Page 28 - 1875-05

Nu este unu singuru omu in Spania, care se Noi, cei de adi, n’amu mai admite unu Filipu, Deum in t6ta tibr’a, la care voru asistă. t6te auto­
nu condamne si se nu blasteme temerarulu proiectu cum făcură ei in adunările de la Delphi,, pentru rităţile locale, civile si militare.
ce parea ca marturisesce Filipu II d’a suprime ca credemu, ca prim’a conditiune de intielegere si III. Prefecţii voru primi in resiedintiele dis-
Francia, si nu este nimeni in Francia, care se nu d’armonia intre pop6rele latine consiste in libertate tricteloru felicitările autoritatiloru si ale orasie-
condamne si se nu blasteme temerarulu proiectu ce si după propria-le vointia, republici liberale si de­ niloru.
avii Napoleon I d’a robi Spania. mocratice. In acele resiedintie prefecţii, in intielegere cu
Naţiunile inamice ieri suntu amice adi, si cele Ce di norocita in istoria, candu popârele lu­ primăriile si siefii garnisâneloru respective, voru re­
amice adi voru fi sorori mane. Dbca dolmenulu minei si artei, popbrele revelatbre si inventatbre gulă modulu serbarei acestei dile.
celticu le-a unitu in aceleaşi origini, dbca religiu- prin escelintia, cari au in spiritulu loru ideele uni­
nea romana le-a supusu aceluiaşi jugu, dbca biseric’a versale si pe buze verbulu divinu alu idealului, „Monit. României* despre mbrtea m. N i f o n :
„Luni, 5 Maiu, la br’a 5 si diumetate după
catolica le-a deschisu in cea-l-alta vibta aceleaşi asiediate pe malurile Mediteranei, cari au fostu
sperantie, dbca popbrele germane au reimprospetatu scbl’a eterna a culturei umane, voru închide peribd’a ameadi, a incetatu din vibtia Inaltu Preasanti’a Sa
ai reintineritu vechiulu loru sânge latinu, dbca revolutiuniloru, daschidiendu cu totulu sufletulu Nifofl archiepiscopu si metropolitu alu Ungro-Vala-
campiele catalaunice le-au vediutu luptandu îm­ loru justiţiei, societatea loru dreptului, pentru a chiei, exarhu alu plaiuriloru si Primatu alu Ro­
mâniei.
preuna contra biciului lui Dumnedieu care se numiea funda ua republica latina, cea mai mare ce au
Atila; dbca in virfulu colonieloru loru se infiintiara vediutu secolii si cea mai apta d’a lumina consciinti’a Inaltu P. S. S. s’a nascutu in Bucuresci la
anulu 1797. Intratu in sant’a monastire Cernic’a
d’uadata castele feudale, dbru si la base se întinseră si a ’nfrumusetia planet’a nostra.
libertăţile municipale; dbca amu amestecatn insem- Emilio Castelar. la anulu 1809, unde a stătu pana in anulu 1827,
nele n6stre in cruciatele pentru cucerirea Ierusali­ Februariu 1, candu s’a orinduitu economu alu sân­
tei episcopii Ramnicu, br’ de acolo, inaltianduse la
mului, câ si pentru cucerirea Toledei, Almeriei,
Maiorcei; dba’amu primitu ungerea pontificiloru Nontati diverse. treapt’a de arhimandritu, a trecutu in calitate de
intr’unu secolu si ’ntr’altulu ne-amu emancipatu egumenu alu sântei monastiri Cozi’a.
politicesce de densii; dbca ordine monarchice, „Coloniştii din Secuime In anulu 1841, s’a numitu vicariu alu sântei
choruri d’artisti, regi absoluţi si ideele filosofici, metropolii a Ungro-Valahiei si totu in acelaşi anu
câ si tempestele revolutiunii moderne, au trecutu se iaca atenti, cumca terminulu pentru pre- a fostu radicatu la treapt’a de archiereu eu titlu
sentarea actiuniloru de rescumperare espira in © Sevastis.
prin istori’a nâstra, nimeni nu ne p6te opri
câ, uniţi in acelaşi spiritu si in aceleaşi institutiuni Iuniu a. c. In anulu 1849, s’a randuitu carmuitoriu alu
se nu ne unimu intr’ua federatiune, care va succede După espirarea acestui terminu, aceia, cari episcopiei Ramnicu.
cu demnitate Greciei antice. pene atunci na se vora impaca sbu nu-si In anulu 1849, a fostu orinduitu ocarmuitoriu
voru presentâ acţiunile la tribunalu, voru fi alu sântei metropolii, br’ in anulu 1850, a fostu
Fi-va bre cu putentia se nu ne amintimu
SCOSi din moşii pentru totu-deaun’a.“ alesu si intaritu metropolitu alu Ungro-Valahiei.
aceste dile sânte si se nu le putemu reinviia in
timpulu nostru, cu conditiunile proprie culturei *J* A r o n u B o r d a n u , bravulu parochu ro- P r o g r a m u l u i m m o r m e n t a r i i I n a l t u P . S .
moderne si cu progresele demne de acestu timpu? manu dela Coman’a inferi6ra, districtulu Fagarasiu-
S . m e t r o p o l i t u l u i - P r i m a t u .
