Page 23 - 1875-05

C o n g r e s s u l u e c o n o m i c u - n a t i o n a l e m a - Naţiunile s'au formatu si constituiescu indivi­ lui Dante. Driru acum cetatile au depusu urele
g h i a r u d i n 1 6 1 a U n g a r i ’ a t i e n u t u i n S e - dualităţi puternice, alu caroru spiritu propriu si loru, sfasiandu’si auriflamele, sfaramandu’si armele
caracteru istoricu trebuie se se păstreze Cu ori-ce inamice, nimicindu trofeele tristeloru victorii câşti­
g e d i n n i n 9 M a i u 1875 si v i c t o r i ’ă l u i
pretiu, pentru că se ne conserve si bogat’a si rnulti- gate de unele contra altora, si formandu ua eroica
Kossuth in r e s o l u t i u n i l e c o n g r e s -
pl’a varietate a vietiei. Nu e utopia mai mare de legiune, choru sublimu, viuetiuindu si respirandu
s u l u i . catu a pontificiloru — ua singura religiune pentru simultaneu in anim'a divinei Italii.
Reuniunea de comercianţi, industriari si eco­ toti — sdu a cuceritoriloru: ua singura naţiune Si, precum a incetatu resbelulu de strada la
nomi naţionali maghiari, constituita pentru a con­ pentru toti. strada in cetati, acelu de cetate la cetate in naţiuni,
Individualitatea id genuiu umaiiu si yarietatea alia va înceta si resbelulu dintre naţiuni si dintre rase.
vocă unu congressu nationale-ecohomicu din irita
in natura si istoria sferama in bucăţi p’acei diei (Va urmă.)
f
tIÎ3gari â la Segedinu, cu scopu de a se intielege
ai resbelului cari, călări pe cai, vărsa sângele pe
asupra cestiuniloru urgenţi economice-nationali, cari
campulu de bataia, adeverate oseminte de pop6re
in starea cea critica financiale a tierei agita t6te sacrificate nerodiei unitatii panteiste, impusa de Clusiu in 11 Maiu 1875.
spiritele, spre a afla unu expedientu de scapare de prestigiulu victoriei si de taisiulu săbiei.
crise, prin impreuna intielegere, a si tienutu acestu La rondulu seu, eresi’a ucide ambiţiunea ponti- R o m a n i d i n p a t r u a n g i u r i !
congressu in 9 Maiu, luandu parte unu numeru ficiloru. . . In interessulu culturei si alu progressului
mare de respectivi. Audiendu despre convocarea Avantagiulu ce ofere ua f e d e r a t i u n e de natiunei ndstre mi idu vdia a aduce la cunoscinti’a
acestui congressu exdictatorulu K o s s u t h tramite pop6re e, ca pasţrdza si inradecindza independinti’a publicului romanu modulu celu mai favoritoriu de
naţionale, lantiuindu principiulu unitatii cu prin- cultura Si inaltiare, că selu folosdsca pentru juni­
indata din Itali’a cu daţii Odlogrio 7 Martiu a. c. m e a s’a, luăndu-si fiasce-care membru alu natiunei
cipiulu varietatii, amendoue esenţiale di ineluptabile.
una epistola catu se p6te de agera adress&ta mem­ romane îndatorire asuprăsi — cu deplina conscibn-
Departe d’ă sd asocia că se si sdrobdsca inde­
brului acestei reuniuni Otto Hermarin, care se pu­ tia pentru viitoriu, a instrui si ă animă junimea
pendinti’a, p o p r i r e l b l a t i h e s ’ a r u a s o c i a c ă
blică in „M. Ujăag* si prin diuariale maghiare de s d si-o a s i c u r e c u t a r i a. Necesitatea acestei romana studidsa, — si mai cu deosebire pre acei
t6te coliirife cu diverse refleiiuni. Kossuth, după asociatiuni Se vede si mai bine amintendu-se ce studenţi romani, carora le lipsescu mediuldcele ma-
teriăli s|?re cfihtifiuăreă rnai departe a studieloru
ce ataca in epistola pe min. C o 1 o m a n u T i s z a, era pene mai idri Veneţia si Milanulu si ce suntu s’ale, că se imbracipsieze carier’a militaria in sensulu
ca a desertatu terenulu oppositiunii in caus’a affa- adi Metiulu, Ghbraitarulu. Nu vomu cere unU sin- „ I n for m a ţ i u n e i * urmatdrie:
guru atomu de pamentu vr'unei rase 6re-care, pentru
ceriloru comuni cu Âustri’a, lu face si respunsetoriu
ca federatiunile nristre voru fi pacifice, deril Maiestatea Sa preagratiosulu nostru imperatu
pentru urmări, ca fusionanduse in „partit’a libe­ si rege au edatu inca in anii precedinti mandate,
nici nu vomu consimţi, că ua alta rasa
rale,* a facutu de nu mai existe acum cestiune se petrundia in caminulu nostru si se hesocotrisca că sub comand’a fiesce-carei divisiune de infanteria
maghiara separata c(e Âustri’a, incatu la orce con- dreptulu nostru; a s t u-f e lti f e d e r a t i u n e a natiu- se se infiintieze cate una scdla militare pregatitdria,
flictu europeanu cu Austri’a va Suferi si Ungari’ă, n i l o r u l a t i n e a r u f i p u t e r n i c a a d i c u r a r e care este impartitâ in ciirse de 2 ani adeca, an. I
ca-ce ricca in Bucuresci se afla unu Hohenzoller, a i n d e p e n d i n t e i n â s t r e . si ii. ;"/
