Page 22 - 1875-05

sanetdsa va potd se intieldga, ca intru catu passivi-' ticiloru unguri. Atat’a inca este de ajunsu câ totu cu de aceste se otielescu si cehii passivisti,
tatea de pana acum a fostu rea pentru noi si intru reimprospetare pentru cei cu momoria scurta. Ddca alu caroru capu naţionale Dr. Franciscu P a l a c k y
catu buna si avantagiăsa pentru contrariu. Inse si deci inteliginti’a romana, ce se va întruni la Sibiiu, tocma ii monitdza, câ se se s o 1 i d a r i s e z e, se fia cu

foiele contrariloru noştri o spunu verde pre facia, va vof se dd pre poporulu romanu legatu in ma­ totii una, se a s c u l t e d e c o n s i l i a l e s e n i o r i -
ca nemultiumirea ndstra, ce se manifesta prin poli- nile adversariului seu, atunci decidă a luâ o atitu­ l o r u , s e s e t i e n a i n d i s c i p l i n a si ordine
tic’a de passivitate, p6te se servdsca de arma in dine precum doresce adversariulu. stricta si bine organisata, ca numai asia potu im­
man’a neamtiului nu numai spre a nu mai da pune, câ se redse cu victori’a sântei cause naţio­
ungurului concessiuni noue, precum este concessiunea A c t i v i t a t e o r i p a s s i v i t a t e ? nali. Mutato nomine de te fabula narratur. —
de a avd unu territoriu propriu vamalu si o banca La acdsta intrebare atatu de analdga cu pusetiu- Adeca, după ce cehii betrani alesera mai eri
de note propria, ci de a-i mai detrage si din con- nea ndstra scrisese „Politik* din Prag’a in Aprile 71 deputaţi la diet’a tierei, apoi in credentionalile
cessiunile dejâ făcute. una serie de articlii bine rumegaţi, desfasiurandu date loru, alegatorii le comissera, câ, Ddmne fere-
Pentru aceea, vedemu ca press’a maghiara, conditiunile, sub cari singure ar’ potd intra cehii pe te­ sce! se nu intre in dieta, ci se-si tramita numai
ba chiaru si poterea esecutiva a statului maghiaru renulu activitatii, parasindu-si passivitatea si veni — credentionalile, remanendu facia cu diet’a passivi,
mişca tdte petrele spre a sc6te pre romani din subintielegundu aici si autottoîni’a tierei istorica — Ddr’ antagonii acum nu voira a le consideră scri­
passivitate si si a-i împinge in undele electorali, la urmatdriele concluse: sorile. Toţi 71 dedera deci unu memorandu, in
pentru câ astfeliu se ne id terenulu de sub petidre care -si dechiarara căuşele luării positiunii passive,
Austri’a — se ne dd una representatiune, pe
si se ne pună pumnulu in gura. care inse se puse deoparte fora a se luâ înainte
care ne aflamu indreptatiti a o cere, si deputaţii
Rcca ce dice diuariulu „Kelet* din Clusiu de antagonii nemţi (si cu ei activiştii 9 cehi), ceea
noştri neci -si voru immormentâ poterile sale in
referitoriu la acdsta cestiune: ce supune una tirania a maioritatii spre a-si bate
passivitate, neci poporulu va concede, câ vocea s’a
„Noi dorimu deci tocmai din- punctu de vedere jocu de p a s s i v i t a t e a c t i v a i n a l e g e r i , si
se nu se audia in consiliulu pop6reloru Austriei.
constitutionalu, câ in fine si fraţii noştri de limba de aici dsse
Fia alegerea acestei representatiuni după contribu-
romana (adeca fraţi unguri de limba rom. Ce ironia!
tiune, fia după numerulu sufleteloru, possessiune de Dr. P a l a c k y c u u n a m a n i f e s t a r e n a ţ i o n a l e
Rep.) se o cidnte cu passivitatea si se enuncie in
pamentu ori intelligintia, noi o vomu primi câ ba­ in „Pokrok* biciuindu defectele natiunei sale, ca-ce
conferinti’a din Sibiiu, ca -si tienu de detorintia a
sea reintdrcerei la legalitate, inse vremu se audimu unii nu voru se asculte de Consiliale veteraniloru,
usâ de drepturile loru constituţionali (adeca de
unu p r i n c i p i u , c a r e a p o i s e a i b a a s e m e n e nu respecta a u c t o r i t a t e a , u n i t a t e a s i d i s -
dreptulu de alegere după fumuri. Rep.) Acdst’a o
vaPldre la n o i , c â s i l a a n t a g o n i i n o ş t r i . c i p l i n ’ a , si lips’a acestoru virtuti va totu rdde la
pretinde dela dinsii nu numai interessele loru, ci
Ddca pretensiunile antagoniloru suntu drepte, fericirea naţionale; in nevoi si desbinati! —
si binele si fericirea patriei.
