Page 17 - 1875-05

j lî^* f IlIlItllItiiQ [|^ ^|n i ^"*" iUOfiî Uiî ţ nH
Gazet’a ese de 2 ori: Joia si Duminec’a,
F<5i'«, candu concedu ajatdriale. — Pretiuln: Anala MXIUI.
pe 1 anu 10 fi., pe /i 3 fl. v. a, Tieri esterne 12 fi.
1
Î
v. a. pe urm anu sdu 2 / galbini mon. sunatdria.
S î£U Iii
—
IBr-fîî ——r . J B
Ir. 33. Brasiova 1614 Main 1875.

pare ca’i-ar’ pune la cale inimicii loru, pentru câ sustienendu, ca aceia iuca au mintitu, ca-ci nume­
Urigtirii Ciangai (lin Hloldov'a se se faca de ura la .tbta Europ’a, se irrite spi­ rulu ciangailoru ar’ fi indoitu,: adeca 120 de mii,
-ho oii jb oo/il oo Î8 olutqeq eftsd/nfş pn-.eogpi .nioi
Se pare intru ,adeveru, ca publiciştii si lite­ ritele si se provbce la defensiune pe vidtia pe mdrte. la cari se se mai alature si secuii transmigrati, câ
raţii maghiari cu membrii academiei in frunte, simt Tisza et. Comp. nu voru pace, ci terr6re. Ddra cu elementulu maghiaru in Romani’a se ajunga la
u
fJ
prea decişi a inflâ cestiunea ciangailoru din Mol­ jce «l M ddntfâ 200,000. Se mai adauga la acestea, ca famili’a
1
dov’a si a secuiloru trausraigrati de curendu, la J ^^'tJngâ'ri’a^tafti naţionale, dra nu compusu din Sturdza inca s’ar’ trage din vitia ungurdsca*). De
•oc ibtjiuijiie t c i u u & i injuyu Aj'njjiiiii
rangu„d^jjgşjţjijng.^iţJo^|ijBa a iţnpinge pe,.dieta nationalitati ? Se vedemu inse cumu „Hon* orga- aci incolo agitatorii terroristi din Ungari’a si Tran­
?(ljl (j
nulu fidele alu ministrului Tisza si cu elu celelalte silvania, pentru câ se deştepte compătimire catra
si. SSi I?) PJjB^ţidia ,^la Ro-
mani'a drepturi de individualitate politico-nationale diarie maghiare insistu cu totu; deadinsulu, câ din ciangai, ura, urgia, despretiu si vindicta asupra ro­
pentru elementele maghiare sporadice, cate se afla statulu n a ţ i o n a l e alu României se faca stătu de maniloru si preutiloru italiani, aduna de pe strate
din colo de Oarpati, unde-si cautaşera asilu si pa- nationalitati cu ajutoriulu j i d o v i l o r u s i a l u ' mulţime de fabule, caroru le dau colori de fantasia, ’
i
t
' '/ «OuIr • v
.

»
'
Aci semena fdrte, ca este unuj c i a n g a i l o r u . Mai anfaiu se falsifica istori’a si numera cateva sute de sate si multe orasie moldove­
planu combinâtu> j.ci^ .ceştiunea jidoviloru, prin statistic’a de susu pana diosu; se afirma odata, ca nesc^ ale caroru nomenclatura o sucescu si torturddia
;
care au alarmatu de atatea-ori opiniunea publica a Ciangaii ar’ fi descendenţi ai hunniloru lui Atilla; câ se fia maghiara, apoi adauga, ca valachii si popii ita­
popâraloru europene. Cu alte cuvente: poporulu mai apoi ca ei ar’ fi resturi de ale Cumaniloru si lienesc! au exterminatu din acelea pe maghiari. Si
romanescu locuitoriu de aprbpe 18. secuii in Moldo- Bisseniloru (Pecenegi, Pacinati)j cari .inca ar’ fi câ se-si faca cineva idea despre neruşinatele loru
v^si. M^nten^ -1^ ^ meşuraj fostu maghiari; după aceea! candu li-se infunda cu schimosituri filologice, vomu aduce si cateva exem­
o
homogenu, prea compactu si yoiescu se prefaca sta- critic’a,. sustienu ca ciangaii locuitori in Moldov’a ple. In ochii acestoru filologi maghiari numele
tulu romanescu din stătu n a ţ i o n a l e in stătu de ar’ fi secui emigraţi din Trans/ilvani’a, unde nu mai comuneloru moldovene Albulesci, Angelesci, Babu-
oh piu&T /Tonii {cm «eo solii Mas! Du i? orna eid»x:
n a t i o n a l i t a t i . După noi, aedsta este cestiune potusera suferi crudimile si spoliatiurile voiVodiloru sieni, Bacesci, Bai’a, Bradulu, Bacau, Barladii, Bar-
de p r i n c i p i u e m i n e n t e p o l i t i c u , de aceea si ale aristocratiloru. Dnpa acestea inse adauga, canesci, Buzeu, Bogdana, Oomanesci, Deleni, Dom-
«iî »B ,DS/T!q JjT{în) vljeuiv ff!S ol) nr îOir ob .
