Page 16 - 1875-05

chiamati la vibti’a libertăţii si jurisdictiunoa politica care au fostu esitu intre auii 1848 si 1852 in concrediute, — esoperezu in terminulu celu mai
e răpită epiacopiloru feudali. F 6 i ’ a pentru minte, anima si literatura, in ,,Ga­ scurtu împrumute hipotecari si cambiali.
E m i l i o C a s t e l l a r . ze t’a Trans.*, in „ B u c o v i n ’ a , * i n R o m a n e n Blasiu in 30 Aprile 1875 st. n.
der oesterreichischen Monarchie, in I s t o r i ’ a lui
( V a urmă.) L u d o v i c u C i a t o ,
A. Papiu si in alte cateva publicatiuni, candu t6te
advocatu.
acelea abia ajungu, câ se se construe, cumu amu
dice, unu scheletu de istoria, bra nu insasi istori’a
Noutati diverse. epocei aceleia.
w ■ . . !. . .v Mai no».
Unde este archivulu comitetului naţionale?
— ( S e r b a r e a d i l e i d e 3/15 Maiu.) Ju­ Unde suntu relatiunile oficiariloru c. r. si ale pre- P a r i s u , 4 Maiu. Monitorulu ‘offic. publica
nimea studidsa dela gimnasiulu romanu din Nasaudu fectiloru naţionali ? Si pre catu a dominatu terro- numirea a 28 generali de divisiune si de brigade.
va serbâ diu’a de 3/15 Maiu intr’unu modu demnu rismulu lui C s â n y i in cele trei luni Aprile—Iu- A t e n ’ a , 5 Maiu. Regele Georgiu primi pre
de memori’a acestei momentdse di; spre acestu niu 1849, cine p6te se ne spună suferintiele roma-
scopu a alesu unu comitetu arangiatoriu, care a niloru din comitate? Intr’aceea alţii scriu istori'a solii Franciei, Angliei si Russiei, cari lu consiliara
facutu dispusetiunile necessarie, pentru câ serbarea cumu le place loru, si noi tacemu la insulte, de si a schimbă ministeriulu. Regin’a insiste, câ regele
se rebsa catu se p6te mai stralucitu. Onbre juni- avemu documentele la mana. Care a fostu feliulu se abdica, ddr’ nu va. —
mei, care se interesdza si se entusiasmdza pentru morţii protopopului septuagenariu Vas. Turcu dela Adunarea generala a «Reuniunei Invetiatori-
asemeni serbatori naţionali, si ferice de naţiunea, C ă t i n ă si a mai multoru preuti? Cumu si prin loru Romani din Selagiu* se va tienb, in
care are asemene junime. cine au fostu spendiurati, inpuscati, innecati ? Unde
Maiu, in cetatea Crasn’a. Suntu invitaţi membrii.
(Lini’a de cai ferate) Ploiesci—Predealu si se afla sententiele loru?
Adjud—Ocna o publica gubernulu României, ca se Acestea si alte multe au inceputu se dssa la
da la intreprindietori se se claddsca. «Monitorulu* lumina, confirmate cu apr6pe 100 de documente.
din 27 Aprile face publicatiunea resp. si anume : Cei carii au vediutu, auditu si patitu, au si mar- Publicatiune.
