Page 2 - 1875-05
P. 2
Austri’a (imperiulu) se dd Bohemiei represen- acdst’a si-a inchiatu lucrurile, alu caroru resultatu guresci din sinulu acestei reuniuni. Consecintiele
tatiune (prin armare si lege electorale) câ aceea, este urmatoriulu conclusu: Contractulu inchiatu cu acestei eschideri ar fi tare desastrdse pentru pro-
precum suntemu in dreptu a o pretende, si atunci locuitorii districtului Nasaudn, judecatu după actele ducentii maghiarii . . . Aserţiunea unei foi ma
deputaţii nostrii nu-si voru inmormentâ poterile loru presentate, nu se pdte .numi profitabilu pentru stătu, ghiare, ca acdsta afacere este de o natura curatu
iu passivitate, nici poporulu nu va suferi, câ re- inse commissiunea, in intielesulu mandatului seu, interna, este cu totulu nefundata si nesocotita, ca-ci
presentantii sei se lipsdsca din parlamentulu cen nu se crede chiamata a-si da parerea asupra na- contra caroru linie ferate este indreptata numit’a
trale alu imperiului. Caus’a n6stra este asiâ de turei de dreptu a contractului, ea este de opinunea ordinatiune, ddca nu contra asia numiteloru linie
drdpta, incatu noi lasamu in voi’a libera a adver- ca flindu aci vorb’a de instrainarea proprietăţii sta ferate comune? . . . Ordinatiunea acdst’a are de
sariloru noştri, câ se aldga ei principiulu de re- tului si ca spre realisarea unoru asemeni contracte scopu a restornâ tdta organisatiunea inter-a caliloru
presentatiune (de lege electorale). Dica ei ca se se recere aprobatiunea legislatiunii, ministeriulu ar ferate comuue, . . . inse acdst'a nu se pdte."
alegemu cu totii pe basea contributiunei, sdu pe trebui indrumatu, câ se presenteze ligislatiunii con Diariulu ungurescu „Reform" respunde: „Noi
a numerului sufleteloru, ori după avere, sdu intel- tractulu spre discussiune constituţionale si eventuale nu ne tememu de Yien’a si nu ne spariamu, candu
ligentia, nu ne pasa, noi acceptamu ori care base, inarticulare." ne amenintia de acolo. Noi luamu seriosu acdsta
ori-ce principiu; ddra unu p r i n c i p i u v o i m u Va se dica, actulu de rescumperarea paduri ingerintia, acestu amestecu in afacerile interne ale
s i - l u c e r e m u a s i a , c â s e a i b a v a l b r e i n - loru din districtulu Nasaudului, acceptatu de gu ndstre si provocamu pre guvernu, câ cu ajutoriulu
t o c m a p e n t r u n o i s i p e n t r u g e r m a n i i vernu si sanctionatu de Domnitoriu, ajungundu la camerei se id mesura contra acestoru atacuri. Ou-
c o n l o c u i t o r i ; dâra unu s i n g u r u p r i n c i discusiune in camer’a ungurdsca ar potd-o pati in- vernulu trebue se scie, ca atatu autoritatea si pre-
p i u , comunu p e n t r u t o t i , t r o b u e se fia; dra ca reu, i s’ar potd denegâ aprobarea si prin urmare stigiulu seu, catu si demnitatea tierei au se suferia
ei, caroru noi le lasamu alegerea libera a princi si inarticulurea. Noi ne asteptamu si la asemeni din caus’a acestoru atacuri." (?)
piului, ddca suntu morali si ddca n’au scopuri re- fapte, pentru ca scimu, ca in Ungari’a tdte suntu „Peşti Naplo" este de parerea, ca guvernulu
servate, trebue se addpte acdsta propunere a ndstra. cu potintia. Diariulu „Federatiunea" publica con- ar lucră f6rte intieleptiesce, ddca ar eschide din
Principiulu nu mai trebue se fia forti’a, cărei la clusulu de mai susu câ o scire imbucuratdria, pen Ungari’a unele foi germane . . . Chiaru si omulu
unu momentu datu i se oppune totu numai fortia, tru ca este de parerea, ca factum infectum fieri celu mai ospitabilu vinu cate-odata in neplacut’a
ci se fia lupta drdpta, dsa apoi uude va esl, in fa- nequit. Cu t6te aceste inse noi ne tememu de reu; positiune, de a da afara pre ospele seu, ddca elu
vdrea, sdu in contra ndstra, totu atata. si avemu cuventu de a ne teme, pentru ca amu incepe se insulte pre ospitariu in cas’a sa propria."