cărui i va veni bine Tuareâ Ardealului ăi a altei Se nu ne facemu de locu ilusiune, să spunemU In anulu I alu acestei scdle de pregătire se
totu adeverulu. Pentru a realisa acestu idealii primescu că elevi (als Truppen-Eleven) studintii,
parti cu elu. Apoi iea la cutitu anatomicu starea
alu federatiunii poprireloru, trebuie că tete cari au ajunsu etatea de 14 ani — si au absol-
critica finantiale-economica a Ungariei, în care va vitu celu pucinu clasea I gimm sdu si numai nor­
se fia libere in iutru si bine asiediate pe solide
decadri pe di ce merge mai tare, din causa, ca ne- institutiuni democratice. mele, ddca respectivulu sci catu de pucinu limb’a
aflanduse după pactulu dualisticu din 1867 protec- Forti’a prite cate uă-data Să unbtca poprirele germana si ddca visiţanduse prin medicu si prin o
comissiune militaria dela respectiv’a trupa, la care
tionata industri’a si negotiulu Ungariei, va trebui in cucerire, ddrU nici-ua-data iri dreptu. Prim’â
voiesce a intra că elevu, se afla aptu corporalminte
se devină in decadentia totale, fora restatorirea va­ conditiune spre a semna unu păctu internaţionale, spre a fi militariu.
male cu unu sistemu probibitivu intre Uugari’a si este că cine-va se aiba fecultatea d’a trata. Naţiu­
nile n’au acesta facultate de catu intru catu se Cu cele necessaria precum vestmente si nutre-
Austri’a, ca germanii fora vama inndca tirir’a de
carmuiescii si se guverna ele ense-le in t6ta pleni­ mentu etc. etc. se provede fiesce-care elevu din par­
producte industriarie, si cele patriotice remanu a- tudinea autoritatii loru. Apoi, pretutindeni pe unde tea erariului militariu.
bandonate, ca nu se prite face concurintia. Si dsiste vechi’a institutiune a monarchiei, acolo esiste Documentele necessarie spre a potd intră in
pana acum austriacii au importatu de atunci mai parălelminte ua 6re-care dorintia de dominatiune, armăta că elevu se potu întrebă si luă spre scien-
multn cu unu milliardu si cu milliardele ce suc- ua 6re-care iubire de resbelu, căre este comuna tia lâ comandăntele cercului dd întregire alu totu-
tutoru puteriloru mari. Supt ochii riostrii, in dilele roru regimenteloru de infanteria.
cedu pe viitoriu se saracesce si statulu maghiaru si
n6stre, nu vediuramu 6re unu iihperatu in decădintia In anulu alu II se primelcu asemenea individi
industri’a si negotiulu lui, care le merge astfeliu
declarandu, fara ă'si mesura mai antaiu nici fortiele că si in auulU I, nuihai cu ăcda deosebire, ca le
1
totu spre ruina, incatu Ungari’a încărcata de da­ seie, nici p’ale inamiciloru, acelu resbelu desastrosu, pretinde a vorbi flufentu limb’a germana, si a fi
torii publice si private abia se mai p6te pretiui care implh de cadavre pamentulu nostru si anim’a absolvita celu pufcinu a III sdu a IV classe gimn.
activa la vro 5 milliarde fr. si fora a formă ter- nristra de orâre, numai pentru a transmite moste- Ddca respectivulu elevu a absolvita scdl’a de
ritoriu vamale separatu de Austri’a ruin’ă finantiale nitorelui seu ua corrina stralucirite de victorii? pregătire cu successu si in decursulu acestui tempu
â Ungariei e cu ochi cu sprencene. Suveranitatea naţionale, inalienabile, permaninte au ajunsu etatea de 17 ani, se pdte asentă si se
unitatea naţionale asiediata pe base tari, suntu con-
Asia congressultt dela Segediim inainteadia la rangulu de corporalu si apoi se tra­
ditiuni necesarie ale pactului dintre poprire. Suve­ mite totu pre spesele erariali in scdl’a de cădeţi,
primi consiliulu lui Kossuth si dechi&â:
ranitatea esige libertatea cuventului vorbitu li in care apoi flendu respectivulu diligentu se inain-
a) Ca congressulu afla pentru înflorirea patriei s'cfisu, pentru ca cugetarea fia-carui cetatrinu se tdza pana la rangulu de serginte. —
neconditionatu necessaria separarea territoriului va* formeze cugetarea naţionale si votulu intinsu lă
Absolvendu respectivulu si scdl’a de cădeţi cu
măle alu Ungariei. toti, pentru că vointi’a naţiunii se prita fi mani­ successu, dare asemenea e impartita iri anulu I si
b) Congressulu se dechiara, ca intemeirirea festata intr’unn modu claru si adeveratu. Si naţiu­ alri II, se denumesce priri ministru de resbelu ca-
nile libere, că si 6menii liberi, au ua vocatiune
unei bance de bani de chartea ungurrisca e neama- detu (Offifciersstellvertretter) si in scurtu tempu si
interi6re care le chiama si le impinge a funda ua
nabilu necessaria. Asia Kossuth esi victoriosu cu locotenente.
