Page 14 - 1875-05

mai nainte de închiderea dietei se se afle in nu- I bage frica si cutremuru in dsele functionariloru urările cele mai entusiaste ale asistentiloru, d. ge-
meru completu in capitalea tierei ungureşti, spre a politici, că la alegerile prossime se abuseze de neralu Florescu a respunsu:
se consultă asupr’a situatiunii si a mesureloru ce poterea officiale numai in profitulu guvernului, ăra Se traiăsca M. S. Domnitoriulu!
suntu de a se luă facia de năuele alegeri dietali. pre diferitele societăţi de ori si ce natura ar fi Se traiăsca M. S. D6mn’a!“
Diariulu romanescu, care aduce acăsta invita- ele, se le tiena in frenu, cu unu. cuventu se aduca
B e l g i ’ a respunse la not’a Germaniei din 15
tiune spre luare a minte d-loru deputaţi de limba in dependintia dela atotu-poternici’a sa catu se p6te
Aprile, reportandu gubernulu in camera despre cu-
nemaghiara dela diet’a ungurăsca-, face in acel’asi mai multe organe si corporatiuni. Pre langa acestu
prinsulu ei: ca cercetarea in contra lui Duchesne
numeru si o dare de seama despre atitudinea, ce scopu se mai atinge firesce si celu alu maghiaris­
(care prin scrisăria se offerise episcopului de Pa-
Reuniunea naţionale a Romaniloru din comitatulu mului.
risu, ca va atenta viati’a lui Bismark) a inceputu,
Aradului a luat’o facia de nduele alegeri. In acâ-
Dilele aceste aflaramu, ca la officiolatulu di­ dăr’ nu s’a terminatu; ca Belgi’a e gata a exa-
sta dare de seama aflamu intre altele si urmată-
strictului Fagarasiu ar fi venitu unu ordinu specialu rninâ modificările in legislatiuue pretense de Ger-
riele apretiari:
dela ministrulu affaceriloru interne referitoriu la mani’a, dăca si acăsta si alte state le voru fi pri-
„Partit’a fusionata a domniloru este dejâ a-
introducerea limbei maghiare si la officiale comunali. mitu; ca ea e resoluta a-si implinl datoriele de
tatu de tare, incatu ea n’are trebuintia de noi si
Totu-odata ni se spune, ca prefectulu n’ar fi in- stătu neutrale si spera bune relatiuni cu Germani’».
dejâ nu ne ib nici intr’o consideratiune, ci lucra in
clinatu a esecutâ acestu ordinu pana după alegeri, Cine sci, cum se va primi si acestu respunsu, mai
contra interesseloru n6stre celoru mai evidinti. As-
că astfeliu se p6ta mai cu succesu lucră in favărea vertosu, dăca Bismark, cum suna prin diariale sol-
feliu fiindu, prin contopirea n6stra in aceea, fora
tatalui seu, care se va candidă de deputatu in acestu datesce ale Germaniei, vre a jocâ fabul’a lupului
se fimu in stare a impedecâ catu de pucinu pre
districtu. Si acdsta manopera va succede pe deplinu cu mnelulu.
domnii maghiari in politic’a loru cea stricatiăsa si
marelui vatavu din capulu districtului: elu va alege Alarm’a de resbelu asupra Franciei scornita
n6ue si patriei, numai ne-amu face responsabili cu
si pre tatalu seu de deputatu in acestu chinuitu dintre cercurile militari germane, din prepusu, ca
ei împreuna pentru acea politica, si intru catu pri-
si nefericitu districtu si va esecutâ apoi si ordi- Franci’a prea iute se restabilesce si in armare si
vesce interessele n6stre naţionali romanesci, ne-amu
nulu ministerialu; adeca va introduce limb’a ungu- in financie, si ca are de cugetu a face revansare
face vinovaţi de sinucidere.
