Page 27 - 1875-05

Bucuresci si Iassi, licee s’au stabilitu in orasiele de „Ca are onoratu Acel’asi de cugetu a face D i n c o m i t a t u l u C l u s i u l u i
a d6u’a mana, pe candu sc61ele primare, fundate dispositiunile necessarii, câ anomalii de natur’a ce- 16 Maiu 1875.
prin t6te comunele rurale, au desceptatu in modu loru premise se nu se mai intemple si in specie, Multu St. D-le Redactoru!
puternicu si au intaritu sentimentulu nationalu si câ ajutoriulu dela stătu se se impartidsca in de- Asia el dela fraţii maghiari romanulu nu are
iubirea de munca. plin’a conglasuire cu prea inalt’a resolutiune din
de a aştepta cevasiu, — acbst’a au documentatn-o
Organisarea armatei a venitu se complecteze 1 8 6 4 ? “ densii cu t6te ocasiunile; c e l u c a r e c a t u s i u
acdsta educatiune a natiunei. Romani’a posede adi P r e s i d i u l u dechiara, ca nu p6te dâ deslu­
e p u c i n u l e m a i c r e d e l o r u i n p o l i t i c a ,
o armata regulata si permanenta in giurulu careia şiri la punctele interpelatiunei, privindu acestea mai
— a c e l a n u e d e m n u d e a s e n u m i r o -
se grupâza armat’a teritoriale si miliţiile; t6te co­ multu pre fostulu presidiu consit. de catu pre Exc. m a n u .
mandate de oficieri esiti de prin sc61e speciale si S’a, care n’a datu preste atari reclame in decur­
De comunu este cunoscutu, ca la officiolatulu
din cadrele armatei regulate. Multiamita acestei sulu scurtei Sale păstoriri de pana acum; promite
comitatului Clusiu pene acuma amu avutu de refe-
organisatiuni, Romani’a e in stare a-si aperâ drep­ inse, ca va fi de aici inainte esactu in oficiulu seu.
turile sale in independenti’a pe care o datoresce Cu acestu respunsu interpelatoriulu e mul- rentu unu singuru romanu in persdn’a d-lui Dr.
s a c u A u r e l u , care cu demnitatea si aptitudi­
mariloru poteri creştine, si de a se mantind Câ tiamitu.
nea sa si-au portatu officiulu in unu decursu de
stătu neutru,, după essemplulu Belgiei si alu El­ Dep. P o p e ’ a , câ fostu presidiu interimalu, trei ani câ primulu vice-notariu cu deplina indestu-
veţiei. accentuandu gravitatea invinuiriloru din interpela-
ire a toturoru partiteloru si locuitoriloru din comi-
Unu spiritu mare de ordine si de economia tiunea de susu, respunse ca n’are cunoscintia se se atulu Clusiului. — De comunu se vorbesce, ca
s’a adusu in tdte ramurile administratiunei. Buna fi denumitu dela intrare in vidtia a statutului org. spiritulu officiolatului respectivu a fostu d-lu Dr.
intrebuintiare a baniloru publici este tîpnt’a State- vre-unu ppresbiteru; mai departe, ca asessosiloru
s a c u A u r e l u . — Densulu a fostu acela, care
loru noue: Greci’a din nenorocire n’a sciutu s’o s’a datu sub titlu de cuartiru 200 fi., ceea ce s’a a satisfacutu referadeloru celoru mai grele si mai
evite. Romani’a din contra s’a petrunsu mai bine introdusu inca pre tempulu candu traiâ metropoli- delicate! — Densulu s’a bucuratu înaintea toturoru
de necessitatea de a restringe cheltuielile sale la tulu Andreiu. ocuitoriloru din comitatu, de o popularitate nemăr­
strictulu necessaru si de a îndeplini angajamentele Dep. D i a m a n d i M a n o l e face urmatdrea ginită! —
sale financiare cu acea punctualitate, care consoli- interpdlatiune:
ddza creditulu natiuniloru câ si alu individiloru, Inse ce se vedi! In 19 Aprile per aclamatio-
„Comun’a Resnovu din ppiatulu Branului s’a nem alegunduse de vice-comite comitatensu fostulu
Sistemulu cailoru de comunieatiune s’a desvoltatu sistemisatu câ comuna de prim’a clasa cu d6ue pa- pene atuncia notariulu supremu d. Nicolau Gyar-
in proportiuni mari. Romani’a poseda adi 1500 rochii; fiindu un’a dintre aceste parochii vacanta
kilometri de drumuri de ferii, unu mare numeru de maty, alu cărui postu devenindu vacantu, s’a pa-
ppulu de atunci in contielegere cu comitetulu pa- situ la alegerea notarjului supremu; — la care
cai pentru comunicaţiunea mare si mica, o retiea rochialu a escrisu concurau pentru ocuparea postu-
postu au fostu numai doi competenţi Dr. I s a c u
telegrafica ce imbracisiâza intregulu teritoriu. Ser­ ui vacantu, precisindu-se si conditiunilş de cualifi- A u r e l u , — si unu copilandru B o n i s d e i n
viciu posteloru este din cele mai bine organisate,
catiune, intre cari in sensulu concluseloru sinodali S i o p t e r i u , — care ne sorvindu nici una data,
si acum de curendu Romani’a a pârtiei patu la con- se afla si acea recerintia câ petentii pentru acdst’a
gressulu din Bern’a, spre a aderâ la uniunea ge­ — si avendu o capacitate multu mărginită, de si
parochia fiindu de clas’a I se fia absolvitu 8 clase a tdte staţiunile de notariu comunale devenite va­
