Page 26 - 1875-05

vre-o cateva cuvente aratandn, cqmu ajunseră ve­ Nimeni, decatu numai interessulu loru. Străinii in si la stabilirea sdu chiaru nimicirea celorulalte po-
chii romani la mărire si gloria, si le multieml pen­ Moldov’a-mai au si acelu folosu fbrte mare dela p6re de alta neamu si de alta limba. Cun6scemu
tru ondrea ce-i făcură, după care strigară „se tră­ limb’a n6stra, ca ei cu ajutoriulu acesteia invdtia cu multu mai bine aceste producte ale prudintiei
iască conducatoriulu gimnasiului I o a n a A n t o - cu atatu mai usioru limb’a francesa si pe cea ita­ si inganfarii unguresci, decatu câ se mai avemu
n e l l i ! * Acumu se indrdpta jun. studidsa condusa liana, de care ambe au mare trebuintia in resaritu. necessitate a le recapitulâ si improspetâ. Cu tdte
de lumin’a tortieloru si a standarteloru catra bese- Dbra ciangaii ce se faca cu limb’a loru in resaritu aceste inse nu va strică, ddca vomu privi aceste
ric’a catedrale si inaintea acestei’a Basiliu Dumbrava si in tdta lumea? Se mbra de f6me si de golatate. lucruri si din laturea, din care le privescu domnii
si Basiliu Siuteu, ambii stud. din cl. YlII-a, tie- Se inchiamu. Agitarea cestiunei ciangailoru din Olimpulu pestanu. Discursulu asiâ numitu „de
nura cate una vorbire, aratandu fasele, prin care a -si are scopurile sale politice aieptate mai insusu. tronu,* face o scurta recensiune a activitatii cor-
trecutu poporulu rom. pana la anulu 1848 după Romanii se voru sci apară la tempulu seu; bra puriloru legiuitdrie, desvoltate in restempu de trei
cari intonandu chorulu vocale imnulu „Veacuri inemicii loru nu voru fi in stare se sc6tia in faci’a ani de dile, si dice intre altele, ca nu s’au potutu
triste ’ntunecdse* si band’a marsiulu lui Mihaiu Europei nici una lege, decretu, dispositiune, me- res61ve t6te cestiunile, cate s’au proiectatu la des­
eroulu — se imprastiara, asceptandu reversatulu di- sura, care s’ar’ fi luatu vreodată in Moldov’a in chiderea sessiunii; caus’a impedecatdria au fostu mai
lei de 3 / 1 5 M a i u . Seminariulu archid. erâ pom- contra ciangailoru, precum s’au luatu in Transilva­ cu seama calamitatile economice-financiari. Cu t6te
posu illuminatu. La 3 bre demaneti’a vreo-cativa ni’a si Ungari’a de nenumerate ori in contra ro- aceste inse, asiâ continua, si in decursulu ace­
dintre studenţi insociti de band’a duseră standartulu maniloru. stei sessiuni s’au luatu m u l t e m e s u r e s i
si -lu implantară in pdtr’a suferintieloru, care e in Regele Sigismundu a decretatu si cerutu dela d i s p o s i t i u n i i n t r u a s e c u r a r e a î n t r e g i -
campulu numitu alu „Libertatei* Dumnedieu inca Conciliu binecuventare câ se extermine pe toti va- t a t i i s t a t u l u i si intru promdverea si înflorirea
-si aduse amente, ca diu’a de 3 / 1 5 M a i u este de lachii de pe faci’a pamentului. stării materiali si spirituali a civiloru statului. Des­
cea mai mare insemnatate pentru poporulu romanu, Acelasiu atentatu se decretase de catra diet’a pre honvedi inca spune, ca suntu unu factoru in-
ca-ce erâ un’a di frumbsa, un’a di sorina. La % Transilvaniei cea calvindsca in an. 1602 (Wolfg: semnatu, pre care statulu se p6te totu-ddun’a basâ
pre 9 bre campan’a cea mare dela catedrale anun- Bethlen Hist:). cu securitate. In fine inse recundsce, ca ceea ce
cia diu’a de 3 / 1 5 M a i u , candu jun. stud. aldrga Naţiunea si religiunea romana se declara de s’a facutu este inca prea pucinu facia de cele ce
cu una pietate santa, spre a ascultă, cultulu divinu suferita numai pana la buna plăcere a principelui mai suntu inca de facutu. Ndu’a camera va avd
— br’ după finire se indreptâ. condusa de flamure si a dietei (Aprob: Const:). deci grele probleme de resolvitu si mari detorintie
naţionale catra campulu libertatei, unde, după ce Romanulu se p6ta fi spendiuratu, ddca trei de implinitu, inse ndue ne place a crede, ca ddca
preutulu din Coslariu 0. D. Ioanu Handrea fini ro- inşi voru mărturisi in contra lui (art. 4 1554). nduele corpuri legiuitdrie voru continuă totu pre
gatiunea pentru martirii din anulu 1848, Aritonu Arme, arcu, puşca, lance, tolba (pharetra), se calea bătucită de pana acum, cu greu voru potd
Migi’a stud. de cl. VIII se sul pre pdtra si tienil nu păta portă (art. de 1600, 1620, 1632). ajunge la limanu. De altmintrelea Dumnedieu ie
una vorbire, in care arată, suferintiele poporului Valachiloru li se opresce tienerea de cai ai ajute dreptăţii si adeverului.
