Page 21 - 1875-05

Gazet’a eae de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenmnera la poştele o. si r., t
Fdi'a, candu concedu ajat6riale. — Pretiulu: Anula lllfUI. DD, corespondenţi. — Pentru serie v or,
pe 1 arm 10 fl., p3 */« 3 fi. v. a. Tieri esterne 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 or. de fia care pu­
1
■?. a. pe nnn anu sdu 2 /® galbini mon. eunatdria. blicare.

Hr. 34, Brasiovo 2119 Baiu 1875.

Mai. Sa imperatoriulu si regele F r a n c i s c u Candu nu ai citi fantasiile acestea in diariele si a moldoveniloru in specie, a fostu si a remasu
I o s i f u I, plecandu din Fiume in 14 sdr’a la 8% cele mai de frunte ale Ungariei, ti-ar’ veni se totu-deaun’a numai d e f e n s i v a , a p a r a t d r i a ,
dre, sosi in 15 Maiu la 11 in Yien’a, si fii pri- credi, ca le scriu nisce Omeni tienuti in cas’a ne- ca au si avutu intru adeveru de cine se apara din
mitu la curtea trenului de catra Mai. Sa impera- buniloru. |oi o M tdte părţile; ddra apoi s’au si aparatu asia, in catu
tdsa, principele de cor6na, toti archiducii si miniş­ Pecatu ca diariale cele mari din Bucuresci, agressorii au tienutu minte uneori cate unu seculu
trii, cardinalulu Rauscher, consiliulu comunale si Iassi etc. nu-si castiga cate unu traductoriu din intregu. Nu-mi veţi numi unu singuru poporu asia
alte corporatiuni si notabili. La bineventarea an- diariele maghiare, precum au acestea traductori din de tolerante in cestiuni religidse, precum este na­
tistelui comunalu Mai. Sa respunse: „Din calatori’a cele romanesci; atunci apoi ar’ vedd naţiunea si ţiunea ndstra romandsca, cu singur’a exceptiune
mea, cea impreunata cu unele grautati, me rein- gubernulu, ca ce astdpta din părţile acestea pe Ro- ddra de banatienii amestecaţi cu serbii; dra in ce­
torcu fdrte multiumitu si me bucuru, ca me aflu mani’a. De altumentrea fanatici din Buda-pest’a stiuni strictu naţionali romanii au fostu totu-deauna
drasi in midiuloculu D-vdstre. Ye multiamescu pen­ Clusiu etc. mai au si unu altu scopu mare cu pro­ prea peste mesura toleranţi, adeca si in caşuri, in
tru salutulu de beneventare.* De aici poporulu in- pagarea calumnialoru, dra acela este: a mascâ, sdu care toleranti’a e periculdsa. Romanulu micu si
desuitu inaltiâ vivate cutrieratdrie, pana ce sosi la incai a escusâ tiranfa propria de acasa. In totu mare nu te intrdba, de ce confessiune eşti, in cate
palatu printre casele decorate si intre semnele de casulu inse differenti’a este immensa. In Romani’a sacramente credi, in care parte a lumei te- întorci
•
aderintie si sunetulu musiceloru. din 4.800,000 locuitori, t6te elementele heterogene candu -ti faci tu rogatiunea ta: totu asia inse elu
din totu coprinsulu tierei, greci, bulgari, şerbi, ar­ pretende câ se-lu laşi in buna pace, se crdda si elu
meni, tiegani, numerati la unu locu, cu t6ta un­ ceea ce scie, ce au apucatu dela moşi de stramosi,
Ungurii danga! din Moldov’a gurimea si jidovimea si cu toti alţi venetici, abia fia dogme christiane curate, fia urme din mitholo-

( U r m a r e ) . făcu 300 de mii, cari se amesteca in 4 milidne si gi’a elino-romana, fia chiaru superstitiuni de care
Intr’unu altu tractatu ce pdrta titlu E x t e r ­ 500 de mii romani curaţi, prin urmare statulu suntu plini classicii Romei antice, totu atata, ro­
m i n a t o r i i c i a n g a i l o r u * ) , publicişti maghiari loru este n a ţ i o n a l e si merita acestu nume. Din manulu cere se-lu laşi in pace, ca elu inca te laşa
nu se rusinddia a intrebuintiâ termini de aceia ca­ contra, in Ungari’a si in Transilvani’a nici după pe tene; dra ddca nu te intielegi de vorbe bune,
rii se audu numai in corturi tieganesci, înjura si cea mai rigor6sa numeratura drdpta nu a fostu in ddca te incerci se calci cu poterea in cas’a lui, in
insulta de nou pe paroebii r. catbolici si pe epis- stare nimeni se sc6tia mai mulţi locuitori de na­ mosii’a lui, se-i prefaci altariulu lui, atunci elu se
copi de tirani, furi, răpitori, dmeni intriganţi, lupi ţionalitate maghiara, decatu numai 5 mili6ne. Orce apara, -ti trage cu pumnulu in falei, ba dieu acela
venetici, bandiţi, vagabundi, pseudo-calugari demo- alta cifra este exagerata, adausa cu alte elemente, te si omdra, ddca nu te retragi, cumu ’ia facutu
ralisati, necredintiosi, cari se intindu la sdre cu precum; 500 mii evrei, 90 de mii tiegani, 16 mii Basarabu lui Carolu Robertu, Stefanu lui Mateiu
burt’a plina, turbura pacea poporului, ii extermina' armeni, greci, bulgari si cateva mii de privilegiaţi Corvinu si alţii altora.