Ddca este adeveratu, ca Austri’a simte neces- vediutu in Ungari’a nullificandu-se legi sancţionate,
sitatea conlucrare) ndstre parlamentarie, atunci se fora câ se se bage in seama factorulu principalu,
satisfaca drdpt’a n6ştra dorintia. Din contra, ddca legislatiunea ce a creatu acele legi. Pre acdsta Brasiova in 30/4 1875.
dorinti’a loru este minciuna, atunci se ne dd pace, cale ei ne potu luâ totu, inse un’a totu ne va re-
N o t a r i i p u b l i c i , in cea mai mare
se stamu in passivitate, pana ce va bate si dr’a mand pre langa tdte incercarile de despoiare ale
parte suntu denumiţi. Despre numerulu micu alu
ndstra. D d r a f a r a r e p r e s e n t a t i u n e d r d p t a unguriloru; si ceea ce ni va remand este vidti’a
Romaniloru, a caroru nume le cetiramu intre cei
o r c e a c t i v i t a t e p a r l a m e n t a r i a a p o p o naţionale.
denumiţi, putemu dice, ca suntu: rari nantes in
r u l u i C e h u e s t e i n p o s s i b i l e . Camer’a din Budapest’a se afla inca in deplina
gurgite vasto. Nu accentuamu acdst’a, din causa,
Asia vorbescu si asia lucra Cehii, maioritatea activitate. Obiectulu dela ordinea dilei este codi
ca ne amu superâ atatu de multu, ca-ce petentii
preponderanta a intelligentiei cu Palacky, Rieger, cele comerciale, care se discute in fug’a mare si
romani se respinseră cu gramad’a; cu asia ceva
Fischer in frunte si mai totu poporulu, după lupta se primesce aprdpe in blocu. închiderea sessiunii
suntemu dedaţi, — ci ce este superatoriu pentru
necurmata de 14 ani, pe care suntu decişi a o va avd locu, precum se crede, inca inainte de ser-
noi e acea impregiurare, ca neci la tienuturi roma-
continuă, pana candu -si voru ajunge scopulu, sdu batorile Rosalieloru apuseniloru.
nesci nu se denumiră notari romani, sdu celu pu-
ca voru dispărea dintre popdra. Si apoi ce, ca la Dispusetiunile luate de noulu ministru ungu
cinu de aceia, cari sciu perfecta si limb’a roma-
ei una parte considerabile din dreptulu publicu, din rescu de comunicatiune facia de officialii dela socie
ndsca. Notariulu publicu, carele la compunerea de
autonomi’a tierei este recunoscuta, sanctionata si tăţile caliloru ferate, cari nu cunoscu limb’a ma
documente, la pertractarea de remase si gatirea
asecurata prin constitutiune, dra gu câ se fia luaţi ghiara, adeca constringerea acestora funcţionari la
altoru acte publice, trebue se vina in atingere in-
de guleru cativa, 9 — 10 individi, traşi in parla depunerea unei esamenu de calificatiune din limb’a
mediata cu poporulu, — trebue se cundsca limb'a
mentulu centrale, si apoi poporului se i se dica maghiara, ca-ci ddca nu voru fi alungaţi din
:
aceştia suntu representantii cutaroru districte sdu posturile loru in tempulu celu mai scurtu, — acdsta acestuia perfectu, in catu documentele compuse prin
elu se cuprindă credentiosu si esactu vointi’a inte-
oppide, dra nu ai tierei, ca tidr’a ta nu mai existe. mesura de infocatu patriotismu si esageratu na-
ressantiloru, — ca-ce actulu, care -lu compune, are
Ye trasnesce si ve fulgera, ve sfaramu, de veţi mai tionalismu ungurescu a facutu multu sânge reu in
dovada deplina si asia, din nepriceperea limbei,
cutediâ se murmuraţi. tre unguri si nemţi. Ba inversiunarea a mersu
potu se resulte acte de cuprinsu falsu si se se
Despre respunsulu datu unguriloru din partea asia departe, incatu foiloru din Vien’a, cari dau
nasca pentru mulţi daune irreperabile.
cehiloru alta-data. locu plangeriloru contra acestei persecutiuni inscenate
In specie pentru Brasiovu, este de lipsa, câ
facia de amploiaţii nemaghiari si nemaghiaroni, —
notarii publici ae scia perfectu, trei limbi: maghia-
sta a li se interdice debitulu postalu. Chiaru si
HrasSovw, 1 Maiu st. n. 1875. r’a, german’a si roman’a.
