Page 29 - 1875-05

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenamera la poştele o. si r., si pe U ^
F<5i'a, canda concedu ajatdriale. — Pretiulu: Anala 1IÎTDL DD, corespondenţi. — Pentra serie 8 or.
pe 1 ana 10 £L, pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 B, Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pu­
J
v, a. pe ana ana sda 2 /s g&lbini mon. sunatdria. blicare.

Hr. 36. Braslovn 30118 Hain 1875.

n t r u n i r e a , c r e d i n t i ă s a p r o g a m u - dela diet’a ungurăsca s’au intorsu ărasi de
Brasiova in 17/29 Maiu t i u n e i r o m a n e , c o n c l u d e a b t i e n e r e unde au plecatu. Si acestu faptu este imbucura-
Sinodala arcliidiecesana de Allia~ l e dela alegerile deputatiloru la camer’a din toriu pentru noi; salutamu deci din tăta anim’a
Iuli’a Pest’a,* se redică cu 156 voturi in contra la 8, la pre deputaţii romani, cari n’au intardiatu a se
valăre de conclusu alu Conferintii, se alese una de- reintărce in fapta si in forma la program’a opo-
e conchiamatu pe 16/4 Iuniu a. c. de catra Pre
legatiune de 12 barbati, exmissa, câ se faca, câ sitionale naţionale. Conclusulu luatu de clubulu
Santi’a Sa Părintele Metropolitu Dr. Io an ne
acestu conclusu se se urmeze de catra toti aleguto- deputatiloru in acestu respectu este urmatoriulu:
Y a n c e a , prin cerculariulu cu nr. 22. si anumitu
rii romani din Transilvani’a, si aleşii suntu: „Din acelu motivu; fiindu ca deputaţii nationa-
una a treia parte va sta din preuti aleşi, dr’ 2 din
3 parti din deputaţi mireni aleşi. Alegerea se se DD. Georgiu Baritiu dir. fabricei de charthia litatiloru dela diet’a Ungariei, in butulu tienutei
fînăsca pana in 6 Iuniu (25 Maiu) după legea e- de Zernesci, Ioanne Batiu advocatu in Turd’a, Dr. loru leiali espectative, ce au fostu statorit’o facia
lectorale cea stabilita in an. 1869 de catra sino- Ioanne Borci’a adv. in Sibiiu, (tocma citimu in „T. de nău’a situatiune, prin conclusulu luatu in sie-
dulu metropolitanu, după care arcbidiecesea se îm­ R.“, ca -si publică demissiunea), Arone Densusianu dintiele clubului loru din 9 si 10 Martiu 1875, si
parte in 12 cercuri de alegere, si din fiacare cercu adv. in Fagarasiu, Ioanne Hanea protop. in Sibiiu au adus’o la cunoscinti’a publica, si conformu ca-
se se alăga cate 3 deputaţi: unulu preutu cu votu si dir. seminariale, Dr. Ioanne Nemesiu advoc. in rei’a ei pre guverniulu nou, numitu celu libe­
directu datu de catra preutii adunaţi la loculu de- Sibiiu, Ioanne Preda adv. in Sibiiu, Mateiu Nicola rale, tocmai pentru acăsta atributiune a sa, pre­
semnatu de catra comissariu, dr’ deput. mireni se adv. in Alba-Iulia, I. M. Moldovanu pref. in Blasiu, cum si pentru solenele sale apromisiuni publice,
alegu cu votu in d i r e c t u , tramitiendu fia-care Augustinu Munteanu adv. in Gerl’a, Anania Trom- l’au intempinatu cu încredere, si nu i-au ingreu-
parochia de 500 suflete cate 2 si cele dela 1500 bitasiu propriei mare in Berchenisiu pe Campia si natu de feliu activitatea, in acea sperantia, ca a-
in susu cate 4 deputaţi. — Numai libertate la a- Dr. Pacurariu adv. in Sibiiu. — In 24 la 10 6re cestu nou guverniu si elu din a sa parte apre-
legeri si successu bunu la resultate de viatia si s’a verificatu protocolulu si inchisu conferinti’a, care tiuindu tienut’a loru leiale, pelanga vindecarea ce-
regenerare! face onăre natiunei. lorulalte necasuri comune ale tierii, se va adoperâ
a face se incete si justele gravamini ale nationali-
Romanii deci toti s o l i d a r i se voru aparâ