morali si se potu unf cu interessele undi societăţi Manifestulu veteranului „Palacky* e una o-
„Si pentru câ acdsta enunciatiune se fia catu
ordinate, se nu Se teama de principiulu, a cărui a- glinda, in care ne vedemu si scăderile si pecatele
se p6te mai imponenta si de mare insemnetate
legere, suntemu atatu de oneşti, a li o cede loru. ndstre si inca tocma in momentele crisei, după a-
politica, se recere, câ inteliginti’a de limba romana
InSe trebue se fia principiu, ddr’ na fortia, tate Suferintie; elu condamna d e s b i n a r e a naţio­
se se infacisiedie in numeru catu se p6te mai mare
care in momentulu deasia, dr’ se replica Cu fortia. nale făurită de junii activişti, câ creature ademenite
la conferinti’a din Sibiiu, pentru câ astfeliu se do-
E adeveru, ca Austro-Ungari’a are trebuintîa ale antagoniloru, dicundu, ca ea -si are basea in
veddsca, ca n’avemu de a face numai cu instrumintele caracterulu loru, ca nu se s u p u n u câ nemţii si
de conlucrarea ndstra parlamentaria sdu ca o doresce,
ce servescu interesseloru unoru conducători nechia- maghiarii a u c t o r i t a t i i s i d i s c i p l i n e i n a ­
atunci trebue se aiba o plăcere a vedd realisata a-
mati, nu numai cu m a s s ’ a i n e r t a a miserei
cdsta dorintia, numai cu mesur’a dreptăţii catra unu ţ i o n a l i , ca-ce furorea loru nu vre se asculte,
plebe contribuente, ci cu unu numeru insemnatu cum asculta a nemtiloru, care se manifesta cu de­
poporu. E inse acdsta dorintia o minciuna, atunci
de patrioţi maturi pentru independintia politica, cu
se ne lasse in passivitate, pana candu va fi batutu osebire in nesuferibilea pofta de predomnire, pe
factori politici conscientiosi, cu cari conducătorii
si 6r’a ndstra. — Fora acdsta representatiune drdpta care o întrece furdrea naţionale maghiara, ca asta
vieţii n6stre constituţionali trebue se stă la vorba.*
a poporului c., nu se afla activitate parlamentaria e cruda si selbateca, ca ce rapesce cu forti’a pana
. . . Toţi suntemu civi ai. statului maghiaru si si midiuldcele de cultura, ceea ce nu mai gasesci
la noi.
inca civi cu drepturi si libertăţi egali. (Ddca ar’ la altu poporu; si totuşi ei se supunu auctoritatii
fi adeveru, n’ar’ fi mintiuna. Rep.) Intocma critisâ „Politik* si tienut’a maghia­ loru, disciplinei loru si asia invingu, ceea ce dove­
„Cu acdsta cestiune trebue se vina odata in cu- riloru, cari nu incdta a pretende dela poporulu desc cu exemple, condamnandu pe junii cehi, ca
ratu si ei, adeca ungurii de limba romana. Na boemu, câ se intre in senatulu imperiale, cam asia: inca in 1848 au stricatu natiunei, cu desbinarile
câ r o m a n i , c i c â c i v i c u d r e p t u r i e g a l i Se punemu, ca TJngari’a ar’ fi impartita in 5 loco- in conflictulu cu Windischgrâz.
a i s t a t u l u i m a g h i a r u potu ei se cdra drep­ tenintie, câ pe tempulu lui Haynau, si ar’ capatâ „In 1861 am intratu in senatulu imperiale^din
tate si se pretindă a li se luâ in considerare inte­ dela Yien’a una ordine de alegere octroata pentru Vien’a,* dice manifestulu 1. P.’, „ca-ce speramu,ca se
ressele loru de cultura. Ori-ce alta pretensiune si senatulu imper., ordinea de interesse, care se ajute va modifică constitutiunea. Ddr’ nu e asia, ca nu
aspiratiune, ce va cadd afara de sfer’a definita aici, pe slavaci, romani, germani, şerbi a-si potd alege e dreptulu si libertatea, care decidu in senatulu imp.
