Page 19 - 1875-05

In Rom ani a alegerile deput. din col. alu tulu poporului, 8tructur’a corpului si mai alesu a Pretutindeni regii absoluţi dispăru, parlamentele
III. inca suntu pe finite si partit’a gubernului dr’ ' c a p u l u i c a r o suntu facultăţile sale mai precellente liberale se stabilescu, incisitiunea se stinge si pres’a
s’aprinde, pamentulu feudale se cufunda, si se re-
a asitu că mainainte, esindu roşii numai cu Vro 6 si alte mii de lucruri vrea se scia lumea civilisata dica conscinti’a iluminata de idea dreptuluF seu.
deputaţi. Cu occasiunea acdsta s'au intemplatu si H ‘ “ t “ *»<> “ i a m «' h o 1 a I
vv/^ifijHuea. ie, S8&Iv.,îc du?. uiedod. ujnidiuans mp .13 03 .ulc wtfH ] a iwnra «rysiiiiî Istori’a rşvoluţiunii filancese se transforma in
D-Tale von
batai, răniri, duşmanii îpversiunate intre partisann Cu permissiunea D-Tale voiu mai rey 40 legenda si, fara se si uite crimele si mai pucinu
—«... eh,.aaci«Lioa
, moclf miisllsond sifijF eh ..aatfali■“ "*................
(.sjbah
al tu nr. asupra acestei matern. Deocamu-daţa în- se le absolve, toti autorii sei ni s’ardta resdumpa-
OBOI
unde se făcură si arestări.' Tdte diariale resuna de semjji ,ca .obiecţie, ^esţjpate a, şe ţppite la rati si indumnedieiti prin sanetosia ideeloru si
; f (
condemnabilele încăierări, cari or. cum arunca una .congressuiu geograficu si la expositiunea ethnograţ rectitudinea plBluîilorPVîptin greijtatild teribilei in-
trepriflderi, prin martiriu si m6rte. Oonstitu.tiunea
umbra ndgra•asupra libertăţii! ateglHUSMI wţflK fiqa trpbue se aj,ungă la Pariau pana in 30 Iuniu
;
1
spaniole din 1811 devine simbolulu credintiei libe­
-nm L*aî s t l b l p ! u 1 ^ A1if sttoiihii..ft $ cos .c .1 8 us«9DnA .G .0 eb l88X
J
t t rale, atatp la pop.6rele peninsulei, iberice catu si la
wfiliîâ. cu rtjssi^SSn' p -n& Cfiluiimai cmicu lucru, f i a r e s e oderes ^elă noi popdrele peninsulei italice .si plenice, Portugalia o
0
:
la * gara* ae iSi|er! J: i^jicb^n^gSjj j Jf^ este ună' cPilectiune de cârti si charte românesci-'de- primegee, :o puptşcrie s’p ipa că actu alu baptezu
i
9
in palatu de imperatds’a, care cu t6te princesele Ispecialitatea geografica,”' topografică, ethnografica, lui nascendcloru.iSdle lifiertati. . .]
6Ljn ,ţ$$g j jţjsiţ’^; ^otqjpi^ j’ajL^sajIei^ rpş^ ;o^ftPsd jcdtou si cate 2—3 fotografii de porturi naţionali :Sardinia si Savoia a aclama in 1821, atunci
y
Alexandru cu Gopcjacpf au visiţatji - şbr!a pş; Bis- jromanesci, g e n u i n e , dra n u d e fant.asfa,.|tn- candu revolutiunea petrunde in mormintele loru si
le inviidza; Sicilia si Neapole o iubescu multn mai
mark, discurendu mai indelungatu. La revist’a mili- trtf °6!¥fllPt T 0 in^‘M;m}niăture, ci
< I
.munessd iile misraaojiic .jciiurajioipiJ . , i , i. j a ţ s . Lpd .a multu de catu noi ensine. La strigatulu constitutiunii
OA
tana a regim. Alexandru Cearulu sa.pusu in fruntea celu mai pucinu de 20 .centimetri (circa 8 7 poli­ spaniole, gonescu pe.Burboni .in timpnlh lui Riego
2
regim, fycundusi omagiulu imper. IVilchelmu, gsarfc cari) înălţime, 15 lăţime, si colorate. Spre acestu alu nostru, combătu pe Austriaci si din nou se
1 strinse man’a si apoi se imbracisiara ambi monar- scopu se se ata,. ca. el dfe ,undq, p^stoe^im c&Jp flescdpta % 184Ş* Chiaru noi amu uitatu c’aceste
f
chiî în faci’a mulţimii „ Wien. Abendp." reflecta mai f r u m 6 s mal ^ine făcute’ si im a le 'cărb^ji ■popâre^ inspirate Se luptau si muriau totu pentru
la acdste visitej ca din ele se vede solidarea inte- fecie jâoa, .rijgji M|Mk| W, Jg densa. Revolutiunile ni-se inlantiuiescu că si ideele.