rom. pana la 1848 —, arată insemnatatea dilei de a m b l a r e a c a l a r e (art. 9 de 23 Aprile 1638). Cu închiderea dietei s’a deschisu campani’a
3 / 1 5 M a i u si a petrei pre care vorbesce. — In­ Protopopii romanesc:’ se -si pdrda v i d t i ’ a , electorale. Nu preste multu alegerile se voru în­
tru acea vreo cativa studenţi •— după finire — ddca voru despart! casatorii asia cumu nu voiâ cal­ tinde preste tdta tidr’a, spre a compune de nou
jocara romanulu — după care intonandu chorulu vinii (art. 13 de 1651). disolvat’a masîna legislatdria in Budapest’a.
vocale imnulu „Deşertate romane* incepfi band’a Valachii tierapi se nu cutedie a se imbracâ in Inse in mediuloculu aceloru alegeri poporulu
unu marsiu naţionale si intregu publiculu se im- vestmentu de panura cumparata din tergu (Vestes romanu din Transilvani’a va avd se observe cu
prasciă pre acasa. Astfeliu se fini serbarea dilei ex parma art. 5 de 1650). sanctitate conclusele conferintiei generali, ce s’a
i •"
de 3 / 1 5 M a i u , care este cea mai sublima si mai Protopopii si preutii se nu cutedie a a f u r i s i tienutu Domineca in 11/23 Maiu in Sibiiu.
incantat6ria dî pentru poporulu romanu si pre care (art. 1 1665). Din Romani’a ne aduce „Pressa* scirea, ca d.
se nu o damu uitarei nice odata, ca nu va incetâ Episcopii se nu cutedie a hirotoni preuti din­ N. Calimachi-Catargi este numitu agentu la Parisu
in eternu a curge sânge romanescu prin vinele na- tre filii romaniloru nenobili, sub perderea demnita- in loculu ce erâ vacantu. Acdsta numire este din
cele mai fericite, dice „Pr.“, si sunterau siguri, ca
tiunei romane, asia ne divină Jove. — tiei loru (art. 5. 1643).
toti o voru apretiâ câ uoi. D. Calimachi-Catargi
Maialnlu si petrecerea cu saltu se amană pana Asia ddra pana si potestatea episcopdsca de a a fostu deja ministru de esterne, si prin cunoscin-
in 22 Maiu st. n. * hirotoni preuti eră răpită prin calvini. tiele sale de dmeni si de lucruri, prin tactulu seu,
Blasiu 16 Maiu 1875. Valachiloru cati au fostu siliţi a trece la cal- prin lealitatea si patriotismulu seu luminatu, a
. , Tîb . ■_ . i; . ..
R o m u l u O r b e a n u . vmia, li se dă episcopu calvinescu si li se amenn- datu totu-deaun’a probe de unu adeveratu omu de
stătu.
tia cu pedepse grele, ddca nu se voru supune lui
r
:
y‘j *7 TT-.i ::nei ; - (' i ? Numirea sa câ aginte alu României la Parisu
(art. 13 de 1568).
Ungurii danga! din Moldova nu pdte de catu se reproducă cele mai escelente
După ce morise episcopulu calvinescu alu ro­
(O a p e t u.) maniloru calviniti, li se permitte prin lege, câ se efecte pentru interessele si bunele relatiuni ale am-
beloru state. Noi apretiamu cu atatu mai multu
Ciangaii venetici in Moldov’a si asiediati acolo -si aldga altulu, ca-ci cum se vede, inca nu venise ajungerea acestei tiente, ca tienemu multu la spri-
in epoce diverse, precum arata documentele, buna- tempulu de a-i incorporâ la diecesea calviniloru de ginulu si amicicia unei tieri câ Franci’a, si voimu
bra că si sasii in Transilvani’a, in respectu reli- naţionalitate maghiara (art. 6 de 21 Aprile 1577). câ se le consolidamu, nu prin vorbe si declama-
giosu au stătu totu-deauna sub omnipotentea pro- Apoi se te mai miri, ddca in Transilvani’a tiuni, ci prin fapte positive si legaturi reale.
