Page 18 - 1875-05

mente, pre cari le tienu de necessarie inca inainte candu avea de unde da! Ne voru da acum, candu cainti’a mai tardia nu p6te şe scuse pecatele, ci
de conferintia. — Aceste inse nu le adressezu ca- au intiercatu vac’a? Ne voru da acum, candu abea voru fi judecaţi' prin tribunalulu imparţialu alu
tra aceia, despre cari amu disu, ca chiaru consci- o mai ducu de pre o di pre alta? istoriei! — •. c . . . f .
inti’a ar’ trebui se le spună, ca nu făcu bine, ca-ci Se lasu acestea, ca-ci credu, ca e convinsu
nu voiu se jocu rolulu de a bate tâc’a la urechi’a fia-cine, ce p6te face fanatismulu natiunale ma-
surdului! — Nu voiu se luminezu pre aceia, cari ghiaru si ce cugeta elu despre cultur’a celorulalte Brasiovu in 3/15 1875.
suntu orbiţi sufletesce, cari pledandu pentru activi­ natiunalitati! — Tenipulu duce totu cu sine, ddr’ suvenirea
tate si intrare in diet’a din Pest’a, -si dendga sin­ Inse mai multu! T6te aceste nu le au facutu totu remane. Campulu libertăţii traiesce inca, cu
guri alaturea cu inimicii loru esistenti’a naţionala,
pana au poţutu, astadi dâra ar’ fi aplecaţi, ale t6te ca libertatea a disparutu, facundu locu împi­
dejosinduse la sclavi politici, la simpli cetatiani ai face, ca-ci se vorbesce d e p r o m i s s i u n i ? Ei bene,
statului maghiaru — (român ajku magyar honpol- lării, arbitriului si volnicieloru.
se vedemu ce suntu promisiunile d-loru maghiari?
gar) — inse nu câ R o m a n i s i c â n a ţ i u n e , — Aratatau canduva maghiarii cu seriositate, ca Cugetandu la insemnetatea dilei, in care venimu
n u c â n a ţ i o n a l i t a t e r o m a n a i n s t ă t u po­ voiescu se multiumdsca pretensiunile natiunalitati- a scrie aceste ronduri la adress’a publicului romanu,
l i g l o tu. Nu voiu se perdu cuvinte pentru aceş­ si privindu apoi in giuru de noi la realitatea rigida,
loru? Nu suntu t6te încercările loru in acdsta pri-
tia, ca-ci ei suntu inaccesibili de ori si ce resonar vintia numai nesce apucaturi rafinate? Ge este cu la miseri’a in care innotamu, la ioganfarea si osti­
mentu, ba se silescu se desargumenteze si aserţiu­
memprandulu dela 1872? Voitau intru adeveru litatea 6meniloru, cari cu violintia si impuniti voru
nile aceloru străini, cari intri! adeveru afla t i e n u - ciocoiului maghiaru. se satisfaca pretensiuniloru ro­
t ’ a c u t o t u l u p a s s i v a a r o m a n i l o r u facia a ne negă dreptulu dş eşistintia naţionale, — unu
maniloru transilvăneni, său au fostu si acdsta drasi
de asupritorii loru destulu de motivata, esprimedu-si numai o apucatura ciocoiasca de a insielâ? N’a-ti fioru rece ne ştrabate peptulu si ne face a ne cu­
parerea de reu, ddca romanii s’ar’ jretiend dela die­ vediutu, ca candu s’au publicatu memorandulu, bar- getă de nou la tempii de sclavfa, candu rusticulu
t’a din Pesţ’a, si nu s’ar’ da cu totulu leg^ţ| ^ legatu de glia nu potea se aştepte altu beneficiu
(
; batulu care făcuse promisiuni, ca va starul pentru-
manele inimicului, câ sei — „ s u g r u m e ! “ Voiu câ se impace pre romani, si-au detrasu tbtâ coin- dela domnulu seu, decatu o rusin6sâ si nedemna
aceste se le adressezu aceloru romani, cari p6te ;!
tielegerqa la acela, n’ati vediutu cumu a disu câ simbria pentru labdrea si suddrea sa.