tatiloru, — dăr’ acăsta sperantia a loru, prin pro-
mana in mana si voru infruntâ atacurile ce li se
La c o n f e r i n t i ’ a r o m a n a d i n 33/5 mai voru face din dusmania, cum amenintia diariale ma­ cederea si mesurele de pana acuma ale guverniului,
adaugemu. câ complinire la cele din nr. tr. si cu- ghiare, si inca cu poteri unite si resolute de a-si precum si prin respicatiunile sale din timpulu mai
prinsulu telegrameloru sosite si citite totu in adu­ aperâ existinti’a câ naţiune perfectu egale in patria. din urma — vediend’o nulificata, ma inca esperi-
nare. Unulu dela studenţii din Yien’a de cuprinsu: endu, ca pe langa asta stare a lucruriloru, guver­
„Salutamu Conferinti’a. Convinşi despre fu­ niulu nu s’a straduitu a aretâ nici chiaru bunavo-
nestele urmări, ce le ar’ avă parasirea principialoru Caus’a năstra naţionale a reportatu dilele aceste intia pentru o apropiare sincera:
naţionali, proclamate pre CampUlu libertăţii (la doue triumfuri dintre cele mai strălucite. Precandu Clubulu deputatiloru naţionali dela dieta, in
Blasiu 1848) dechiaramu, ca cei ce, calcandu preste in Sibiiu conferinti’a Romaniloru din marele princi- siedinti’a sa de astadi, a ajunsu la aceea convic­
cadavrele celoru 40,000 martiri, s’ar’ incercâ a duce patu alu Transilvaniei aduse conclusulu solemnu si ţiune si resp. constatare, ca — nu i remane de-
naţiunea acolo, unde i se prepara perirea, i se de- unanimu, câ Romanii din acestu principatu se ob­ catu a-si continuă si afirmă lupt’a politica si mai
năga existinti’a si o amenintia prin sugrumare, serve si respecteze si mai departe atitudinea de de parte, numai de pre terrenulu opositiunei; de

voru avă se respunda viitoriului*: pana acum facia de diet’a din Budapest’a, cu care unde deci, parasindu pusetiunea interimale obser-
Avendu aceste in vedere, asteptamu, ca con­ n’au d’a face nice in clinu, nice in maneca, pre vativa, si-va continuă —• si tiene, ca trebue con­
ferinti’a, candu vine a decide in numele poporului atunci deputaţii romani dela diet’a din Budapest’a, tinuata — politic’a naţionale, pe temeiulu progra­
romanu, nu se va abate dela principiale naţionali, câ representanti ai poporului romanu din Ungari’a mei cunoscute»
ci motivandusi tienut’a in o p o s i t i u n e p a s s i v a propria, vinu a recunăsce, ca pasulu ce l’au facutu, De aci procedendu,
facia de diet’a din Pest’a, precisandu si repetendu candu se ingagiara a servi s i interesseloru maghiare Recomenda si doresce sustienerea si activita­
de nou postulatele natiunei romane, le va manifestă si a nu vlolâ său tradâ nice interessele naţionale, tea cluburiloru tienutali, dejâ essistinti său de aci
in faci’a lumei, câ se scia, ca naţiunea romana nu a fostu precipitata si gresitu, si astfeliu ei nu in- in colă infientiande, pe temeiulu programei sale. —
renuncia la existenti’a sa, la drepturile cei competu. tardiara a reparâ acestu reu inca la tempu. Facia de alegerile pentru diet’a, ce este se
„Studenţii romani." fii primitu cu aplause entusiastice Yedemu deci, ca chiaru si aceia, cari nu avura urmedie, afla de lipsa, a conservă pe langa pro­
priminduse spre plăcută scientia si alaturanduse la destula ocasiune a invetiâ din patianiele trecutului gram’a sa, resp. a ocupă de aci nainte t6te acele
protocolu. istoricu, se convinseră acum prin propri’a esperintia, cercuri electorali, cari prin influinti’a sa morale se
Alu doile dela Naseudu, adressatu de d. adv. ca este o nebunia de legatu, a mai pune vre unu potu păstră, resp. ocupă.