La pblele Parnasului, acestui munte auritu de s6re lui, după unu morbu violentu de 5 dile — aprin­
Mercuri 7 Maiu, la 6r’a 9 demaneti’a va avb
si consacratu prin inspiratiune; la murmurulu fon- dere de plumani la 15 Maiu st. n. a adormitu in
locu ceremoni’a funebra in beseric’a sântei metro­
tanei din Castalia, unde poeţii si potoliau setea; in Domnulu in etate de 37 ani, lasandu in profundu
polii.
templulu radicatu de Dorieni dieului poiesiei si alu doliu pre una consorta, cu carea abib a vietiuitu 8
Mari’a S'a Domnitorulu va asiste la serviciulu
luminei, pitonisei, lenga altarulu pe care scliinteia ani si una orfana de 6 ani. funebru in sant’a metropolie. Voru fi presenti:
flacar’a sacrificiului, aprâpe d’acea gura misteribsa, Fericitulu repausatu in calitate de asesoru alu Domnii miniştri; d-nii vice-presiedinti si mem­
care exhala vapori vulcanici, pe tripedulu d’auru scaunului, alu forului matrimoniale de I-a instantia,
bri ai senatului aflaţi in capitala. înaltele curţi
cu templele coronate de flori in midiloculu armoniei de membru alu senatului scolastecu confessionale si
de casatiune si de compturi. Curţile si tribunalele,
lireloru si a strofeloru cantate de choruri pitonisa de notariu vicariale a lucratu cu multu zelu, a a-
si t6te autoritatile administrative din capitala.
asverlia din busele’i agitate de beti’a ideeloru exa- ratatu multa petrundere, laudabila energia si fru-
La br’a 9 si diumetate, cortesiulu funebru va
metrele, cari cadeau câ nesce legi peste pop6rele de mbse talente. porni din curtea sântei metropolii, cu urmatoriulu
artişti si invetia se lupte si se mbra pentru libertate si Durere! ne indurat’a m6rte prea curundu l’au
ceremonialu:
pentru patria pe eroii de la Maratone si de la smulsu din sinulu familiei, confratiloru, amiciloru,
Unu escadronu de gendarmi va deschide mar-
Salamina, cari alergau la lupta, securi, ca voru cunoscutiloru si alu poporeniloru sei!
siulu. Scălele. Clerulu după ordinea erarchica.
găsi in pamentu ua corbna de lauru si in istoria In 17 Maiu fh petrecutu la eternulu repausu.
unu nume nemuritoriu. Fia-i tierin’a usibra! — Decoratiunile I. P. S. S. purtate pe perine de ar-
chimandriti si protosingheli. Chorulu vocalu alu
Amintimu anca campiele Olimpului, procesiunile *|* I a c o b u M i c u , zelosulu parochu romanu besericeloru. Corpulu inaltu Prea Santiei Sale a-
in cari Grecii mergeau imbracati in albele loru alu Sevestreniloru, in districtulu Fagarasiului, a siediatu pe scaunulu archipastorescu, care va fi es-
tunice de’inu si cu fruntea cinsa de vervina sacra,
incetatu a mai fi in chorulu celoru vii, la 8 Apr. cortatu pe o parte si alfa de o compania de geniu.
avendu in capu pe preoţi cu victimele si cu ofran­ st. n. in etate de 35 ani, după trei ani a-i preu- Domnii miniştri. Cas’a civila si militară a M. S.
dele; legiunile d’atleti, juni, frumoşi, goli, cu lan- tiei sale. Domnului si inaltele corpuri ale statului. Chorulu
rea d’auru in mana si cu casc’a sculptata in cupu; Virtuţile si modesti’a repausatului in Domnulu vocalu alu seminariului si alu conservatoriului de
cavalerii, cari alergau pe cursieri nedomoliţi, fara
au fostu de modelu toturoru celoru ce -lu au cu- musica. Trasurile de doliu ale înaltului Prea San­
f'rene si zabale, către tient’a dorita; jocurile, in cari noscutu. tiei Sale* si trasur’a M. S. Domnului. Unu bata-
virginile grece se leganau la echoulu cantariloru Immormentarea defunctului se a intemplatu in lionu de vanatori. Unu regimentu de infanterie.
câ bobocii înfloriţi la sarutarea zefiriloru; padurea 10 Aprile, flendu plânsu de poporenii sei. Patru baterii de artilerie. Dbue escadrbne de ro­
sacra, ale cărei ramure murmurau stantie seu sen- Fia-i tierin’a usibra! şiori, care inchidu marsiu.
