Page 15 - 1875-05

S a b e s i u , 1 Maiu 1875. comitatense, in care s’a alesu cu a c c l a m a t i u n e analisa a lui Voltaire, care cu a sea ironia sfaramâ
de vice-comite Gf-yarmathy Miklos, fostu protono- vechi idoli, si prin tunatorulu cuventu alu lui
( A d u n a r e a s c a u n a l a). Siedinti’a dela 27
Aprile. După cetirea si autenticarea processului tariu. Mirabeau, care aprinde nou’a vibtia: unu spiritu
verbale in limb’a romana a aduuarii scaunale pre­ Romanii, pucini infaciosiati, sub egidea vesti­ nou, adeveratulu spiritu modernu, petrunde insti-
merse, presidiulu ordinariu in prim'a linia pune la tului clubu naţionale de aici, s’au portatu fbrte tutiunile societăţii.
desbatere: Rescriptulu ministrului maghiaru de in­ loialu si cu indulgentia, fura inse amaru recompen­ Secululu din urma coprinde doue periâde: una
terne, referitoriu la arondarea cercuriloru electorali saţi. La alegerea protonotariului nobilii si chauvi- care incepe la finele secuiului alu XVIII-lea,
in acestu scaunu, despre care affacere am fostu nistii maghiari trantira pre d-lu Dr. A. I s a c u , peribd’a revolutiunii iniţiate de regi. si alta, care
scrisu. fostu notariu primu cottense, recunoscutu depliuu ajunge pene la inceputulu celui d’alu XlX-lea,
cualificatu si ftfnctionariu cottense, raru in impera-
La acbsta desbatere au luatu parte, intre alţii, periâd’a revolutiunii iniţiate de popâre. Precum
dd. protopopi Deacu si Tipeiu si d. advoc. Bojitia, ti’a ungurbsca, facia de unu Bonis, Istocu, de cua- intr’alu XV-lea seculu direcţiunea morale a rasei
cari cu argumente neresturnate au probatu pana la lificatiune dubia. nbstre apartione Italiei — care c’ua minunata fecun­
evidenţia, ca maioritatea adunării a adusu primulu D-lu I s a c u abdise numai de catu in modu, ditate nasce legiunile’i de artişti — si in secululu
ei conclusu, condusa fiindu numai si numai de bi­ in modu cavalerescu la vederea acestei nobile ge- alu XVI-lea, Spaniei, care nasce legiunile’i de eroi,
nele alegutoriloru, ceea ce numai spre salutea sta­ nerositati maghiare. de navigatori, de cuceritori, asemenea intr’alu
tului p6te sierbl. Vorbele si simulatiunile unoru maghiari făcute XVIII-lea acbsta direcţiune apartiene Franciei, care
Aceşti domni au doveditu eclatantu, ca ten- după acbsta nefericita intemplare suntu atata catu nasce legiunile’i de revelatori filosofi.
dentibs’a dorintia a sasiloru recurenţi este si ab­ si nimic’a. Consciinti’a e pregătită prin inspirarile Italiei,
surda, de6ra-ce disproportiunea alegutoriloru ar’ Nu merita se intendu multa vorba, ci voiu se pamentulu priu descoperirile Spaniei; erâ dbru
remanb chiaru si atuncia mare, dbca arondarea s’ar’ constatu numai si asta-data si prin acestu faptu
firescu si cu dreptu cuventu se intre in scena idea
face conformu dorintii protestantiloru, fiindu ca si neresturnatu, ca ce avemu de a aştepta dela fraţii
francesa, care are se db nascere revolutiinii. La
atuncia in cerculu orasiului ar’ fi aprbpe 500 si in maghiari. Apoi alţii dica si erbdia ce voru voi. inceputulu secuiului din urma, acbsta idea se suie
alu scaunului d’abib 150 alegutori.
Acestu faptu in deosebi -lu recomendu aten­ chiaru pene in virfulu tronuriloru.
Au amintitu, ca maioritatea sasbsca din scau- ţiunii prea stimatului clubu natiunale de aici, din-
nulu Bistritiei, tocmai pentru câ se prevenia orce tr’ai cărui membrii sinceri si curaţi se potu con­ Monarchi’a care, de candu cu primele’i trium­
lupte sterile si nemultiumitbrie, au hotaritu, câ o- vinge despre zadarnici’a nobileloru nisuintie si in­ furi in contra feudalităţii, se lupta, câ se scuduie
rasiulu si scaunulu se constitue unu cercu electo­ tentiuni facia de chauvinisti. si jugulu bisericei, incepe prin desfiintiarea Tem-
rale, unde se se albga ambii deputaţi; si minorită­ plariloru militiani feudali ai papei, si sfirsibsce prin
Dbca si clubulu natiunale romanu, si activistu sdrobirea iesuitiloru, soldaţi permaninti ai papei,
ţii romane d’acolo nu i-a plesnitu in minte se faca
si loialu de aici cu astfelu de celebri corifei pro­ br’ după ce face unu stătu unicu in contra aristo­
ceea ce face cea sasbsca aici, se provbce intr’adinsu
gâlceve, neintielegeri si duşmănie. baţi ai naţiunii in frunte, este astfelu consideratu craţiei, statulu laicu in contra bisericei, nu ’i mai
si remuneratu, apoi nu potu pofti altu ce, de catu remane nimicu de facutu, si mâre câ t6te fiintiele
Deci maioritatea adunării scaunului nostru a numai, câ toti romanii se se faca activişti, si, con­
primitu propunerea si a decisu: ca sustiene conclu- ale caroru destine s’au implinitu.