reşca in officiale comunali dreptu recompensa pentru in contrale, se constata si d’intr’o corespondintia din
Constatandu si recunoscundu acăst’a, adunarea
recompensa pentru obedienti’a si servilismulu ce Parisu publicata in „Times* din London, unde se
Romaniloru din comitatulu Aradului decretă a se
romanii de acolo -lu manifesta si facia de asemeni dice, ca partit’a militaria a Germaniei vre res­
reconstitui de sine, alegundu de primu presiedinte
ucasuri muscalesci si fermanuri turcesci. Inca va se belu cu Franci’a, fiindcă acăsta pre iute se resta­
pre d-lu adv. N. Philimon, apoi a se organisâ si
ajuDgemu si mai triste tempuri, dâca nu ne vomu bilesce in armari si financie. Ecca depesi’a ce
a incepe activitatea politica naţionale.*
scutură pucinu de indiferentismulu ce ne-a coplesitu. cercula:
Marturisimu sinceru, ca Reuniunea Romaniloru
Districtulu Fagarasiului facea odata on6re in lupt’a „ L o n d r ’ a , 7 Maiu. — Diarulu „Times* pu­
din comit. Aradului ne-a causatu o mare bucuria
pentru caus’a naţionala, astadi a ajunsu de risu si blica o corespondentia sgomotăsa din Parisu, prin
prin acâsta dechiaratiune si respective prin acăsta
de insulta. Poporulu care nu voiesce d. lege, acel’a care se dice, ca partitulu militariu din Germani’a
resolutiune, de a remauă pre terrenulu de lupta
nice nu p6te si nice nu merita alta s6rte. voesce resbelu cu Franci’a, care -si a recastigatu
naţionala, ferindu-se de amăgirile asiâ numitei par­ prea iute resursele financiare si militare. „Times*
tite liberali a domniloru dela potere. De aici se Scirile mai recente dela diet’a ungurăsca ni comendandu acâsta scrisăre, constata ca temerile
vede, ca convertirea de deunadi a deputatiloru romani comunica, ca camer’a deputatiloru a respinsu nun- dmeniloru politici parisiani suntu extravagante; dice
actuali n’a fostu in stare a produce efectele de cari tiulu camerei boieriloru, prin care i se aduse la ca Franci’a nu voiesce nici de cum resbelulu si nu
ne temeamu si pentru aceea ne place a crede, ca cunoscintia, ca proiectulu de lege despre reductiunea crede, ca partidulu germanu se urmarăsca o idea
deputaţii romani, in urm’a ndueloru consultatiuni, tribunaleloru a suferitu naufragiu jin camer’a boie- asiâ de cinica.
la cari suntu invitaţi, inca voru recunbsce ca s’au răsca. Astfelu acestu proiectu s’a tramisu de nou Circula sgomotulu, ca a isbucnitu revolutiune
precipitatu, candu s’au ingagiatu a da guvernului boieriloru spre desbatere si eventuala acceptare cu la Portau-Prince.
actualu mana de ajutoriu, fia chiaru si numai in observarea, ca representantii poporului remanu ne­ Camer’a comuneloru a terminatu discusiunea
cestiuni financiari, si astfeliu se voru adoperâ a strămutaţi pre langa proiectu si insistu cu taria asupr’a Bilului prin care se modifica legile excep­
repară ce au stricatu si a salvă celu pucinu aceea, pentru acceptarea lui si din partea boieriloru. Vomu ţionale ale Irlandei.*
ce inca n’au apucatu se pdrda, desamagindu-se cu o vedă, ce se va mai nasce si din acăsta disonantia.
— Intr’aceea Germani’a se inarmăza pana ’u
6ra mai înainte. Prin acdst’a nu vremu se dicemu, gutn si inca cu tunuri de 8 si 9 centimetri si
ca in genere deputaţii romani actuali ar’ fi aban-
R i s a n o , 7 Maiu. — Imperatulu Austriei a pusei si de nou calibru. Totu asemenea se cetesce
donatu candva cu totului totu interessele cele mai si despre armările altoru state. Oiţe scie, unde voru
sositu aici, venindu dela Budua. Aprăpe de Miraz,
vitali ale naţiunii romane si s’ar’ fi inchinatu ad-
trupele muntenegrine, consistandu din 4 batalidne explode armările, dăca nu si in contra ideeloru repu­
versariului aducundu-i auru, smirna si tamaia, ci
si o baterie, comandate de unu senatoru muntene* blicane.
vremu numai se constatamu, ca si atat’a, catu au imperatulu Russieî se aştepta in Berlinu pe
grinu, au salutatu pe imperatu, care a trecutu in
facutu in bun’a credintia de a face bine, au facutu
revista, complimentandu pe comandantu. 10 Maiu la visita amicale. Precursoru acestei vi-
reu si ar’ fi bine se desfaca pana nu este inca tar-
site ftl SchuWalof, solulu rusu in London, care in
diu. A greşi e lucru omenescu, inse gresidl’a con­
6 veni si conferi cu Bismark, si fă primitu si deca-
statata trebue reparata. De multe ori vine omulu In R o m a n i ’ a decurgu alegerile la n6ua ca­ tra imperat. Wilchelmu si imperatricea.