resseloru pacei generali si a relatiunilouu intre cele stature curatu romanesci, care imbracate in costumu Cele trei dile dm Iuliu ne dau curagiu se
jia.«Juin. 88, ah ubnevc, a«laSTuţ fluptamu sişpţe ani in favdrea libertatiloru n6stre
r
ji
! :
3 imperia de nordu intrunu modu salutariu si naţionale; buna-6ra Cfr ^eelu din S ă c e 1 e' (anuihe
constituţionale. Fugacele ore ale revolutiunii din
RPPto ebniv jis-« uiivloier c s ,eq6iqe din Satu-lungu), că celu de pe la AbrudUŢlSâ'celu Feb.ruariu, cari trecură că visuri prin inteligintiele
f
: obSe suna ca se va tidnd uinu congressu conti-i dintre Ternave, că celu dela NasandUfrOrastei-a, nfistfe marmurite, semenara in Spania germenele
nehtalfi - generalUj in care se se deslege t6te cestraniltf Bapatu etc., se mdrgafi,^} tptog^^ e#$$1;W uţpi in contra Burboniloru si in Italia germenele
u
care făcu nelinesce pentru pacea europdna si cu im-' cari ae,(Im'-reproducă .intocma. Da fia-care. se se iubirii de libertate si independintia* Cele trei ,po-
partirea Belgiei se se multiumdsca părţile duşmănite scria, din care tienutu este. Pdre cadiura d’ua-dat»- Ndptea din Novarra in
6 6
^wwe^mrorai^vî . ,
Francia si Germani’a. Er’ Austri’a in pretju de De niu vomu ingrigi noi de- noi, -vomu pati-o Lombardia, dilele din Jlaiu la: Madrid, ne osandira
la ua robia ce par^aj fi ^teirjuţ. Totuşi adi, in
aderare: se capete m a n a . o l i f r q j f t i y f c q c a u s ’ a - si mai uritu că la expositiunea din a. 1873. acdşta ora solemna,; idealulu iea unu corpu, demp-
orientale;--'La aceste s’arVinvoi eşti 3 alliati. '-^- 7'.;„;Bentru. cei: cari voru vof a se adressâ si 'a \ crati’a se p6ţe pipai: Bonapartii nţi, mai, suntu pe
;
•duaifi’iig^îfitaL'lepilP^a^f^tuPai I4a'fîi#$i t^ămitfi.:'imkfidiatu la'Parisu, comunicămu^tiiEi una ' tronulu Franciei, Burbonii nu mai suntu pe tronulu
;
J
2 locuri la San feliz de’CÎondinW si' lâ ®Pu|fd8ifdl1 din adressele cele mai onoraîitl%u^f|§)(|a;i*il Frapciei,;Burbonii nu mai suntu pe tronulu Spaniei*)
s
i
D
u
Desartiuni dela Cariistise ^tiSia. ^ { y- jj^ppşigijir le Docteur O b e d e n a r e , â papiiregi au perdutu tronulu timpurale alu vechiei
PfeUbtali-ă -CameFa’îdop., Min. Minghetirirf (Jfyujjj^prlgSt. Germain nr, 5 8 . , Rome. Cine aru putâ fi destulu de orbu in faci’a
acestoru resultate, că se se mai indouidsca de pro-
caus’a papale professâ. principiale lui Cavour, re- X V (41p ;iPrTale s., c. 1. Brasiovu,. 1/13 Maift uLoni-um
spundiendu la interpelatiunea făcută asia: De candu jM7&Y8JS . . . . B. Cea-a ce ne trebuie e unu ideaiu, care se se
papalitatea a perdutti :poterea sa tempurale, liniştea 55 Tb8,55i . ~ : . . . . vddia lamuritu de ochi intelîgintiei si realisabile cu
in spirite s’a restabilite,; Şiţuaţiunea presenta do- Ti A V T h .flhŞrgi’a vpinţiei.