din nedestula pătrundere nu suntu intielesi nici D'iaariulu — nu sciu, n’amu vediutu!? — Suntii
chiaru cu sene insisi, cari inca potu se;;-se îndu­ Ddr’ câ se nu ne faca cineva obiectiunea, ca
astadi inse promisiunile inaghiariloru seridse? se potu
plece a distinge binele din reu, si a nu se amagl. nu avemu cuventu d’a asemenâ situatiunea acţuale
luă’ de seridsa, candu ele nece ca esista ? Amara
-r Acestora, care nu suntu inca convinşi despre si dorerâsa amagire ! Nu amu avutu ocasiune, se cu situatiunea ce a constrinsu pre poporulu romanu
adqverulu asertiuniloru mele, inse se potu convinge a se adună pre campulu libertăţii si a-si proclamă
nş convingeam din teşpulu scuptu, ce domneacu
in t6ta diu’a, se potu convinge, ddca voru cauta cei de astadi, ca cine suntu si ce intentiuni au? insusi eliberarea sa din catusiele sclaviei si din
numai la cele ce s’âu intemplatu de unu anu in-
• • • " 1' » *\ ţ f - , » , ghiarele robotei, vomu se facemu mica paralela intre
c6ce si potu se le aiba in prospeta memoria! —
Iţise se dicemu, noi remanemu astadi totu in libertatea de acum si sclavi’a de atunci.
Aceştia, ddca vom voi, se potu convinge acum, se passivitate, perdemu sdu castigamu ? De perdutu
potu convinge chiaru si numai din urmat6riele es-, Tienuti in miseria si ignorantia in cursu de
astadi nu mai avemu ce perde, ca-ci ne-au luatu
pusetiuni. ^inen Jgyon 5 v 8 eî totulu, ne-au isgonitu limb’a de pretutendeni, ne-au mai mulţi Secii, eramu despoiasi de ori-ce drepturi
; ^ j . j ^
Romanii transilvăneni, după inaugurarea dua­ adusu la sapa de lemnu! politice si civile: nu poteamu numi nimicu alu
lismului s’au dechiaratu pentru politic’a passiva far nostru, nice chiaru person’a nu ni eră emancipata
Nici de atacâtu nu au, -ce dreptu se ne mai
cia dş acestu sistemu, si afara de unii paraponisiţi, atace, ca-ci au intratu si in şanQtuariplu; bşşericii! de sub poterea discretionaria a celoru ce se aliasera
cari au alergatu după cate unu osu de roşu, o au
Totu §$^perduţu, şi ce ni,,â,.,m#i rcpaşu! intre sine si nu lasau nice cea mai mica radia de
si tieniitii, asia, incatu maghiarii au recunoscutul
si recunoscu astadi prin portarea loru, ca romanii Inşe, ddca amu perdutu totu, una se nu o per­ lumina se strabata la noi, numai câ se păta dis­
demu. si acdsta este ondrea! . Francesulu, acelu po- pune de noi si de ale ndstre după plăcu, se ne
transilvăneni nu au acceptata starea actuala de lu­
cruri, neavendu nici representatiune legitima, in poru, care, candu credeau inimicii lui, ca -lu voru esploateze in profitului loru fora frica de lege, pentru
diet’a dip Pest’a. — Ar’ fi mai multu decatu ab ruină pentru totu-deâun’a, la 1870, au disu : Tout est ca legea o faceau ei, si fora temere de Dumnedieu.
perdu, săns honneur! Si on6rea acdsta, consiinti’a asta
surditate se mi se opună, ca acei cativa deputaţi Carte nu ne erâ ertatu se invetiamu, ca-ci împila­
străini furisiati din Transilvani’a — (chiaru aleşi de sene, l’a radicatu astadi câ pre unu fenice din torii se temeau, ca prin carte vomu veni la cunos-
de romanii duşi la urna cu butea cu rachiulu —) cenuşia si tremura de UPU inimicii lui de efu! A-
cdsta ..conscijntia a drepturelpru ndstre se nu o per- cinti’a demnităţii omenesci si la consciinti’a de
s’ar’ p<5td considerâ de representanti ai romaniloru
transilvăneni! Pana candu romanii câ atari nu voru demu astadi, se nu ne prostituimu moralicesce Romanu si ne vomu adoperâ a scapă de jugulu, ce
:
ca-ci acdsta este. mai rea câ cea fisica!