societate superi6re si mai mare, care se numelce in
consiliulu seu’ in Congressu, si cine sci importanti’a limbagiulu nostru curinte federatiune sriu conte- Deci luandu in consideratiune, ca unu atare
iridividu, care a absolvitu cu successu bunu aceste
acestoru cestiuni delicate, — cari nu vrură a cede deratiune a natiuniloru.
1
scoli militari, in decursu de celu multu 5 ani alu
neci fortieloru Kossuthiane — va sci trage urmă­ Sciu pre bine, ca se va put'ri opune acestei
studieloru sale, e inaintatu la rangulu de officieru,
rile din confusiunea situatiunei estei ingrecate, ca-ce doctrine obiectiunea rivalitatiloru antice Si auve- a caruia esistintia e pentru totu-deaun’a sigura si
tempurile se si decopiaza. nirea resbeleloru eterne dintre poprirele latine. Driru a cărui salariu din candu in candu totu mai cresce
sciu asemenea ca desvoltarea culturei si a civili-
Tocma min. Tisza in 15 Maiu in camer’a dep. inse nu scade. Mai departe ca unu atare individu -si
satiunii inlocuiesce urele resbelului, prin initiarea
respundiendu la interpellarea lui Majoros, relata, ca castiga siesi scientie fărte frumdse, care precum in
muncei si vechieîe relatiurii de cucerire, prin strin-
Unu Zentanu inpartî scrisori intre poporu spre a se sele relatiuni ale comerciului; Ua-dini6ra ua familia statulu militariu asia si in celu civilu ei asecura
subsistinti’a si tenitoririlu, peluDga ce contfibue Si
subscria, se chiame pe Kossuth acasa, ca elu rein* lupta contru altei familii in societăţile feudali.
la inaltiareă respectului consangelui seu.
torcunduse va imparti dominiale intre cei subscrisi, Pe stradele Salamancei si Veronei veţi afla Deci cu curagiu înainte demniloru fii ai no­
si impută lui Majoros, ca elu e agitatoriulu, dra urmele acestoiiu lupte, fumegarea acelortf incendii. bilei ginte romane si strănepoţi ai lui Traianu, că
offlcialulu impedecatoriu -si facă numai datori’a. — Celu mai mare poetu alu Nordului ne-a lasătn lă chiamarea prenalta se fimu cu toti in stare a
in una din dramele srile imaginea iubirii, inaltiandu-se invertf spad’a Cea eroica in contra atacatoriloru tro­
in anim’a a doui adolescinti, inamici prin sângele nului si statului, ai patriei, ai natiunei si ai viito-
loru, apartienendu la doue diferite rase si nepu- riului nostru mai fericitu cu cea mai resoluta des»
L A T I N I I .
tendu-se uni de catu in patulu de marmoriă alu tingere. —-
( U r m a r e . ) mormentulni, spre a demonstra catu de multu
Dd creatoriulu, că esenti’a penelului meu se
Idealulu politicu, care adi ni s’ardta mai la- discordiele societăţii erau superirire legiloru năturei. intre si la anim’a cea mai neaplecata; la statulu
muritu spiritului, e federaţia nea naţiuni- Ei bine, aceste resbele de strada la strada, militariu fratiloru romani si va fi bine. —
loru latine* Drica istoria, ddca originea comuna de casa la casa, au incetatu cu totulu si interesele
Gr. A. P e n e iu.
ddca limb’a analoga, ddca religiunea si artea ne au comune confunda familiele pene aci inamice in
unitu in trecutu, credintia intr’ua mai intima fratia aceleaşi municipie. Resbelului de strada i-a succesu Noi si pana acum amu indemnatu mereu pe
trebuie se ne undsca in timpii viitori. In acestu resbelulu de cetate contra cetatii; cele mai apro­ tenerimea romana, că se imbraciosiedia pe întrecute
idealu, nu e nimicu atentatoriu fia in contra res­ piate erau cele mai nBimpacabile: Padova si Veneţia, aedsta carieră de apărători ăi patriei, mai usidra,
pectivei n6stre unitati interirire, fia in contra mu­ Pavia si Milanulu, Pisa si Florenti’a, ale caroru mai multiamit6ria si mai respectata si in societate
tualei ndstre independintie naţionale. ure flacarau că foculu infernului pene in tertielele si in aintea celoru fora de respectu, — si ne ala-