vedesce, c.a Itali’a si- beseric’a- potu trai alature una- iuiauij si au
' ind0plinitu desţinulu in
( U r m a r e . ) h M
cu alta ifi deplin’a loru nedependentia si fora- că natura moru, si, totu asemenea moru si popărele
! E l o c l n t i ’ a lui Rosseau, lucitdria că unu dialogu carj, qopsupiapflu’şi idealulu, nu isbutescu se ’i puie
libertatea besericei se fia in neci unu modu ame-
d’şlu lqi Platone, musicale că ua oda d’a liii Pin- in locu unu altulu mai perfectu. Ras’ajudaica si-a
nintiata." Si camer’a aprobă-, si votâ» încredere
dâru, introduce simtiementulu naturei si libertăţii ; perdutu patri’a, camînulu, templulu: se imprastie
ca|jnet.; Mnghetti; <P‘ amintesce ca iubirea nu recunăsce niiii ca^te nici pe pamentu, fara că vr’ua data se constituie un.u
08 j . 8 . . — ; — — xib!3{iJa8M *2 _ 'tvift|fuS^inddmna -pe mame se dd copiiloru lap­ poporu, pentru ca se incapetendza a voi se-si pă­
89 : S . . B^omo'il ( „ « tele titieloru si ideele sufletului loru, a'sdcuVihdu, streze unu ideaiu deja stinsu in consciinti’a upiapa.
Q
oa Dumnedieu le-a pastratu cea mai gloridsa si Că''si art1stuiu, wmculu ara nevoia d’ua regula
de seiiMtîele geografice «lela Pariau. mai sfanta din tdte însărcinările, nutrirea si ores- superidre, d’ua cantitate de idei, pe cari se le, iu-
cdrea-:copilăriei, Astu-felu nu e de mirare ca Frank­ carneze in realitatea vietiuitd^ie, si popdrele au
Domnule Redactoru I Me teijiu oa rumânii Voru
lin, fiiulu naturei, se fi atrasu ve.chjele societati nşvoia politiculu împreuna cu artistulu.
:
scapă drasi una din cele mai minunate,: ucasiuni de prin simplele i cuvinte si ca Spaîii’â ^Monisătdre (Va urmă.) ,
3
a se presentă la popdrale civilisate si ; &si afirmă si FraUCiia monarchica se :;se fi dusu a întemeia mbiisdîiro iseTiiic:
5
de nou existenti'a loru pe territbriuiu Europei. independinti’a si republica pe pamentulu americăuu 030<e w>m 98 fit 81 I !81L'06b iii
8
Miseriile de acasa, luptele diurne pentru existentia far’a. presimţi nici a prevedd c’ayeau s’arete vechi- b 4 : 'li Ite p a IWi '^ 010 '
lpru foru^vasali. minupile dş necrediutu ale acestei ifllflnsîdjgq ninşmoeb ni Eiijălaei 88i;!i£0 psS
ne absorbu t6te poterile asia, in catUrde venitoriu
. . . ... irta sli jiiîiisinso j . |qagcimd,b .democraţii. Prin. redactiunea „Transilvaniei" se potu câ­
se ocupa cei mai pucim. . . ft-^aO ! ştigă pe langa pretiulu comptantu, tdte publicatiu-
Si revolutiunea, consecinti’a de nevoia a in-
In anulu acesta se va iaţr’unf la B a r i s u tregei filosofii din secululu alu XVIII, isbucnesce ni]e Şocietătiei academice, valdrea loru in franci,
unu: C o j n g r e s s u i n t e r n a ţ i o n a l e d e sci|'n- la cate patru popdrele latine, de si .in modu dife- (tei npiLsdu in val. austr. pr 44 cr, după cursulu
t i e I ş g e o g r a f i c e . Alăturea cti‘ acesta se*^va ritu sD.-pr.in contrarie procederi. Candu Franci’a, actuale. Acele suntu:
a
amagita si venduta de regii sei, imbracisidza repu- i4i^ hăl|!o ^'Jejetateij-jŞqi^euitefliir.omane,
deschide si s. â
blic’a,; npi cei-l-alti ne perdemu in muitimea Tomu I, cu, pretiu de 4 lei noi.
