) Istori’a ne-a conservatu in adeveru mai b u i n t i a de populatiunea ciangailoru din Moldov’a.
anume in „Kelet,* incependu dela nr. 261 pana multe caşuri, in care secuii s’au scolatu cu arme, Cateva diarie maghiare au inceputu a-si an-
câ se scape de tirani’a aristocraţiei si a voivodi
la 2 9 6 , bra in „Hon* cu ceva mai inainte. gajea cate unu traductoriu, care cunbsce mai bine
loru, dâra mai totu-deauna fusera invinsi, apoi pe
„Se se aduca maghiarii din Bucovin’a si Mol sbu mai reu limb’a romanbsca, câ se le informedie
depsiţi, cu furci, tiapa, taiarea capeteloru, cei mai
dov’a in Ungari’al* Acesta le este refrenulu de mulţi prin taiarea nasului, a urechiloru si prin in- despre tendentiele diaristicei romanesci. Acbsta 86
tbte dilele. Asia dbra una specie de migratiune câ feratura in frunte. Cati potea, fugea. si intempla, de si cu falsificări scandalbse. Nici
in tempurile vechi. Ecca si acf una din căuşele, **) Ba minte Lâszlâ M. et Comp. de stă se diariele romanesci nu mai potu remanb indiferente
principali, pentru care romanii presto totu, in t6te inghiatie ap’a cu minciunile sale. la propagandele de ura, de subjugare si cucerire a
classile societatiei nbstre, ar’ trebui se fia cu at- ***) Auditati domniloru Catargiu, Cogalniceanu, diarieloru maghiare.
tentiune mai încordata asupra toturoru acestoru Sturdia, Ghica, Rosnovanu, Eosetti, Mavrogheni,
Canta, Sionu, Lupascu si dv. una miie alţii, ca
planuri si încercări puse in mişcare de catra acestu
exterminaţi pe secui, limb’a si religiunea loru cu Brasiovn, 12 Maiu st. n. 1875.
focu si cu sabia! DY. pricepeţi acbAa manopera, • ■ -
*) A se vedb „Gazet’a Tr.* nr. 92 din 28/16 dâra nu este bine câ se o ignoraţi, se nu o' patiti Deputată de limba nemaghiara dela diet’a din
Dec. 1874 sub titlu; „Jeremiade in favbrea ungu- cumu a-ti patit’o cu sbieratele si vaietaturele jido- Budapest’a suntu invitaţi din partea unui colegu
riloru din Moldov’a.* viloru. alu loru, câ celu pucinu cu trei pana in patru dile