l o a c h i m u M u r e s i a n u sună: pretiu pre promissiunile ungurului si a mai asteptâ In fine:
„Salutu cu amicii mei adunarea romana. Ei dela dinsulu vre o fapta compatibila cu sentiulu Recomenda alegutoriloru, câ se primăsca candi­
poftimu resultatu securu,* care inca se luă spre de dreptate, de ecuitate si fratietate. Conclusulu daţi pentru ablegatia numai dintre credintiosii pro­
sciintia si după acesta se luă la desbatere elabora- de mai la vale alu clubului deputatiloru romani gramei naţionali opositionali, si se pună in lucrare
tulu comissiunei si se primf negatiunea său passi- din Budapest’a ne da o completa si strălucită tăte cele permise de lege, pentru asecurarea invin-
vitatea cu unanimitatea sciuta. satisfactiune: ne justifica in modulu celu mai ser- gerei aceloru candidaţi la alegere.
La motivele d. Alex. L a z a r u pentru activi­ batorescu atitudinea, ce din capulu locului o inau- P e s t ’a , in 20 Maiu 1875.
tate, intre cari eră si acela, ca, cu occasiunea sanc­ guraramu facia de convertirea aşteptata a clubului Antonia ftlocioni m/p.
presiedinte;
ţionării legei deacum electorali, Domnitoriulu ar’ fi deputatiloru naţionali. Părerile năstre au fostu
B. Yllrceu Stanescu m/p.
intrebatu pe consiliarii sei, ca pentru-ce cuprinde intempinate atunci cu multa neabstinentia din par­
notariu,
acea lege astfeliu de restrictiuni speciali pentru ro­ tea unui membru alu clubului deputatiloru romani, in numele Clubului deputatiloru naţionali dela
manii din Transilvani’a, ei consiliarii respunsera care asta-di vine insusi a se bate in peptu si a-si dieta.
monarchului, ca romanii transilvani suntu duşmani recunăsce pecatulu. Nu este tempulu potrivitu, câ
ai tronului, — d. I. M. M o l d o v a n u intre aplause se ne ocupamu de vr’unu individu, a cărui ingerintia Pentrtl notitia mai adaugemu aci, ca foiele
maghiare, dela cea de antaiu pana la cea din urma,
îndelungate a reflectatu, ca romanii n’au fostu si in cestiunile naţionali si alu cărui limbagiu efre-
turba de necasu din caus’a mai vertosu a conclusului
neci ca suntu adversarii tronului, ci ei maghiarii natu nu pote formă obieotu de seriăsa oritica.
luatu de nou din partea conferintiei dela Sibiiu.
au documentatu prin fapte la 1848, 1859 si 1866, Yeni-va tempulu, candu vomu aretâ cu degetulu, Insultele cele mai grosolane le descarcă asupra
ca ce proptele poternice suntu pentru monarchia si pre celu ce a saditu cea mai periculăsa cangrena n6stra si ne amenintia cu sabia si focu. Aceste
tronu. ^lr’ 111. barbatu alu natiunei Gk B a r i t i u in corpulu nationalu, acum constatamu numai, ca suntu manifestatiuni plăcute pentru noi; se vede
ca i dăre. In nrulu prossimu vomu face o dara
a reinfrantu cu argumente tari tăte motivele d-lui doriuti’â năstra, careia i-am datu espressiune in
de seama despre aceste insulte si intimidări.
Lazaru; si după ce propunere comissiunei: nrulu 32 a. c., s’a impliuitu; Deputaţii romani
V *