r
-Iu si recomendamu ,1a totu sufletulu romanescu, câ -V in totu casulu acei Ciangâi, asiediati in Moldov’a ne8ci, Folticeni, Frumdsa, Galaţi, Gur’a-valei, Huşi,
Sorii c.joi nicn n ujP.v, i osa.i/n/W-.î Jiov nr-, £0 iui noT j u i iu ap o i a ttnaao' ,eTc? i .pivO
i:
t
se-lu id in consideratiune seribsa, precatu se . p6te la .inceputu nu erâ mai pucim câ Va do milionu, Iacobesci, Iassi, Jugani, Calugaresci, Calimanesci,
luâ in cativa articlii de diariu. . , care facea maioritatea populatiunji moldovene, prin Pisculu, Petricica, Petrisiu, Leontinesci, Lespedi,
urmare corân’a ungurdsca avea dreptu cu atatu mai Luncani, Lungani, Mărgineni, Nicoresci, Poiana,
^Ml deunadi,. , cand,q ^qll^ijl e t i c i u si I)r.
a
f
:
P o l i t , ambii deputaţi de naţionalitate serbdsca, mare asupra territoriului Moldovei. Mai tardiu nu- Raducani, Recea, Rip’a, Romanu, Rotuada, Secuiu,
merulu ciangailoru a scadiutu la vreo treisute de Schiai, Tecuciu, Tocilesci, Yalea alba, Yizantia etc.
declarara in dieta, ca Ungari’a nu e stătu naţio­ ' - • *!Oiu JyUiltMlilr.OlO 'UX) Uit ‘*V : (
i- '
mii, mai aleşu din caus’a barbariloru de valachi, suntu totu atatea cuvente corrupte din cele ma­
nale, adeca nu e proprietate a unei singure natio-
cari parte ’iau exterminatu, parte ’au prefacutu in ghiare. Preste aedsta t6te numele de origine sla-
nalitatj, ci ea este stătu de nationalitati, proprie­
valachi; dra astadi voru mai fi, cati? nu mai sciu viana, nu suntu slaviane, ci curatu maghiare, in
tate a mai multoru popdra, atunci sculandu-se C o-
nici maghiarii, adauga numai cu br. Orbâu, cu care au locu.itu maghiari, si are dreptu la ele co-
l o m a n u T i s z a , noulu ministru de interne,
Lâszl6 Mihâly, cu Jokai, cu Szâsz si cu toti cei r6n’a Ungariei, dreptu istoricu, dreptu virtuale.
respunse cu mare mania: Aveţi norocu ca sustie-
dela „Hon,* „Reform,* „Peşti Napl6,* „Kelet* etc., Tieneti-ve bine filologi romani, Oipariu, Laurianu,
neti these de acestea criminali aici -in sinulu dietei,
ca statisticii romaniloru mintu, candu arata nume- Maximu, Hasdeu, Romanu si tbta cdt’a v6stra; me
unde ve apara de man’a mea dreptulu immunita-
rulu ciangailoru din Moldov’a numai; cu 50 de mii, temu inse ca nu veţi face nimicu fara collaborarea
tiei; ddra de veţi cutediâ se vorbiţi ; totu asia in
ca-ci aceia trebue se fia, vrei nu vrei, preste in- filologiloru din Dealulu-Spirei, dela Malmaison etc.
afara de aedsta sala, ya fl vai de sufletului vostru
:
si da toti cati s’ar’ incumetâ se ve imite pe voi» doitu si intreitu mai mulţi. De aici apoi se de* (Y a u r m â.)
duce, ca maghiariloru ciangai si secuiloru emigraţi
Acestu stătu este numai maghiaru. Deputaţii ma­
in aceleaşi parti ale Moldovei, sdu preste totu in
ghiari si renegaţii aplaudara acelea cuvente ale O voce la tienat’a romanilor» in
Romani’a, li se cuvinu drepturi nationali-politice,
ministrului in modulu celu mai sgomotosu, intocma sitnatianea presenta.