,1. Lini’a dela Ploiesci (staţiunea linieloru turisitu si adeverata este marturi’a loru. Cas’a besericei romane ort. res. dela S. Nico-
romane deja pusa in esploatare) la Predealu (Ti- Totu acolo veţi află erudit’a dissertatiune a lae din suburbiulu Scheiu, aflatbria in strat’a mare
misiu punctulu de frontiera despre Transilvani’a.) — dlui professoru Dr. G. Silasî despre « î n s e m n ă ­ din suburbiulu Scheiu sub nr. 1392 si constatato­
Acdsta linia formandu junctiunea intre liniele ro­ t a t e a l i t e r a t u r e i r o m a n e t r a d i ţ i o n a l e . *
ri» d’in mai multe chilie (odăi) de locuitu, grasdu,
mane si cele ungare, are o lungime aproximativa Despre p r o g r e s s e l e l i m b e i b e s e r i c e s c i gradinitia etc. se va dâ cu chiria prin licitatiune
de 90 chilometre si unu ambrasiamentu, deservindu in Romani’a, conduse in dilele n6stre mai alesu de
pe 3 ani dela S. Mihaile 1875 incolo. —
salinele dela Telega, in lungime câ de 3—4 chil. prea ss. episcopi G h e n a d e fostu ep. alu Argesiului si Licitatiunea se va tienb Dumineca in 11/SÎ3
2. Lini’a Adjud (staţiune o linieloru romane M e l c h i s e d e c u , episcopu alu Dunerei de diosu, Maiu 1875 la 10 6re inainte de ambdie in
deja puse in esploatare) la Ocna, salina a Statului, se potu informă lectorii de ajunsu, bra la cei pu- Cas’a de siedintie a comitetului parochiale in cur­
in Moldov’a. cinu credintiosi li se dă ocasiune de a vedb si a tea besericei. — Conditiuuile inchiriarei se potu
Lungimea acestei linie este aproximativa de se convinge singuri, ca literatur’a nbstra -si va ceti la Curatorulu besericei d-lu I o a n e A . N a -
51 chil.* trage poteri n6ue si f6rte efficaci din terrenulu be- v r e a in suburbiulu Scheiu, prundu.
sericescu, indata-ce provedinti’a tramite besericei
Terminulu concursului e 16 Maiu n. a. c. si Doritorii de a luâ cu chiria acbsta Casa se
conventiunea se va aprobă de corpurile legiuit6rie. barbati câ cei susu numiţi si câ collaboratorii loru. binevoibsca a se presentâ la predis’a licitatiune. —
Cauţiune se depune de 2 mii. lei noi pentru lini’a A f f a c e r i l e c o m u n e l o r u din fostulu re- B r a s i o v u 27 Aprile 1875 st. n.
dela Ploieşti—Predealu si 500 mii pentru Adjud— gimentu I romanescu, in sfer’a instructiunei publice,
Ocna. conduse de representatiunea loru, de comitetu, de Comitetulu parochiale alu besericei
presiedentele seu colonelu si de unu directoru f6rte romane ort. res. dela S. Nicolae
( T i m p u . ) Abia eri si adi in 11 Maiu avu-
activu, infaciosiate lectoriloru prin publicare de acte 1—3 din suburbiulu Scheiu.
ramu dile frum6se si mai caldutie in Brasiovu după
authentice, ocupa cu totu dreptulu loru intre cele
una brna lunga de speriatu. Ci in Europ’a medi-
nale si sudica cam totu neindurata se arată, dr’ in mai de frunte manifestatiuni ale vietiei n6stre na­
ţionale. 22 de comune se bucura de sc61e orga-
nordu d. e. si in Islandi’a fii cu esceptiune mai Direcţiunea apeloru minerale de Jlorszek
nisate intocma după sunetulu legiloru, adeverate
dom61a, câ de alte daţi si in 10 Aprile se află ver- are onore a face aratare, ca
dibtia. modelle de scble popularie si in parte primărie.
Capitalurile — după atatea lupte — in fine lim-
( D o n A l f o n s o ) fratele qua regelui preten- pedite si administrate cu rigbre. D e p o s i t u l u c a p i t a l u
dentu Don Carlos din Ispani’a cu soci’a s’a Dona
A d a u s e s i r e c t i f i c ă r i l a i s t o r i ’ a r e ­
Blanca a parasitu Gratiu, trecundu la Salisburgu alu ei se afla in Brasiovu la 1 — 3
g i m e n t u l u i IHea. Cata lumina se reversa inca
(Salzburg) orasiu archiepiscopale, unde câ rudenia i
cu famili’a inalta va fi crutiatu de afere. si din acestea spicuiri istorice; cate suvenire dore- D. JULIUS GMEINER.
r6se si triste pentru betranii de astadi si catu de
(Poporimea globului terestre) după statistic’a' Implerea de estama e provediuta cu
instructive pentru successorii loru 1
cea mai n6ua germ. suie la 1398 raillibne, adeca; anulu pe astupusiulu membranatu la ceea ce
O r a t i u n e f u n e b r a l e rostita in Pest’a la
!
1396.841,000, semenata pe territoriulu lumii de
immormentarea presiedentelui L a d . V a s . P o p p u , se atrage atenţiunea cu deosebita observatiune.