dechiarâ, ca intra pre terenulu actiyu, papa atunci -lu portaseramu secii de ani. Cu unu cuventu,
maghiarii recunoscu illegimitatea representatiunei ; 1,1 Mai' inare reu decatu tdte, ce ar’ potd aduce vitregîmea aceloru tempuri ne aruncase asiâ de
ndstre tacite, recunoscu, ca cestiunea Transilvaniei maghiarii asupra n6stra astadi! Oe castigamu inse, adencu in intunereculu ignorantiei, incatu atunci,
nu este deslegâta, si acdsta o arata prin portarea ddca remanemu in passivitate ? Castigamu prin po- candu campulu libertăţii abia potea se cuprindă
loru, prin furi’a loru facia de politic’a n6stra pas- terea morala, castigamu prestigiulu salvatu! CastE
siva, si prin sveroolirea loru, câ sa ne atraga pre gamu dire^tu prjp aceea, ca du ne faurimu. noi milele de Români, fdrte pucini erau acei, cari sciau
terenulu creatu de ei! — , !l singuri de nou lantiulu, ce se deaclesta! Nu damu ce suntemu si cine suntemu. Ou tdte aceste inse’n
potere aceluia, care au jocatu superbu pre spatele n’a trebuitu multu tempu, pentru câ si cei mulţi
SuBtandu acdsta, intrebu, castigamu prin pas?
n6stre, si astadi este aprdpe se imbrancdsca sub
aivitate ceva? Eu respundu, ca castigamu, ca-ce na se afle si se intieldga ceea ce sciu cei puciiii i
sarcin’a pecateloru sale! Chiaru candu ar’ fi unulu,
ne luamu basea de sub pitiâre! Amu perdutu inse Consciinti’a de omu si de Romanu s’a desvoltatu
prin politic’a passiva? Amu perdutu, da! Si ce care ar’ merită facerea de bene, noi astadi nu vomu câ prin minune si mulţimea miieloru adunate, oii o
fi in stare se-i ajutamu l Fia cine, oare consuma
amu perdutu? Aceea, ce amu perdutu chiaru prin anima si o gura p r o c l a m ă l i b e r t a t e a .
introducerea dualismului! — Inse se dicemu^dbca mai multu,. de catu p6te prpduce, trebuie se mdrga
spre ruina! Ori si ce. ce nu are base reala, nu Si in ce conditiuni ne aflamu <5re astadi facia
amu fi fostu activi, amu fi potutu obtienb uuele
p6te sustâ! Politic'a loru e: — Die hochste politische de dreptatea si libertatea proclamata atunci? —
legi mai favorabile, unele si altele mai mari fplâse!
Fructificirung. — Precum au câdiutu die hftchste Greld-
Bine! Credu inse acei 6meni intru adeveru, ca ma­ Dâca voimu se fimu drepţi, dieu trebue se martu-
fructificirung cu trbsculu din Yien’a; asîâ’ va cadA
ghiarii, ddCa amu fi fostu Si noi in diet’a din Pes­ risimu, ca in fapta si astadi, atatia ani dela pro-
;
t’a, s’ar’ fi abatutu dela planurile si direcţiunile si ast’a. — Astadi intrandu noi in activitate si in ; clamarea libertăţii, ne aflamu aprdpe in acelesi
djet’a din Pest’a, le-amu da la maghiari numai unit
loru? Credu bre acei 6meni, ca maghiarii pentru conditiuni, in cari traiamu inainte de asiâ numit’a
dragii ochisiori ai catoru-va deputaţi romani din midiulocu de reclama falşa, prip care ar’ aruncă
cenusi’a in ochii lumii ! — Reulu nu s’ar’delaturâ, eliberare. Inpilarea s’a schimbatu in forme, inse
Transilvani’a -si schimbau tienut’a politicei loru
ci numai s’ar’ prelungi! Acestu adeveru numai noi fapta fdrte pucinu. Platimu dare pana ne ustura
maghiare de a „sugrumă" pol. t6te naţiunalitafile
din Ungari’a? O naivitate, o sancţa simplicitas!!î romanii nu-lu vedemu, ca-ce unii suntemu, camu pielea, facemu servitie militari si suportamn cele