moralitatea si naţionalitatea, asasini, cari au omo- renegaţi, cu care cifre se sc6te apoi cea falsa de (Y a u r m â).
ritu cativa preuti maghiari. Pe preutiii romanesci 6 mili6ne. Ddra restulu de 10 milidne locuitori
din Moldov’a ii descria câ nisce boi incaltiati, năuci, trebue se cumpandsca in Ungari’a ceva mai multu
idololatrii superstitiosi, dra ritulu orientale bunu decatu 50 mii de ciangai in Moldov’a. Brasiovu in 7/19 1875.
pentru cbarlatani **); limb’a romandsca o secătură Nici-odata naţiunea romandsca, aristocrati’a Precum scimu din apelulu publicatu in unulu
si poporulu romanescu celu mai de nimicu in lume. (boierimea), nici clerulu, nici gubernulu, nu au din numerii precedinti ai acestui diurnalu, conferinti’a
Ddra inca boierii din Moldova? persecutatu, n’au opritu pe ciangaii din Moldov’a generale a Romaniloru transilvani este conchiamata
Nu a mai remasu in dictionariu cuventu de pentru naţionalitatea sdu religiunea loru. Nici-unu la Sibiiu pre Domineca in 11/23 Maiu a. c. Ceti­
insulta, pe care aceşti maghiari, cu cari se sarutâ istoricu, ori altu scriptoriu maghiaru, sdu fia de torii, cari din numeru in numeru ne urmdza cu
dn. Boliacu si alţi emigraţi in a. 1848/9, se nu orce alta naţionalitate, nu-mi va produce unu sin* atenţiunea si judecat’a loru, au avutu ocasiune se
arunce in feciele boieriloru si ale famiiloru dloru- guru documentu, vechiu sdu nou, din care se pdta petrunda in sinceritatea intentiuniloru ndstre si se
sale: „Boierii moldoveni suntu dmenii cei mai per* probâ, ca locuitorii străvechi ai Moldovei, adeca ro­ afle interessulu viu si curatu ce -lu avemu facia
Mi, rapacitatea este professiunea loru, tirani spur­ manii, câ d o m n i ai acelei tieri, ar’ fi adoptatu de caus’a cda mare a poporului romanu din Transil­
caţi, cari extermina pe ciangai cu sabi’a si cu focu, vreodată politica si mesuri aggressive si persecu- vani’a si prin urmare facia de Gestiunile vitali ale
le rapescu averea materiale, religiunea, limb’a, na­ tdria de alte nationalitati si de confessiuni christi- naţiunii romane de dincoce da Carpati. Prin ur­
ţionalitatea; deci Ungari’a se f a c a d i n a e d s t a ane. Despre Moldov’a stau, din sec. alu 13-lea in- mare mai ca n’amu mai trebui se recapitulamu
t i r a n i a c e s t i u n e i n t e r n a ţ i o n a l e , se id pe edee, la dispositiunea fia-caruia din noi sute si mii ceea ce dorimu si asteptamu noi se vedemu decre-
ciangai sub protectiunea sa si se traga la respun» de documente p u b l i c e , scrise partea cea mai tandu-se de nou in conferinti’a de la Sibiiu. Tempu
dere pe gubernulu României, dra pe bandiţii de mare in limb’a slaviana vechia, in cea latina, apoi a fostu de ajunsu, pentru câ fia-care romanu mai
italiani se-i scdtia din Moldov’a si se tramita acolo in cea grecdsca, dela 1495 si in cea romandsca, serjosu se fia asta-di chiarificatu in ideele si