2.448,769 miliare patrate germane. 798.907,000
locuitori suntu in Asia; 302.973,000 in Europ’a;; d e J u s t i n u P o p u f i u . Ddca romanii au mai
avutu oratori buni, apoi Popfiu este unulu din cei
206.007.000 in Africa; 84.382,000 in America si,
4.563.000 in Australia. In Europa vinu pe unu | mai buni, carele simte totu odata profundu aceea Vindere de Casa.
raillu patratu 1684 locuitori, in Asia 982, in A- ce pronunţia prin cuvente.
fric’a 380, in America 112 si in Australi’a 28. — Transilvani’a, fbi’a Associatiunei transilvane etc. Cas’a sub nr. 674 pe livadea poştei, in apro-
costa pe anu numai 3 fi. v. a., dra inafara 1 gal-
( B u o u r e s c i i ) capata scdla reala maghiara. piare de cetate, solidu clădită si pentru locuintia
binu. Se p6te abonâ prin ori-care posta. Exeih-
Societatea maghiara deacolo si a pusu caru’npetre la dOue partite bine adjustata, dimpreună cu gra-
plarie legate usioru se mai afla pe 6 ani trecuti,
se o crdsca pentru maghiarisarea industriasiloru. i din’a plăcută de lunga ea, se afla de vendiare.
Nagy Jstvân la diu’a jubilare de 50 ani a facutu cate 3 fi. v. a. Mai deaprbpe informbza predicatoriulu urbanu
spre acestu scopu o fundatiune de 200 galbini, si pens. 2—2
provocaţi 6spetii mai contrlbuira 1317 franci spre La adrainistratiunile diarieloru „Alegatorulu l*aulu Servatiiis.
uniculu acestu scopu. Oomitetulu asociarii cercula liberu,* «Ghimpele* si «Reforma* se afla:
c61e de colecte si prin Ungari’a si Transilvani’a si
ROMANI’A SI MIHAIU VIT^ZULU,
inca in 1873 cumperase in mediuloculu Bucurecsi-
loru locu de clădirea edificiului cu aprdpe 25,000 poema in versuri, de Gr. . S e r u r i e .
CssrsMfffle
lei. Diariale maghiare le făcu ovatiuni si îndemna Cuventarea pastorale
pe totu sufletulu maghiaru se i ajute, precandu o- la bursa in 11 Maiu 1875 stă asia :
prescu pe romanii brasioveni se nu cuteze a primi a episcopului romanu unitu alu Lugosiului
Galbini imperatesci — — 5 fi. 287 cr. v. s.
2
ajutorul din Romani’a pentru sustienerea vieţii gim- Victor» Mih&ii de Apsia
nasiului deaici. Frumosu contrastu si afundu ba- Napoleoni — — ■ — 8 « 91 « «
Dr. de T e o l o g i a , pe care o rosti catra clerulu
tatoriu. Augsburg — — — 102 « 85 « «
si poporulu diecesanu cu occasiunea introducerii
Londonu — — — 111 « 45 « «
aale in scaunulu episcopescu in 7 Martiu st. n.
literatura. 1875, una cuventare in adeveru archipastorale des­ Xmprumutulu naţionala — 74 « 40 « g
pre beserica câ societate perpetua, inca se afla esita Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 69 0 50 „ s
0
In nrii « T r a n s i l v a n i e i * esiti in ultimele la lumina in Lugosiu cu tip. I. Wenczely. Obligaţiunile rurale ungare 82 „ 50 0
d6ue luni, afiamu cateva materii, a caroru publi­
0 „ temesiane 79 „ 75 * „
care trebue se ne fia cu atatu mai bine venita, cu
« « transilvane 78 „ 20 „ «
catu publicatiuni de acele suntu mai rare in lite- AsiîiîîcIii*
ratur’a ndstra. « « croato-slav. 81 0 — 0 n
Asia de ex., pre candu alţii au scosu la lu­ Subscrisulu -mi permitu a aduce la cunoscin- Acţiunile bancei — — 964 0 0 0
mina sute de documente si memoriale despre eve­ ti’a onoratului publicu, cumca mi-amu deschisu can­ « creditului — — 233 „10 „ „
nimentele din anii 1848 si 1849, la noi se parea celari’» advocatiale in B l a s i u , si cumca prelanga
ca suntemu f6rte îndestulaţi cu pucinele lucruri, primirea si ducerea in împlinire a agendeloru mie

Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N U . IOANE GOTT si fliu HENKICU.