Page 25 - 1875-05

Gazet’a 039 de 2 ori: Joi’a si Dumineca, 8e prexmmera la poştele c. ai r., si pe k
Foi'a, candu concedu ajatdriala. — Pretiulu: JjiuIii XXXVIII, DD. corespondent i. — Pentru serie o or.
pe 1 anu 10 fl., pe */i 8 fl. v. a. Tieri esteme 12 fl. Taca’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu­
v, a. pe unu anu sdu 2*/s galbini mon, aunatdria. blicare.

Ir. 35. Brasiovn 27115 Main 1875.

prin informatiuni private din omu in omu despre de tdte poterile, prin urmare si de cate una suta
S i b i i u , 24/12 Maiu 1875. adeverat’a stare a lucruriloru, si asiă conferenti’a de mii parechi de braQÎa romanesci, chiamate la
Conferentra electorala ajunse pe la 1% 6ra d. am., că se-si aldga si de­ arme in momentele actiuniloru bellice; mai in

compusa din 164 barbati de naţionalitate romana, lege comissiunea de 17 membri, care se adune si scurtu, vomu sci se damu că totu-deauna, tributulu
adunaţi din diverse regiuni a le marelui principatu formuledie cu precisiune diversele opiniuni, care din a v e r e si celu de s â n g e , a cărui valdre Ma­
alu Transilvaniei, a decisu eri in 23 Maiu, după s’ar’ fi manifestandu după trecere de trei ani in iestatea Sa si junele cesare Rudolfu o voru sci
desbateri de noue 6re, in siepte ani acum a trei’a- poporulu romanescu relative la l e g i s l a t i u n e a apretiâ cu atatu mai virtosu, cu catu suntu in me­
<3ra, cu maioritate de 156 de voturi contra la optu, r e g a t u l u i Ungariei. Studiulu nou eră cu atatu moria pr6speta suvenirile dela 1848/9, apoi Ma-
a perseverâ că si pana acum, facia de alegerile mai necessariu in acdsta cestiune vitala, cu catu genta, Solferino, Custozza, câmpiile Boemiei, pe
dietali pe terrenulu negatiunei, numitu de catra aceia, cari lucraseră t6ta brn’a in linişte pentru re- unde au cursu sângele romanescu in vali si tor-
unii passivitate. Decursulu desbateriloru, din care alisarea unei n6ue conferentie electorale, s’au fostu rente.
,