va află contrari in fia-care cive alu patriei, in eor- mulţi deputaţi, dr’ la maghiari f6rte pucini si la si in dieta, oi e poft’a nemtiloru.* — Pecatulu
pulu legislativu si in guverniu. (De aceşti contrari slavaci se vena unu deputatu la 3000 suflete, dr’ meu unicu politicu capitale a fostu, ca am crediutu
nu vomu scapă nici candu câ romani, de vomu fi cei la maghiari numai la 90,000 suflete cate unulu: in onorabilitatea nemtiloru in 1848.“ Mai încolo
mai constituţionali cetatiani ai statului maghiaru. elementulu maghiaru sdu n ’ a r ’ a l e g e , sdu ale- nu afla dreptate nicairea pentru naţiunea lui, ddr’
Rep.) t . gundu si intrandu in senatu ar’ p r o t e s t ă a c o l o totuşi spera in provedintia, ca-ce in statulu, unde
Pentru aceea nu potemu recomendâ din des- i n c o n t r a t u t o r o r u c o n c l u s e l o r u m a i o r i - domnesce neonestitatea, acdsta se viresce si in so­
tulu recunâscerea sincera si franca a intregitatii si t a t i i n a t i o n a l i t a t i l o r u s i s ’ a r ’ g e r a ^ p a s - cietate, si pana acum se si scrie fora sfiala despre
suveranităţii statului maghiaru. Si asiâ credemu, s i v i s t i , cum au facut’o si in Ardealu. Intocma putrediunea morale in statulu nostru, incatu se va
ca si f r a ţ i i n o ş t r i d e l i m b a s t r ă i n ă se se se faca si cu cas’a de susu, cumparandu-se o nasce resbelulu toturoru contra la toti si totuşi tre­
voru fi convinsu, cumca acest’a este uniculu palla- massa de bunuri si virinduse o suma de Itzigi (ju- bue se speramu mântuire, ddca vomu fi una cu
diu, care pdte salvă vidti’a constituţionale a acestei dani) acolo, n’ar’ intră in opositiune passiva? ve- totii. Sperdza, ca dinasti’a si monarchi’a au tre-
patrie. A renunciâ la dreptulu nostru istoricu tbtu dienduse maiorisati de judani? scl.
buintia neaperata si de naţiunea loru, ddr’ ddca ea
atat’a ar’ însemnă câ si candu amu renunciâ la In fine după opositiune de mai mulţi ani se
n’ar’ avd neci vdia neci potere de a le faoe drep­
dreptulu nostru de esistintia, la vidtia. Inse sta- li se dd consiliu, câ se intre in dieta, ca numai
tate, atunci, dice, „Noi nu ne vomu simtf in con-
tulu maghiaru nu va face acdat’a pana ce va mai acolo e terenulu, unde se pdte pertractâ si parla­
scienti’a ndstra detori a contribui la conservarea
sentî unu grăunte de potere in sine. — Aceia, mentă, si apoi in parlamentu presto opositiunea
ei.* Naţiunea mea a existatu si existe prin sene,
cari ataca statulu maghiaru in acestu punctu, potu maghiara se se trdca la ordinea dilei, ca-ce in ne- nu prin Austri’a. „Deci, poporulu meu, ibgriges-
se scia din capulu locului, ca aici nu încape nice fiinti’a loru de facia s’au facutu legi, cari nu se cete de cultur’a ta, intaresceti spiritulu, si nu -ti
o tocmdla. potu ignoră. Oe ar’ face maghiarii la acdsta trac-
fia frica de neci o catastrofa.* Asta la adress’a
A lucră deci cu totii impreuna pre basea drep­ tare? — Cu dieci de c61e s’ar’ scrie la pro»
natiunei. —
tului istoricu alu statului maghiaru: acest’a este teste, argumentanduse, ca conclusele făcute n’au Inchiamu cu fiofism’a cehiloru juni — fora
credeulu nostru politicu, care credemu ca este totu- fostu legiuite, si si ar’ cere representantia drdpta
petrundere deajunsu —, ca ei vreu se fia liberali
odata credeu politicu alu fia-carui confrate de limba (nu câ cu legea de adi de alegere atatu de ÎDjuridsa consitutionali si de a cea tienu cu nemţii; ddr’ nu
străină.* (Dreptulu istoricu e alu statului Unga- numai pentru ardelenii romani) cu care singura se
judeca, ca constitutiunea si libertatea, cum e, e
ri’a cu limba neutra, nu alu maghiariloru numai, p6tu face concluse cu valdre. Asia ! I!
numai monopolulu nemtiloru, si tocma acea consti­
cu apasarea, maghiarisarea nationalitatiloru lui. R.) Ar’ veni periculu, armat’a rusa sdu prusa se
tuţie si libertate le stinge viati’a naţionale, nedrep-
Alte foi maghiare inca scriu totu dupe acestu std la marginile Austriei si s’ar’ dice maghiariloru,
tatiendu-i. Nu aceea e cestiunea, ddca vremu se
calapodu. Inse acdsta rationare ungurdsca nu ne ca suntu oblegati in momente de periculu a lasă
fimu astfeliu de constituţionali liberali, ci ddca ne
surprinde delocu, pentru ca nu numai o audimu, ci la o parte cdrt’a- politica si a tiend credentiosu cu
e buna sdu fatale existintii cutare libertate mono-
o sentimu destulu de amaru pre fia-care dî. Nu Austri’a, si se-si dd’ braciale si banii spre apararea
polisata. Hic Rhodus, hic salta. —■
vomu recapitulâ si alte espectoratiuni de ale poli- statului, Ce ar’ respunde maghiarii? scl. Roca