tectiune a papei dela Rom’a, care va se dica, sub suntu preste una suta de mii romani maghiarisati. După „ L e C o n s t i t u t i o n e l * din Franci’a
protectiunea staturiloru rom. catholice, si mai de . In fine romanii ajunseră sub Apafy, câ se -si dela 16 Maiu reproduce „Press’a* urmatoriulu ar­
ticula asupra situatiunei României:
aprdpe sub cea a u s t r i a c a . Amu potd numerâ vddia assasinatu pe metropolitulu loru Sava de ca­
„Pe candu la Sudulu Turciei regatulu Greciei
caşuri destule chiaru si din cei 50 de ani mai de- tra calvini, după care urmara cativa episcopi, care
se familiarisdza asia de anevoe cu institutiunile par­
inebee, in care consulatulu austriacu facea din t6te otravitu, care exilatu, care tramisu la monastire.
lamentare si străbate in acestu momentu o crisa,
nimicurile cestiuni diplomatice. Din acestea cause Din t6te acestea ciangaii n’au patitu niciodată ni- careia nu-i lipsesce gravitatea, la nordulu imperiu­
pre catu au fostu metropolitulu neuitatulu Benia- micu, ci tocma din contra, la mai multe ocasiuni lui otomanu, Romani’a practica cu successu si in
minu-Costache (1803—1843), căsătoriile amestecate boierii ’iau crutiatu si aparatu mai multu de catu profitulu principieloru conservatdrie, regimulu con-

si trecerile dela ritulu latinu la celu grecescu le pe romani; numai rusii inpuscara din ei candu au stitutionalu.
Alegerile generale, cari se terminară, au datu
ingraunâ in moduri diverse, numai câ se se evite rebellatu in contra recrutatiunei in a. 1831.
o imensa maioritate partitului ordinei. Totulu face
conflictele, Era astadi ?
a se prevedd, ca ndu’a camera va merge pe ur­
Vedeţi c o n s t i t u t i u n e a R o m â n i e i : L i ­ mele vechiei camere a deputatiloru aleşi in 1872,
b e r t a t e a b s o l u t a p e n t r u t d t e c o n f e s s i u - Brasiovft in 13/25 Maiu 1875. care a adusu mari servicii, ajutandu, cu intielep-
n i l e s i r i t u r i l e c h r i s t i a n e , si libertate de­ Eri in 24 Maiu diet’a Ungariei s’a inchisu tiune si inteligintia, acţiunea guvernului printiaru,
plina pentru toti individii de rituri c h r i s t i a n e prin unu discursu de tronu, cetitu in numele re­ care inse n’a incetatu de a luâ initiativ’a toturoru
de a se asiediâ in Romani’a, a-si cumpără mosiia, gelui de catra ministrulu-presiedinte Wenkheim. Va reformeloru luminate. Romani’a, prin istori’a sa,
prin originea populatiuniloru sale, câ si prin fap­
a exercită orce professiune honesta. se dica, după o activitate de trei ani de dile a cor-
tele politicei contimporane, tiene esentialmenta de
Este minciuna colossala, ca romanii, ca guber- puriloru legiuit6rie ale patriei maghiare li s’a datu
ras’a latina si in particularu de Franci’a. Institu-
nulu si legislatiunea României ar’ obligă, constringe, absolutoriu, spre a fi in curendu înlocuite prin alte tiunile sale ne incredintibza despre acdst’a.
silf pe cineva, câ se invetie limb’a nbstra. Catho- cu poteri ndue sdu reînnoite. Ar’ fi la locu si Ju3titi*a basata pe codulu francesu, e destri-
licii, protestanţii si tdte sinagogele evreiloru invdtia chiaru si la tempu potrivitu se facemu o scurta re­ buita cu o echitate egala pentru toti. Reprimerea
in limb’a in care le place loru; bra pe a nbstra o vista asupr’a activitatli de trei ani a parintiloru pa­ severa a abusuriloru si grabnic’a' reparatiune a ero-
riloru de jurisprudentia, remasitie ale tempului tre­
invdtia c i n e v r e a . Dbra o invâtia? Firesce, de triei maghiare, inse spre acdst’a, o marturisimu
cutu, au pusu deja magistratur’a romana, in cea
buna voia fia-care in interessulu seu bine intielesu, sinceru, ne lipsesce tdta dispositiunea si plăcerea.
mai mare parte, pe aceeaşi linia câ magistraturele
câ se se pbta intielege in affacerile sale cu milib- Legile si .institutiunile intrate in vidtia in acestu tieriloru celoru mai inaintate din Europ’a. Instruc­
nele de romani. Cine silesce pe sasii si pe ma­ restempu suntu nesce creatiuni măiestrite, ce tindu ţiunea publica a avutu partea sa larga printe re­
ghiarii din Transilvanii, câ se invetie romanesce? la întărirea per fas ef aefas a unei rase de bmeni formele faoute. Ddue universităţi s’au creatu, la