I •
#
a esitu resultatulu acesta, voru fl in stare a-lu de­ decisu a caută că si cu luminarea, t6te ocasiumle Metropolitii au fostu invitaţi de mai inainte
scrie mai pe largu alţii, carii au fostu spectatori in care aparatorii asiă numitei activitati se-si des- cu t6ta reverenti’a si rogati, că se binevoidsca a
passivi si au potutu judecă despre elu cu sânge v61te că si ceilalţi de opiniune oppusa, ideele, ar­ partecipâ la acdsta conferenţia; ddra preasantiile
rece si fara preocupatiune; se pdte inse, ca se voru gumentele si chiaru simtiementele loru, in libertate conduşi de unu tactu finu, pbte si de alte consi-
află si referenţi sdu corespondenţi preocupaţi. Sie- perfecta, si se nu se mai păta vorbi nici că in deratiuni înalte, au declinatu acea on6re data si au
dentiele adeca au fostu publice; galeriile salei dela gluma, de nu scimu ce pressiuni imaginate. Acbsta absentatu.
„Imperatulu Romaniloru* eră pline; in loge dd. s’a si intemplatu in adeveratulu intielesu alu cu­ Demnitatea cu care a decursu siedenti’a a Il-a
corniţele natiunei sasesci, primariulu cetatiei si alţi vântului, pentru-ca la noi vedemu unu progressu si cea decisiva, a fostu de natura de a insuflă respectu
funcţionari publici. Noi ne vomu margini numai in punctulu acesta; amu inceputu adeca a ne res­ la ori-cine. Cei pucini, carii au cadiutu si asta-
la deliniarea pe scurtu a catoru-va momente mai pectă opiniunile si convicţiunile. Trei opiniuni -si data cu optniunile loru, se potu consolă prea bine
grave ale acestei conferentie, ce merita calificarea avea pe representantii loru: 1. Activitate necon­ cu sublim’a sententia:
de m e m o r a b i l a . diţionata, adeca partecipare la alegere si la diet’a Yictrix causa diis placuit, et victa Catonf.
Mai mulţi membrii externi ajunseseră in Sibiiu Ungariei, unde apoi se se încerce conlucrare soli- Onăre acelora, carii după-ce -si apararâ opi­
cu una di inainte. In aceeaşi di unu numeru fru- daria cu deputaţii nationalitatiloru asuprite, romani, niunile loru cu barbatia, fusera si' capabili de a se
mosu din intelligenti’a locala deschisese conferenţia slavaci, şerbi, ruteni, germani. 2. Passivitate con­ subordinâ vederiloru maioritatiei, care vrea vidtia
privata, preparativa, la care partecipara successive diţionată, adeca partecipare la alegeri, trantirea autonbma pe aceleaşi fundamente ale statului si
si din membrii esterni. In acele consultatiuni se unui memorandu, său protestu, său nu sciu ce, si i n l a i n t r u l u lui, nu spre debilitarea, ci spre
manifestă indata dela inceputu unu spiritu calmu, reintbrcerea acasa. 3. Abtienere absoluta dela orice consolidarea aceluiaşi.
spiritu de reconciliatiune. Se producea argu­ partecipare la legislatiunea Ungariei. Prim’a opi­
mente la argumente, fara passiune, si numai inci- niune fusese formulata si aparata prea frumosu de 1
dentulu dintre unu clusianu si unu campianu pro- d. Dr. Borcea, apoi sustienuta de d. consiliariu A- 3 |1 5 Maiu 1875.
dusu de acesta, ar’ fi trebuitu se lipsdsca din a- lexandu Lazaru cu argumente demne de celu mai Junimea studi6sa din Blasiu, cu t6ta impede-
cele. Dumineca in 23 catra 10 6re se deschise sie» bunu romanu, de celu mai zelosu patriotu si bar* carea(?) inca tempuriu din partea mai mariloru pen­
dintia privata, confidenţiala, spre a-si comunică 6me- bătu de stătu, pentru aceea adunarea le*a si sciutu tru serbarea dilei splendide de 3/15 M a i u cu
nii opiniunile si a se cunâsce unii pe alţii» Aci apretiâ, dra ddca totuşi terrenulu activitatiei legis­ conductu cu tortie, punerea transparenteloru in fe­
inse 23 de inşi avura fatalitatea de a se incurcâ lative a fostu refusatu de catra adunare in modu restrele edeficiului gimnasiale, vorbiri despre insem-
si impletecl in discussiunea unorti forme parlamen- asia categoricu, caus’a este, ca Unde aparatorii cati natatea dilei, scdterea standarteloru naţionali: to­
tarie, c a r e t r e b u e s e s e o b s e r v e c u r i g 6r e mai remasera ai activitatiei legislative, inca totu tuşi acelu semtiu Traianicu, care după t6te aceste
in parlamente a l e s e si deschise pe cate 3—4 luni, mai spera îndreptarea lucruriloru si apretiarea drdpta inceph a se infocâ si mai tare, le incuragiâ intru