formu dorintii diuariului „Magy. Pol.* se redige
sulu ei de mai inainte, referitoriu la arondarea cer­ unu diuariu; capulu redactoriu s’ar’ potrivi mai Catu de asemenata fh in acbsta epoca sârtea
curiloru electorale, bra dbca ministeriulu totuşi n’ar’ popbreloru latine! Burbonii din Francia, din Spania,
bine in d-lu cucuveic’a. Collaboratori si desteri si
fi invoitu cu acelu-a, atuncia orasiulu si scaunulu din Italia. Bragance ai Portugaliei, se declara ina­
probaţi n’ar’ lipsi.
se constitue la olalta unu cercu electorale, in care mici ai Romei. Pe candu unii punu mare dispre­
se se albga ambii deputaţi. E tristu si deplorabile, mai alesu cu privire ţuire a pamentescei sble autoritati, cei-l-alti se
la generatiunea, ce are se urmedie, dbca sârtea na­
Si contra acestui conclusu Wollf, direct, gimn., inebrea a ’i nesocoti pene si autoritatea spirituale,
ţiunii este si asta-di inca obiectu de jucaria nu­
a insinuatu in numele seu si alu sociloru sei bra i In sfirsitu mai vine si isgonirea iesuitiloru, câ si
votu separatu. mai; dbca prea pucinii barbati probaţi ai naţiunii cum ua singura idea sbu ua singura vointia aru fi
se păru a fi siliţi prin insultele si calumniele unoru
Astfelu ministeriulu, dbca nu se va convinge reutatiosi si mercenari a face pre privitoriulu condusu pe tâte popârele latine. Papa Clemente
despre intentiunea separatistiloru, dbca nu va pune XIV, membru alu ordinii Franciscaniloru, care in-
duiosu.
odata capetu tendenti6seloru machinatiuni ale unei tinse democrati’a in biserica si rupse strimtulu
elice resvretit6rie, apoi va ajunge la trist’a convic­ Conferinti’a dela Sibiiu este inaintea usiei. Nu cercu alu dogmei, iubitoriulu filosofiei, ai cărei
ţiune, ca pentru sburdalnici’a unoru desperaţi adu­ sciu ce va hotărî. Dbr’ dbca maioritatea, ceea ce aburi se suira in capulu regiloru, mai demnu d’a
narea scaunului nostru va desbate totu numai la nu credu, va comendâ se mergemu la Pest’a in fi de umanitaria religiune a franc-masoniloru de
voturi separate si atunci inca, candu in tâta tibr’a dieta, atunci maioritatea p6te remanb fidela jura- catu de vechia religiune a calugeriloru, lingusitu si
alegerile voru fi terminate. mentului, va perseverâ si va combate totu ce se esaltatu de Fridericu alu Prusiei, de Caterina Ru­
va incercâ contra demnităţii si esistentiei naţiunii; siei, de ducele de Glocester, Clemente XIV se
La votarea §-lui 111 din nâu’a lege electo­
bra plat’a compliciloru va fi mare. — renbga si se combate ensusi, ca-ci traiesce persecu-
rala, care dispune pentru fia-care deputatu unu
cercu electorale si pre care recurenţii dela noi ne- M’am informatu, ca tensrimea romana dela in­ tandu pe iesuiti, domnesce câ se ’i desfiinţeze si
incetatu calarescu, legislatiunea din Pest’a de se- stitutele superiore de aici, consentiendu cu fraţii ’i defaima pen’a-le atribui chiaru si mbrtea sea
curu n’a fostu ou privire la scaunele fondului re- loru din Vien’a si Gratiu, inca a decisu a aduce misteribsa.
gescu, dintre cari trei scaune la olalta nu făcu unu la cunoscienti’a naţiunii lucrandu in solidaritate si Astu felu catedr’a filosofiei se inaltia multu
cercu electorale d. e. din cottulu Bihoriu neci in armonia conformu principieloru statorite in aduna­ mai susu de catu tronulu regiloru si de catu
privinti’a estensiunii territoriului, neci in privinti’a rea naţiunii de pre „Oampulu libertăţii." —■ santitulu altaru alu santiloru. Voltaire dobândi
numerului alegutoriloru» Se făcu pregătiri pentru diu’a de 15 Maiu, cea-a ce nu putuse dobândi, pacea de la Westfalia,
Este mare deosebire intre unu comitatu cu care aici si in estu anu se va serbâ cu cuvenit’a de si fusese unu tratatu internaţionale, bas’a drep­
tului europbnu: revocarea practica a edictului de
200 milliarie patrate, aprbpe 600,000 locuitori si seriositate si santiania, devenindu acea di una ade-
dieci de mii de alegutori si intre unu scaunu cu verata serbatbre natiunala romana. Se precepe, ca la Nantes si toleranţa către calvinisti, cari fura
victori’a elocintiei sale. Regele lusitanii Iosef pro-
4 si 5 milliarie patrate, vre-o 20,000 locuitori si la acestu festinu eo ipso este invitatu in sene fia-
tege pe revolutionariulu marchis de Pombal, care
cu apr6pe 600 alegutori numai, din care suma ora- care sufletu adeveratu romanu. Reportu nu va lipsi.