tintiele vechieloru oracole, statuele lui Phidias in Dela p6rt’a Sântei metropolii si pana la ba-
seninetatea loru nemuritâria, odele lui Pindaru, D a n e s i u, Marti in 15 Aprile an. c. s’au rier’a Mogosioaei, voru fi înşiruite pe ambele parti
recitate câ unu cantecu, cărţile lui Erodotu, citite tienutu examenele publice in comun’a nbstra cu ale strateloru:
mulţimii si consacrate museloru, discursurile lui dbue classe populari si mai antaiu cu cl. Il-’a si Compani’a de gendarmi pedestri; Batalionulu
Lysias, cari evoca umbrele vechiloru eroi, pe candu invetiatoriulu prim. I. B a n e i u . Cas’a, mai ver- de pompieri, si d6ue companii de sergenţi de oraeiu.
in verfulu Olimpului dieii superiori se desfetau in tosu fruntariulu classei erâ artificiosu decoratu. Unu Dela 6r’a 6 demaneati’a, clopotele dela tbte
nemuritorulu loru repausu, si cei inferiori in jocurile vUlturu, unu globu pamentescu, o cruce, o angira, besericele din capitala voru sună necontenitu pana
si esercitiele loru gimnastice, toti ascunsi priviriloru t6te cu inscriptiune in litere artificibse inchipuindu la sosirea cortegiului la bariera.
muritoriloru de albii nouri, pe cari Orele ’i pazia cu înscrierea: D6mne ajuta naţiei romanei cea ce Immormentarea Inaltu Prea Santiei Sale se va
si pe cari divin’a Iris ii desemna cu stralucit6rele’i au surprinsu multu intru adeveru, ca d. invet. se face la monastirea Cernic’a.
colori variate, pamentulu si cerulu, consacrate la dovedi a fi pelunga invetiatoriu si artistu. Dela barier’a Mogosioai, corpulu va fi insocitu
cultulu frumosului artei si uniţi in armonii fara Răspunsurile eleviloru si ale eleveloru cele de d, prefectu de Ufovu si escortatu de d. colonelu
sfirsitu. surprindiatbre, mai cu seama, din Geografia, tradu­ Polizu cu escadronutu de calarasi alu judetiului.
cerile din limb’a germana si computulu cu mesurile
T6ta acbsta poesia, tbte aceste rituri, t6te
metrice au fostu eminente, recunoscintia d. invet.
aceste credintie s’au risipitu, au peritu. Lungi
secuii, mari revolutiuni modificări profunde au schim- pr, Ioanne Banciu, cea mai destinsa multiamire si Cursurile
lauda pentru sporiulu, nisuintiele si sacrificiale sale!
batu atatu puterea dieului-natura, care se perdea
Protop. tract. Sigisibrei, direct, localu, preu- la bursa in 25 Maiu 1875 stă asia :
in nourii Olimpului, catu si servitudinea robului,
care gemea in abisurile Ergastulei. tulu evangelicu cu conrectorulu si alţi individi evang. Galbini imperatesci — — 5 fl. 29 or.Y. a
ambe comitete si unu publicu insemnatu fura mar­
Dieulu-spiritu a detronatu pe dieulunatura. tori laudei si recunoscientiei aratate d. invetiatoriu. Napoleoni — — — 8 * 89 » 9
Principiulu egalitatii a omoritu vechia casta; drep- Progres, d. Z. Medrea cu cl. 1 inca a indestulatu. Augaburg — — — 102 n Wlfc.ll * n
tulu omului s’a pusu d’asupra cotropitârei autoritati fbrte. Londonu — — — 111 n 35 n n
a statului. T6te aceste mari transformări, departe Imprumutulu naţionala — 74 n 60 * »
d’a contraria uniunea raseloru latine, o inlesnescu. B u c u r e s c i , 6 Maiu 1876. CEREMONIALULU
pentru serbarea dilei de 10 Maiu 1875, aniversarea Obligaţiile metalice vaclii de 5 °/ 0 70 n 05 P p
Amfictionatulu, care aru esi din institutunile nbstre —
democratice, aru avb puteri superiâre celui grecescu, suirei pe tronu a Măriei Sale C a r o l u I, Domnu Obligaţiunile rurale ungare 82 » p p
alu Romaniloru. „ temesiane 79 n 75
care fh mai multu reîigiosu de catu politicu si nu 3 p p
putu constitui ua puternica unitate de dreptu, I. In diu’a de 10 Maiu, la reversatulu dio- n „ transilvane 78 p 65 * p
pentru ca ’i lipsiau universalele nbstre noţiuni de riloru, se voru trage 21 tunuri. * y , croato-slav. 82 n — p p
justiţia si profundulu nostru simtiementu de libertate. II. La 11 bre de demanetia va fi unu Te-

Eedactoru respuudietoriu Mtiuuea s Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N U . IOANE GOTT ai fiiu HENRICU.