nerala a posteloru. gimnasiali. cante in totu loculu competâ, — cu tdte cortesche-
Acest’a este totalulu reformeloru seversite subt „Unulu dintre petenti neintrunindu recerin- desiurile lui nicairi nu iau successu a fi alesu de
domni’a princiului Carolu I, cu concursulu 6meni- iele legali a cerutu dela Yen. consistoriu câ se i atari: — totusiu aci, la comand’a celoru dela carma,
loru pe ordine, cari au departatu, cu o obstinatiune se concbda a petitiunâ la mentiunat’a parochia; — — si cu resolut’a activitate a dloru conţi, — cari
lăudabile, politic’a turburatoriloru, ale caroru proiecte „Acdst’a concessiune i s’a datu, prin ce după ambi nu potu suferi pe romanu, — de notariu su-
ambiti68e amenintiau se creeze României conflicte parerea mea s’a calcatu legea si s’a produsu in co­ iremu s’a alesu copilandrulu Bonis cu 65 voturi,
redutabile cu vecinii sei. Este dâra unu adeveratu
mun’a respectiva mulţime de nerendueli si irita- in contra d-lui Dr. I s a c u A u r e l u , care au ca-
actu de intieleptiune din partea alegatoriloru ro­ tiuni; — oetatu 61 de voturi — din care causa d-lu Dr.
mani, ca au incredintiatu din nou prin voturile loru „Facundu-se alegerea de parochu, fara câ se I s a c u aflanduse vatematu in ambiţiunea s’a cu cea
apr6pe unanime, destinele patriei loru unoru 6meni fia primitu in candidatiune si petentulu necualifi- mai firma resolutiune si abnegare de sene a abdisu
luminaţi, cari au carmuit’o de cati-va ani.*
catu si alegundu-se dintre candidaţi unulu prove- de postulu ce pene atunci’a l’a ocupatu, — si ast­
diutu cu recerintiele legali, partit’a celui neprimitu feliu de acto se afla concipientu la unu dnu advo-
in candidatiune a protestatu in contra actului de catu in Clusiu. — De aceste numai, avemu se a-
Shioduiu arciiidiecesana gr. or.
alegere; steptamu dela maghiari.
Din S i e d i n t i ’a IX. „Asternandu-se actulu Yen. consistoriu arch. Ce se tiene de demn’a, apt’a si stimat’a per-
(dela 29 Aprile v.)
spre intarire, cestiunea nu s’a resolvitu in restempu s6na a d-lui Dr. I s a c u A u r e l u , prin aceea ca
Siedinti’a se deschide la 9 <5re a. m. de 7—8 luni; după decurgerea acestui tempu ale nu a fostu alesu, — si ca cu 61 contra la 65 vo­
P r e s i d i u 1 u presentdza unu actu alu fisca­ gerea nu s’a intaritu, ci s’a esmisu, d-lu ppu I-iu turi a cadiutu, nimica n’a perdutu, — ci din con­
lului cons. Dr. I. Borci’a, prin care se transpune alu Brasiovului de comissariu pentru cercetare in tra numai a castigatu, ca-ce intru adeveru in in-
avere testata de reposatulu archiepiscopu si metro- causa. teressulu seu si alu familiei sale „ h o c f e c i s s e
politu A n d r e i u la consistoriulu arch. „Infacisiendu-se acest’a in faci’a locului si tie- d e b u i s e t p r i d e m ; — inse prin abdicarea d-sale
Se decide, câ actulu acest’a fiindu pentru im a perdutu totu sufletulu de rommanu din comitatulu
nendu sinodu paroch. după informatiunea ce amu,
portanti’a sea urgentu ae se pună in decursulu a- acestu sinodu spre delaturarea neintielegeriloru a Clusiului, — si inca si alţii apasati si neindrepta»
cestei siedintie mai antaiu la ordinea dilei. decisu, câ alegerea făcută se se desflintieze si se «e titi din acestu comitatu, — ba ce e mai multu,
Dep. M a c e l a r i u face urmatârea interpela- procdda la alegere ndua; — in genere a perdutu administratiunea publicai* —
tiune * „Nu-mi e cunoscutu ce va fi referatu D-lu Deaici încolo c a d e r e a , — r e s p e c t i v e
„Are on. presidiu scire si cunoscintia, ca dela comissariu const., siguru este, ca fara considerare n e a l e g e r e a d-lui Dr. I s a c u A u r e l u de no­
punerea sdu intrarea in vidtia a Statutului org. s’au la conclusulu sinodului par., Y. consistoriu a inta­ tariu supremu in comitatulu Clusiului, corespondin-
denumitu din partea V. consistoriu câ senatu strensu ritu alegerea cea dintaiu. tele dice, ca se p6te ascrie mai multu clubului
besericescu protopopi fara escrierea de consursu si „Acdsta procedere a produsu o iritatiune ne romanu din Clusiu, — imputandui, câ cum si in
inca individi mai fara nice o pregătire teoretica, caus’a naţionale ar’ fi ademenitu de antagoni. —
spusa in comun’a Resnovu, unde pana aci domniâ
abiâ cu classele normali, pre candu din contra ale­ armoni’a cea mai buna intre parochieni. Noi trecemu preste aceste p6te preconcepte prepu­
gerea de ppopu alu tractului Mercurei, care e a £ suri, ca-ce prin atitudinea, ce o va fi luatu clubulu
„Astfeliu standu lucrulu -mi iau voia a face
si care s’a facutu cu observarea toturoru formalita urmatdrea interpelatiune: in conferinti’a din 23/5 din Sibiiu, voru esl ele la
tiloru prescrise de statutulu org. inoa nice pana in lumina, nu câ prepusuri, ci câ credentia politica.