popi si dăscăli maghiari etc. ***) Tdte acestea inse precum si in limb’a poldna, in cea turcdsca si in aspiratiunile sale. Ocasiune inca amu avutu prea
a’ar’ potd realisâ numai prin arme. rusdsca. In tdte acelea nu vei afla urme de legi destula, câ se ne convingemu despre aceea ce avemu
agressive, de belluri agressive, nici de nationalitati se asteptamu dela acţiune electorale pre basea unei
*) R e l e t i t e s t v e r e i k r d l (A csângok si limbi sugrumate, nu-mi veţi numi confessiuni legi, ce ne ldga de mani si de petiore si ne pune
pusztitoi). religidse persecutate cu focu si cu sabia, nu inqui- alternativ’a: d’a o sanctionâ prin acţiunea ndstra,
**) In art. Y. „Hanem ez urak hazudnak,
sitiuni, nu roguri; dra anume in contra r. catoli­ spre a perde totu si a castigâ nimicu, sdu d’a o
csak gonoszsâgaikat takarjâk.* . . . . „a hol leg
cismului apusdnu chiaru se fia voitu a luâ moldo­ desaprobâ prin abtienerea ndstra dela alegeri, spre
gyorsabban kâbilhatnak a gdrog hit b a d a r s â -
g a i v a l ! . . . “ Ekkor aztân az olâh p o p a , ki venii mesuri agressive, ar’ fi datu de obstacule in- a salvâ ce inca n’amu perdutu, spre a salvâ prin-
mellesleg legyen mondva, ktilOnben b u t a * . . . . fricosiate in poterile cele mari ale Europei, care cipiulu, demnitatea si ondrea.
A boiâr elmegy, a popa pedig koztiik marad etc.
S pana in secol, alu 16-lea erâ tdte rom. catholice, Suntu mulţi chiaru si dintre ai noştri, cari
„JOvevdny farkasok . . . csavargo banda,. . . dra după aceea, cele mai învecinate si mai tari,
reverendâba bujt kalozok.* — „Magui ptispdk, e austienura, ca passivitatea de pana acum nu numai
adeca Poloni’a si Austri’a, au remasu totu catho­ ca n’a genatu intru nimicu pre adversarii noştri,
szent h o h d r . (In art. YIII.) „Sfilkdrezd, erkdlcs-
lice. Politic’a si legîslatiunea romandsca in genere ci li-a fostu chiaru avantagidsa intru ajungerea
telen, koldus pseudo-barât, here dletet folytatd
(art. YI). scopuriloru si realisarea planuriloru loru. Noi amu
***) A c s â n g o k p u s z t i t o i art. YI. „Le- „Az utobbi tiz dv alatt le tette az olâh kor- avd tari argumente contr’a acestei păreri netemei­
hetlen folnem emliteni, hogy milj b a r b a r s â g o t mâny âlarczât, s egdsz nyiltan ldpett fel.* „Ma- nice, inse câ se nu ni se dica, ca vremu se pre-
kovetnek el a b u t a o l â h p o p â k ds a ravasz gyarfald olasz papok ds olâh urak.* judecamu si se esercitamu vr’o influintia chiaru
boiâr urak az oly csangd kOzsdggel, melyet egdszen Olâh- olasz handabanda art. YIII.
magukhoz d d e s g e t t e k * — . . . „Segdlyt kap- „Zsarold olâh bojârok . . . . Magni, Sardi ds acum in presdr’a conferintiei, vomu înregistra mai
nak az olâh kormânytol ’s ellenâllâs esetdn olâh az olâh bojârok, e hârom ellen dmlott a panasz, az la vale numai unele espectoratiuni ale foieloru
bhutetds: a pdnzbirsâg.* â t o k ds a kdtsdgbe esds a jdvdre. străine in acestu respectu, de unde ori-ce minte