nu inse in conferentie inprovisate pe 1 sdu 2 dile. a val6rei ce o are naţiunea năstra in stătu, cei atata animele loru adeveratu romanesci, incatu chiaru
In fine dupace partea cea mai mare a membriloru cari s’au abtienutu pana acuma, si cei cari s’au pre neasceptate puseră Blasiulu in uimire la 8 6re
-si perdh patienti’a, se deschise abia după 12 6re alaturatu langa ei mai virtosu de unu anu inc6ce in presdr’a dilei însemnate.
siedinti’a publica. Cea privata o deschisese d. con- successive, -si perdura pentru totu-deaun’a, t6te il- Intrunindu-se in edificiulu gimnasiale, numai
siliariu gub. pens. Alexandru Lazaru, după care lusiunile, si desperară definitivu de a mai aşteptă deodata se audî band’a opidana preintre strigatele
urmă d. consiliariu gub. pens. Paulu Dunca acla- dela systhem’a actuale, dela regimulu actuale si cu de mai multe ori „se traidsca adeveratii barbati ai
matu de presiedente ad hoc, că celu mai betranu. atatu mai pucinu dela legislativ’a Ungariei altceva, natiunei rom.* după care esî junimea stud. in or­
Sub conducerea d-sale se constitui adunarea sub decatu numai oppressiune si ruina totala. Corabia dinea cea mai buna, condusa de lumin’a tortieloru
presidiulu d-lui Dr. Ioanu Ratiu dela Turd’a. Pre­ este acestu stătu, in care ne aflamu cu totii; că­ si ddue standarte naţionale pana sub ferestrele ma­
curmi in siedenti’a preparativa, asiă si in cea pu­ pitănii si gubernatorii (cârmacii) se voru innecâ si relui barbatu alu natiunei rom. T i m o t e u C i p a r i u
blica se priceph indata dela inceputu, ca eră cativa ei cu noi împreuna, si atata e totu. ^Icca, unde au — unde erupse de mai multe ori in „se traidsca
membri f6rte reu informaţi despre situatiune, cari ajunsu lucrurile! parentele literaturei rom. T. C.“, intonandu corulu
adeca se temea, ca partit’a asia numitei activitati, Ni se amerintiâ chiaru si cu mani’a monar- vocale alu studentiloru imnulu naţionale: „Multu e
va predomină si va luă decisiuni cu totulu oppuse chului, că in Augustu a. 1863, si că in Septemb. dulce si frumdBa limb’a ce-o vorbimu," strigară cu
celoru din 1861, celoru din 1863, celoru din 1869 1865. S’a respunsu, ca nu credemu se p6ta fi totii „se-lu vedemu, se-lu vedemu!* Yoindu unulu
si 1872, dra acest’a cu atatu mai usioru, cu catu maniosu imperatulu nostru pe noi; si chiaru asiă dintre studenţi a-i gratulâ la diu’a onomasteca in
după densii, se comissese er6rea de a se conchiamâ se fia, ce mai lucru mare; adeca noi că părinţi numele intregei junime —, Marele barbatu de si
confernti’a tocma in Sibiiu. Acei membri, de alt- buni ai prunciloru noştri, nu ne suparamu une-ori morbosu, totuşi si arată semtiementele sale, ca-ci
mentrea fdrte respectabili, in excessulu loru de zelu pe ei, mai alesu candu se mai amesteca in afface- se arată pre unu momentu intru-un’a dintre feres­
eră decişi mai bine a causâ spargerea conferentiei rile casei vecini intriganţi, denuntianti, 6meni de trele locuintiei sale — multiumendule pentru adu­
fora nici unu resultatu, decatu se ajunga a vedd nimicu; ddra noi vomu sci apella „ab imperatore cerea amente. — De acf se îndreptă junimea stud.
trecundu fruntea natiunei si cu ea poporulu pe sub male informato ad imperatorem melius informandum,* intonandu imnulu: „Descdptate romane* catra locu-
* furcile Caudine." De aici se p6te explică si prea si preste pucinu elu drasi ne va luă sub scutulu si inti’a Rdss. d. I o a n u A n t o n e l l i , directorele
curiosulu titlu ce s’a datu conferentiei că prin as- apararea sa in contra opressoriloru; dra naţiunea gimnasiului, — unde din nou erupsera cu totii in
saltu, de aici si perderea de bre intregi cu mul­ romana din t6te provinciile imperiului va soi se dd „se traidsca* si „se-lu vedemu* după cari aratan-
ţime de subtilităţi juridice si formalităţi de care probe prin fapte, nu prin frase de parada, pentru du-se — Octaviu Bonflniu stud. de cl. YlII-a i
nu eră nici o trebuintia. In fine dete D-dieu de lealitatea si devotamentulu seu in tempuri grave, tienh una vorbire acomodata in numele jun. stud.,
se calmara spiritele că prin farmecu, sdu mai bene, candu statulu si trdnulu voru avd drasi trebuintia la care Rdss. d, Ioanu Antonelli i respunse prin