orbi! Alţi <5meni sciu prâ bine asta si de aceea -i
Ar’ fi facutu dâra legi mai favorabile pentru na- mai grele sarcine publice, si care este recompens’a
laşa pana in fine; inse se qugsta prd seriosu, câ
tiunalitati ? Pentru ce nu au facutu la cererea de- n6stra pentru tdte aceste? Potemu dice d<5ra, ca
putatiloru natiunali din Ungari’a? Nu au conside­ se-i caute economului slabu unu tutoru, care se avemu libertatea de a itivetiâ carte, candu vedemu ca
raţii ei pretensiunile natiunale totu-deaun’a de oconomiseze asia, incatu lu ajuogu poterile: lui date,
dela natura ! -r , pi se elimindza din scdle tdte cărţile de instrurtiune
crima? Nu au fostu ei in contra natiiinalitatîlpru
totu-deaun'a uniţi? S’au uitatu ei in gur’a celoru 'ia p| e i|iaghiari ee-ai j6ce, rolulu. pana ^ si de cultura naţionale, ba ni se amenintia cu în­
; /r
din Transilvani’a, sdu s’ar’ uitâ ddrâ acumu? O fine, precum -i laşa aceia, cari apoi a se le astupe chidere si prefacere in casarme chiaru si cele mai
amara insielatiune, h cruda sinamagire!!! gur’a la nne! ' ‘ ca-ce acolo totu nu o innocente institute de. cultura? Ne potemu <5re
;
Se ■ f&odejhnşsls ai/di-lăi- s voru potd-o aduce romanii nici-odata la cale cu a- flatâ cu drepturi politice, candu vedemu, ca privi-
S’au aratatu candu-va maghiarii aplecaţi se cestia. Acdst’a a prevediut’o unu barbatu genialu legiele ai prerogativele oeupa astadi totu acelaşi
de vre unu bunu spre folosu natiunalu, câ se ne si din Ungari’a — Alex. M o c i o n i — care s’au terenu si au totu aceeaşi valdre, ce o aveau si inainte
aţraga ? S’au aratatu pentru resplata de a-ti re­ retrasu din motivu, ca e s t e i n d e s i e r - t u a s t a d i
negă conseiinti’a, semtimentulu si numele de ro­ a , - t i c o n s u m ă p o t e r i l e i n l u p t e c u m a - de proclamarea libertăţii? — Ou unu cuventu,
manul Pentru câ se ne arunce cate o farmitura g h i a r i i , asia pre cumu suntu astadi fanatisati! potemu dice Are ca suntemu liberi sdu chiaru egalu
câ la câni, trebuie se le aduci pretiu natiunalita- Va veni tempulu, candu veţi potd fi activi si in indreptatiti? Nu, ci din contra trebue se marturisimu
tea! Inse pentru câ se ne cultivamu, câ romani nu diete, ci astadi fiţi activi pre alte cai, câ se nu ve ca asuprirea si nedreptatirea de astadi este in fapta
ne-au datu si nu ne voru dâ nici o data nici unu afle acestu tempu câ Chrisiosu pre mironositiele analoga cu cea de mai inainte. Astfeliu nu ni ro­
cruceriu! Na ne dau de acolo, de unde avemu cele nebune, cu lampele stime. -— .i :eb 0< mane alfa, decatu a serbâ memori’a dilei de 3/15
parte, nu dau pentru noi, inse pentru ei si orasiele Aceste le-amu scrisu ci intentiunea, câ fia-
si le infrumsetiâza pre banii tierii! care se fia copşciu; despre grav’a. responsabilitate ce Maiu mai multu spre a ne îndemnă si a ne pre­
Nu ne-au datu nimica atunci, candu traiau in i-a asupra-sj prin votulu din Sibiiu, responsabili­ găti pentru diu’a ce are se vina, câ se ne scape
imbelsiugare, candu tbte siervitiale miserabile, ce li tate facia de naţiune in presentu, si facia de veni- si in forma 1. si in fapta de jugu si de împilare, de
y
le făcea unulu ai altulu argatu, le recompensau, toriultf’lai'tiunii. Fia-care <si va immaginâ, " 8fj si de violintie.