a) cu ce justifica Y. consistoriu admiterea unui t— $r’ reflecsiunile asupra portarii d. s. m. Petru
diu’a de adi nu e nice aprobata nice anulata.
candidatu necualificatu la un’a parochia de I clasa, Nemesiu, facia cu reversulu si intrarea d-sale in
„Mai departe:
„Are on. presidiu scire si cunoscintia, ca la cata vreme erau destui , candidaţi cualificati după dieta, si au aflatu infundatur’a in alegerea d-sale
impartirea ajutoriului de stătu de 24,000 fi. s’ar’ lege ? de notariu publicu in comitatulu Albei-Iulie. Sub­
fi comisu unele anomalie, — câ se nu dicu inco- b) ce paşi are de cugetu a face Ven. consis­ scrierea corespondintii e:
rectitati — anomalii, cari ajungundu la cunoscin toriu pentru câ se înceteze turburarile si neliniscea Unu r o m a n u i n t r u a d e v e r u
ti’a mai inalteloru locuri ar’ potd usioru se traga escata in comun’a Resnovu?* d e v o t a t u c a u s e l o r u n a ţ i o ­
după sine insusi sistarea acestui mare beneficiu si P r e s i d i u l u dechiara, ca nu este in posi n a l i r o m a n e .
anume: tiune a dâ desluşiri la acdst’a interpelatiune, scie
ca la mai mulţi din cei consideraţi li s’au inse, ca dela o comuna a venitu o reclama in pri
datu pentru sumele cuitate cate o biblia sdu alte vinti’a deplinirei parochiei; actele si le-a reservatu L A T I N I I *
cârti: pentru a se informă bine si a dispune apoi cele (Capetu.)
ca intre cei consideraţi aparu P. archiman- de lipsa. Trecut’au acei timpi candu unu poporu credea,
dritu si toti domnii asessori besericesci cu cate 1
Dep. N. P o p e ’ a asigura sinodulu, ca ce se ca nu p6te trai de catu intindiendu-se prin cucerire
sute fi., ca in conspectulu despre impartirea ajuto atinge de casulu din interpelatiune, consistoriulu in tierele străine si dominandu peste naţiuni inamice.
riului din cestiune apare P. prot. S. Cupsi’a odata observatu rigârea candneloru bes. si a purcesu con- Aru fi imposibile a reinvia astadi vechiulu imperiu
câ ppopu cu 200 fi. si drasi câ preutu cu 100 fi.;
formu statutului organicu. Ooncessiunea s’a datu alu Romei in Europa, vechiulu imperiu alu Spaniei
ca totu in conspectulu din anulu trecutu ocuru concurentelui pre bas’a regulamentului pentru re- in America. Francia, care porniea uadiniâra a
mai multe positiuni fictive, — in celu mai strensu gularea parochieloru din an. 1874, dra ce privesce supune Italia cu Ludovicu XII si cu Carolu VIII,
intielesu alu curentului; intarirea, s’a consideratu celu cualificatu reieptan- s’a dusu in dilele ndstre s e - s i verse nobilulu ei
ca la unii preuti li s’au acordata si esolvitu du-se celu necualificatu. sânge spre a o libera la Solferino si la Magenta.
ajutârie cu total’a ocolire a respectiviloru ppopi sdu Interpelatoriulu nu este multiamitu cu respun Spania, care a posedatu Neapolulu, Sicilia,
administratori ppesci etc. — Sardinia si Milanulu, aclama triumfurile acestoru
sulu primitu. (Ya u r m ă ) .
„Ddca on. presidiu are scire despre t6te ace­ cetati si considera emanciparea loru câ titluri de
ste, mi permitu a interpelă: gloria pentru densa,