E x p o s i t i u n e d e G e o g r a f i a s i E t h n o -
pop6reloru monărchice’, pornite se nimicdsca nou’a II, ^ '*..*•* .1..
g r a f i a , la care se voru admitte C â r t i , tipărite Isocieţata si se nabusiasca idea cea noua. Ddru, ,' in, 2
in orce limba, charte, planuri de geografia, proiecte atunci, candu Francia' devenise imperiale, regii no- 2 50
n
iuîţjn^îSh ■îluă'jflooh
de constructiuni de linii telegrafice, de caii ferate, ’atrli ne'Vbndu ăi ne dau cucpritorelui Jrahcesu, noi nsoeîoc i Partea I 1
poduri (pontes, .punţi),, canaluri, p o r t u r i n a ­ că protestare — intemeiamu^acda fepuljlica , V, Part. II 2 I» K
(
iprăcticia/-■ guvernata d’ua adunare suverana, care , VI, ■ ™ 1
ţ i o n a l i etc. . indica
apăra ;< indfipendinti’a .naţionale si pune temeliele IfUJ mp « 3
Unu coliegu alu meu, avii bunătate a me re­
unei noue si puternice democraţii. Italia sufere si Gramatic’a limbei romane partea analytica, de
flectă si pe mine la acelu congressu si la exposi­
propriele ndstre nesicurantie si propriele ndstre sbu- Timoteu Cipariu, membru Societatei academice ro­
tiune, cu acelu ădausu, ca comissarii si mlssionarii ciumari. Suvenirea despre' alu" seu papa-rege, des­ mane 5 lei noi.
Unui altu poporu din Ungari’a ^au inpuiatu urechile pre impendr’i absinte, despre oleru, -luptandu-se cu Operete lui,.0 a p t e m i r. X'^,’ je^'-poi.'jy
r
francesiloru cu s c i e r i de totu feliulu, gravure, ta- suvenirea ^deăpre libertăţile republiceloru si demo- Operele lui C o r n e l i u T a c i t u , traduse in
cratieloru'săle, o arunca-in braciele reactiunii, unde
belle, concerte etc.“ Mai in acelaşi timpu unu a- limb’a romahă de Gabrielu Muntdnu, membru Soc.
urmdză undlu după altulu pe «soldaţii revolutiunii.
micu alu meu francesu dela Barisu si mare filo- acad. romane 6 lei noi.'^,^,. -/ rhnH*^Bldo cil *Y
DărU ilf^sflrsitu —- după- ce au trecutu prin Cbmmehtariele lui Juliu Cesare, de Ballo-Gal-
romanu, -mi observă intre altele: „ R o m a n i i d i n
peripeţii' mai/ înultu său "mai pucinu -dramatice, prin lico 2 lei noi. jjy
U n g a r i ’ a s i T r a n s i l v a n i ’ a s u n t u m a i d e incidinte mai multu sdu mai pucinu contradictorie;
t o t u n e c u n o s c u ţ i l a n o i , u n d e e s t e v o r - jd^pftoc&ăui.l'tecutuBpraio republica, si prin imperiu, Diction&riulu limbei romane d’impreuna cu
Glossariulu 60 lei noi. , , •
;
&U
b a n u m a i d e s t a t u l u R o m â n i e i / că imbetăte ’d’unu vinu nou, si, cu tdte c’aci cu­ Domnii librari primescu unu beneficiu de 10%
Francesii erudiţi voiescu se afle, Idea partea fundate m ,$oflppjţl;q .|e^ctiuuii,;a’^ai.-jntuşjasniate de pentru desfacerea unui numeru de 10 exemplarie,
idealulu *’ monernu; ®eu siispinse intre Christulu
natiunei n6stre locuit6ria in imperiu, cultiva sciin-
istoricu alu calugariloru si Christulu umanităru alu
tiele si literatur’a; in ce cantitate si calitate este
franc-masoniloru — familiele latine simtu circu- *) Se nu se uite ca Castelar a scrisu acestu
limb’a si naţionalitatea sa repreşentata si cumu se landu-le in suflete idea revolutiunii cu aceasi putere articlu înainte de 8uirbă 'lui Doli Alfonso pe tronulu
u
Aice, afirmata prin scrieri tipărite,;, c^re.. este .por- că si sângele dintr’ale loru vine. 18 ua