foi’a umoristica „Kikeriki" este in periculu de a
Aici suntu sistemisati doi notari, unnlu este
Cu catu se apropia mai tare tempulu alegeri- nu mai trece riulu Lait’a, din causa ca a asemenatu
deja denumitu. Elu este sasu; cundsce in vorba
loru de deputaţi pentru camer’a din Budapest’a, cu pre unguri cu br6sc’a, care s’a totu imflatu pana
si in scrisa limb’a maghiara si nemtidsca. Se dice,
atatu mai multu vedemu pre guvernu si organele a crepatu. Lamentatiunile contra ordinatiunii minis
ca romp.nesce numai pucinu scie vorbf.
sale scormonindu la tdte acele cestiuni locali, teri trului Pechy mergu pana in foiele cele mai cetite
Ei ddra Brasiovulu numera mulu preste 10
toriali sdu cestiuni ce taia adencu in interessele vre din Germani’a cea mare, asiâ incatu cu greu va
mii locuitori romani. Aceştia cea mai mare parte
unei nationalitati nemaghiare, pre cari intieleptiunea remand unu sufletu de neamtiu, care se nu se imple
suntu comercianţi si industriari. P6rta negotiulu
ai politic’a ungurdsca au sciutu se le lase deschise de indignatiune pentru acdsta rig6re si terorismu,
celu mai intinsu cu Romaui’a si Orientulu. Le
pentru totu tempulu guvernamentului ungurescu, câ ce voiesse a se practică facia de amploiaţi, cari nu
preticdu deci si interessele, câ de multe ori se-si
astfeliu ce aiba necontenitu la dispusetiune mediu- sciu unguresce, si cari de in partea cea mai mare
gatdsca acte naţionale in limb’a romana, cari au
ldce de intimidare ai de pressiune asupra popore- suntu nemţi.
de ale intrebuintiâ in tierile romanesci.
loru nemaghiare, candu e vorb’a d’a alege repre- Câ se vedemu catu de acuta p6te devini acdsta
Cine se le faca acestea, ddca notariulu nu scie
sentanti pentru corpulu legislativu. cestiune si ce seridse complicatiuni pdte ea pro
romane8ce ?
Un’a din acele cestiuni, ce cu dreptu cuventu vocă, vomu da locu aici unoru espectoratiuni din
Din astea si alte considerente, de equitate inca*
le potemu numi n a ţ i o n a l i , este si cestiunea pa- ambele parti.
se astdpta la Brasiovu cu totu dreptulu, cumca la
duriloru districtului Nasaudului. După negotia- „Neue fr. Presse" dela 25 Aprile scrie cu
unulu din posturile de notari pentru Brasiovu va
tiuni de mai mulţi ani de dile, poporului din dis- privire la acdsta cestiune: „Raru amu vediutu, câ
fi denumita unu romanu.
trictulu Nasaudului i-a succesu in fine a-si rescum- o ordinatiune administrativa se producă o iritatiune
perâ dela erariu pădurile cu o suma anumita de asia de mare, precum a produsu ordinatiunea Prd candu ptibliculu nostru romanu se amagieâ
bani. Actulu despre acdsta rescumperare ftl sanc- ministrului ungurescu Pechy, emisa in privinti’a in cu asta sperare, ne aduce „Federatiunea" scirea,
tionatu si de Domnitoriulu. Cu tdte aedste inse troducerii liqibei maghiare in tdte ramurile afaceri- cumca pentru alu doilea postu de notariu, va fi
intru unu tardiu camer’a deputatiloru afla cu cale loru aceloru Întreprinderi de transportu, cari stau denumitu unu unguru, — de nu ne insielamu unu
secuiu, carele de bunasdma nu scie nece atat’a ro-
a se amestecă si dins’a in acdsta afacere. Ea im in legature cu şinele linieloru ferate unguresci.
pută ministrului Kerkapoly, ca pentru ce ai-a per- Clubulu directoriloru, cari se adunasera in hotelulu manesce, catu scie dejâ denumitulu notariu. Cumca
misu a face unu asemenea tergu fora consentiemen- imperialu, in ser’a de 26 Aprile, s’a ocupatu es- acdsta scire a implutu romanimea de aicea de
tulu ei, si asiâ esmise din sinulu seu o commissiune clusivu numai cu acdsta mesura draconica. Mai consternatiune, -si pdte ori-cine esplicâ 1
de cini membri, câ se cerceteze tdte actele referi- mulţi membri erau de parerea, ca la adunarea pros- Noi Romanii in pretensiunile ndstre amu fostu
torie la vendiarea paduriloru erariali din districtulu sima a reuniunii caliloru ferate germane se se faca totu-deauna fârte modeşti, poţi dice, prea modestia
Naseudului si apoi se i reporteze. Comissiunea propunerea, pentru eschiderea liriieloru ferate un Si pretensiunea ndstra, câ alu duoilea notariu pu-