dintre care la loculu antaiu se punu: cleru ma­
precum se intempla la teatru, mai alesu in asiâ Ne aflamu astadi intru o situatiune, in care
ghiaru curatu, prin urmare si servitiu dumnedieescu
numitele, piese de dumineca. Acea bravura a mi­ cei mai muiti nu sciu, ce voiescu si ce făcu, alţii
maghiaru, sc61e maghiare, deregatori comunali ma­
nistrului fii comentata la momentu si glorificata in sciu ce voiescu, inse sdu nu potu — sdu le lip-
ghiari, si mai virtosu notariu maghiaru, câ asiâ sesce coragiulu de a face ce voiescu, alţii drasi
diariale ministeriali, dra amerintiarile asupra naţio-
elementulu maghiaru din Romani’a se fia preparatu voru se faca ceva, despre ce consciinti’a ar’ trebui
nalitatiloru cadu din t6te părţile câ grandin’a, dra
de ajunsu, pre candu se va .desohide cestiunea o- se le spună, ca nu e bine. Si, chiaru ddca le ar’
Chauv.inistii cei mai înfuriaţi ajunseră asia departe, lipsi acestoru ultimi aedsta consciintia, astadi au
rientale.
in catu avura o b r a z n i c i i câ se strige fin adu­ destula ocasiune se-si câştige convicţiunea, ca fapt’a
Pentru-câ publiciştii si . literaţii maghiari cu
nări si la ospetie publice, ca aceia caroru nu le loru nu pbte fi buna, si acdst’a le-ar’ spune-a chiaru
place se fia maghiari, se se duca din aedsta tidra**). toti patronii loru se-si ajunga scopulu cu atatu mai si inimicii loru, ca-ci pre langa t6te nedreptăţile,
usioru, ei recurgu la calumniile cele mai infame cate s’au facutu pana astadi natiunei romane, ei
De altumentrea inpertinentie de acestea se audira
din cate s’au potutu audf vreodată in acestea tieri, i-ar’ face cea mai mare, ca-ci recunoscundu faptele
ai. citiră mai alesu de cinci ani inc6ce, la diverse
apoi dela Jerney inedee, adeca câ de treidieci si acelor’a, li-ar’ dice prin acdst’a: bine a-ti facutu!
ocasiuni: „Se se duca toti ceilalţi, se remana nu­ —■ Se me esplicu!
doi de ani (1843) le repetu in diverse ocasiuni si
mai ce este maghiaru/ Si alteori: „ Toti cati nu Astadi se tractdza la romani, si in specie la
epoce, in diverse forme, pentru câ se. strabata la
vreu se se prefaca in, maghiari, se dsa din aedsta cei din Transilvani’a: se parasdsca passivitatea si
minţile si animele dmeuiloru, se insiele pe monarchu,
ti.dr%n Şi fiendu-ca, afara de unii jidovi si nemţi, se intre in activitate, alegundu si intrandu si in
£
pe diplomaţia si pe t6ta lumea. Academi’a ma­ diet’a din Pest’a? Ou unu cuventu, se parasdsca
catiya ruteni si slavaci nimeni nu cauta ondrea de
ghiara din Pest’a tramisese cu spesele sale inca din lupt’a de principia pentru castigarea drepturiloru
a se numi maghiari,, se dsa t6te celelalte popdra,
Iuliu 1836 pe unu prmtu invetiatu secuiu, anume naţionale, si se intre pre terenulu creatu, care este
se remana numai cinci milibne de maghiari» direct’a si total’a negatiune a esistintiei naţionale?
, Ddra nici de amerintiarile lui Oolomanu Tisza Alex. Gego, la Ciangaii din Moldov’a, pentru c â s e Acdst’a este cestiunea grava, pre oare este
et Comp. nu se sparie nimeni, precum nu s’au aduca ieformanuni despre densii. Informatiunile chiamata conferinti’a din Sibiiu a o resdlve. La
acelui emissariu s’au piblicatu la Buda in a. 1820:
spariatu de ale lui Ludovicu Kossuth, pe care as­ aedsta cestiune seri6sa voiu se espunu cateva mo-
tadi -lu imita epigonii sei atatu de reu, in catu Gegd pusese numerulu ciangailoru din Moldov’a la
60 de mii. *) Y e d i K e l e t i t e s t v d r d i k r b l (et rnol-
Emissarii cati au mai urrnatu după ei, au dai magyarok); in „Hon,* „Kelet* etc. din Oct.
*) Yedi „Gazet’a Tr.* nr. 92 din 1874 art: pana Dec. 1874. Famili’a Sturdza se trage din
Jeremiade in fav6rea unguriloru din Moldov’a, si consatatu totu acestu mmeru de 60 de mii, pana Ungari’a, mi se . pare din comit. Satmaru, a fostu
conbina-le cu informatiunile din acestu nr. in anii din urma. Acumu inse s’a modificatu stra- inse si pe atunci romana curata, n o b i l a ; a emi-
**) Yedi si corespondinti’a din comitatulu Ce- tagem’a. Emissarii mai noi au intru nimicu a face gratu de multu, câ si famili’a Gergeli dela Faga-
tatiei de balta, in „Gazeta* nr. 30 a. c» de ruşine chiaru pe predecessorii loru maghiari, rasiu,