in positiunea, de a incercă — cum dice Romanulu mera in foculu venetu si in Colegiulu I intre 33 Tempuri grele se arata pe orisontulu planeteloru
— marea cu degetulu, inse nici-odata nu-i da de deputaţi esira abia vr’o 6 dintre roşi, ceilalţi con­ politice. —
fundu. servatori. Una unire liberale intre tdte partitele „Alegatoriulu iiberu* diu Bucuresci scrie:
Foiele unguresci comunica testulu la vre-o e vocea tempului in tdte părţile, cari se afla plus „O telegrama din Constantinopole anuntia, ca
trei ordinatiuni ale ministrului de interne catra minus amenintiate: in Ungari’a s’au fusionatu par­ o deputatiune a venitu se presinte patriarchului
juredictiuni, catra comiţi si căpitani supremi, catra titele pentru a fi tari nationalminte; in Ispani’a se ecumenicu o scris6re din partea canonicului Dbllin-
judii regesci supremi si catra corniţele saiescu. face asemene încercare, sciendu, ca numai poterea ger, prin care patriarchulu este invitatu se tramita
Prin aceste ordinatiuni d-lu Tisza v i â ’ ă e pună unita are dreptu la victoria pentru viati’a naţionale, delegaţi la conferinti’a vechiloru catholici, care va
tier’a la cale, si cu osebire vrb se amelioreze ad- candu se afla expuse viforului. — incepe lucrările sale la Bonn in viitdri’a luna Au-
ministratiunea publica prin aceea, ca provăca pre • gustu. Se asigura, ca patru barbati ai beseiicei
(T o as tu de in vi a re). In 15 Aprile a. c.,
juredictiuni si capii loru, că se pedepsâsca aspru ortodoxe din Orientu voru asistă la acestu congressu.*
a 3 di de Pasci întrunise Domnitoriulu României
pre officialii negligenti si pre cei ce abusdza de
Car ol u la dejunu pe min. de resbelu si alţi ge­
poterea officîale. Prin un’a din aceste ordinatiuni
nerali, comandanţi, oficiri, sergenţi, militiani etc.
d-lu ministru tinde a regulă si caus’a associatiuni- S i n o d u l u a r c h i d e c e s a n u in Sibiiu se
Domnitoriulu redică in frunte urmatoriulu toastu:
loru, care pana acum s’a aflatu — precum sustiene occupâ in cele V siedinti© inceputdrie cu verificarea,
„Este acel’a-si onoru de a fi soldatu său ge-
d-sa — intr’o stare pericul6sa si perniciâsa pentru constituirea, lucrările si repdrtele comissiuniloru a-
iaee’a de stătu maghiaru. Sub diferite titluri in- neralu, fiindu ca fia-care ostasiu e aparatoriulu tierei, supra petitiuniloru intrate, si mai vertosu cu aron­
nocente se ascunseră tendintiele cele mai inimice gafa a luptă si muri pentru patri’a sea. darea unoru protopopiate, care după o desbatere
statului maghiaru. Se fondara societăţi naţionali Prin urmare trebue se fia mandria pentru totu lunga prin votare se si primiră in contra protesta-
si socialistice sub masc’a culturei si a progressului. romanulu de a face parte din armata. Vedu cu mai riloru unoru comune. In principiu inse se primi,
Dreptu aceea dlu Tisza vrâ a regulă acdsta causa mare multiamire, ca acestu sentiementu pătrunde ce cu t6ta arondarea protopopiatele remanu in nu-
dispunendu, ca titlulu „nationalu* nu se va mai astadi tinerimea n6stra. Inceputulu este bunu, nu merulu seu, ăr’ in prot. I si II alu Sibiiului, de si se
permite in venitoriu nice unei societăţi, asemene me indoiescu, ca elu va gas! unu regunetu in t6te arondăza, actualii proti remanu cu resiedenti’a in
nice altu tricoloru, afara de celu ungurescu. districtele si atunci tiăr’a pbte aşteptă in linisce Sibiiu. Protos. Dr. I l a r i o n P u s c a r i u fh alesu
Ddca vomu privi mai de aprdpe aceste acte dr’a de periculu si eu voiu strigă cu încredere: asessoru consist, besericescu. Une propuneri se
ale ministrului de interne, vomu află fora dificultate, „Traidsca Romani’a, tare de a pururea!* tramissera la comissiuni spre reportare.
ca dinsulu nu vrâ se ajunga altu scopu decatu se La aceste cuvinte, cari au fostu salutate cu