siele respective dau trei parti dintre alegutori. C o r r e s p . pune universităţile in loculu chinovieloru, pe pro­
Deci facia cu aceste scaunutie, nu credu se se fesori in loculu iesuitiloru, care face se se taib
capetele nobililoru, câ unu monarchu din evulu-mediu,
ebra rigoros’a aplicare a memoratului §-fu.
si care, după ce pune ae se arda unu calugeru,
Din astfelu de motive dbra ia Sabesiu inca L A ¥ O I I. stinge rugurile si desfiintibza auto-dafeele. Ferdi-
ar’ potb fi numai unu scaunu, ceea ce credu, ca si nandu VI alu Spaniei opresce d’a se combate Feijoo,
guvernulu va incuviintiâ, pentru câ se faca sfersitu (U r m a r e.)
calugerulu care analisa cu petrundietbroa’i critica
certei si se nu se impedece mai multu pregătirile Armoni’a inteligintieloru si comunitatea desti- tbte superstitiunile si care goniâ tbte minunile
electorali; la din contra ministeriulu se -si ascrie neloru suntu mai vedite adi de catu alta-data. Celu
din intielesulu naturei. Carolu III, protegundu pe
siesi urmările. — din urma seculu din istori’a nostra, secululu alu
Floridablanca si pe Aranda, pe Jovellanes si pe
In fine directoriulu politiei a reportatu adună­ XVIII-lea, aducea politicei ideele de căpetenia ale Campomanes, protege sciinti’a soclului seu si pre’-
rii despre infricosiatulu incendiu dela 23 Aprile, filosofiei moderne, după cum celu d’antaiu seculu nouiesce consciinti’a Spaniei.
intemplatu in orasiulu Sabesiu, după care 160 clă­ aducea moralei si religiunii — prin midlocirea
La Milan, Beccaria schimba basele dreptului
diri se prefăcură in cenuşia. Daun’a se urca la creştinismului — ideele de căpetenia ale filosofiei penale, ilu umanisbza in gândirea filosofiei moderne,
60,000 fi. v. a. Ajutoriulu este fârte intetitoriu. antice. Secululu alu XVIII-lea intemeibza nou’a
Contributiunile benevole se primescu cu multiumita societate si respandesce luminosulu idealu alu drep­ si Volta, cu electricitatea, insufletiesce nervii si
la magistratulu orasiului. Cei mai mulţi arşi sunt tului. vibti’a. In Toscana, foculu e smulsu din manele
incisitorelui. securea din manele caleului: invetia-
cetatiani romani. Cele mai tari puteri suntu sdruncinate, cele mentulu e luatu clerului ultramontanu, si bine­
Mai adaugu, ca după acestu focu a mai arsu mai inradecinate superstitiuni dispăru, simtiementulu
facerile instrucţiunii publice se intindu peste unu
inca de trei ori dup’o-lalta. In estu anu romanii naturei ne petrunde cu a sea dulce căldură, aspi- intregu poporu care, prin geniulu seu, amintesce
de aici au serbatu serbatorile pasciloru pre intris- rarea către libertate ne inaltia in proprii noştri
antic’a Atena. Parma primesce câ primu-ministru
tati. — C o r r e s p . ochi si idea umanitatii planbza mai presusu de t6te pe Dutillot, unu emulu alu lui Pombal, alu lui
ideele. Incisitiunei ei urmbza toleranti’a religibsa, Aranda, alu lui Choiseul, si incredintibza filosofiei
conceperei asiatice a dreptului divinu conciperea sensualiatului Condillac educatiunea principiloru sei
Closiia 30 Aprile 1875. moderna a suveranităţii naţionale, regiloru-popbre, ereditari. Neapole, catoliculu Neapole, rabda se
popbreloru-regi, teologiei sciintia.
In 19 si 20 1. c. ne-amu potutu convinge din aiba câ ministru pe Vanucci, partisanu alu Enciclo­
nou despre s’ncerele intentiuni ale fratiloru ma­ Eoculu ce arde in spiritu ajunge pene in si- pediei, si asculta pe Filangieri, care pregatesce iu
ghiari, de si ei totu-deaun’a pre romani ii accusa nulu pamentului, si pamentulu, din feudalu cum dreptu o adanca revolutiune. Pretutindeni, pona
sub felu si felu de preteste dbr’ fara neci unu te- era, se democratisbza in nâuele forme ale proprie­ si in prb-pibs’a Savoia, care se pare ca perpetua
meiu. In acele dile s’a tienutu aici congregatiunea tăţii, Lumea iea ua noua facia prin petrundietbrea posomoritulu geniu alu Spaniei antice, servii suntu