Page 30 - 1875-05

Mlespre fiersecntianea romaniloro Portarea acâst’a a munteniloru si vigords’a nia, fiendu acestea comune romanesci, ve rogu a
in Secuime. loru lupta in contra inimicului, irritara pe stapani dâ locu in stimatu-ve diariu urmatoriului indrep-
tariu mai detaiatu, câ intelegintii si toti pucinii
Domnulu meu! Yedemu ca in diariale ma­ si mai multu, asia incatu aceştia au devenitu furi- noştri cărturari din acele comune se p6ta instrui
ghiare se publica mulţime de lucruri fabul6se des­ bundi si mai selbateci decatu ferele selbatece. poporulu despre urmat6riele:
pre C i a n g a i i din Moldov’a; dâra 6re de romanii, R e s b u n a r e s i t o t a l a n i m i c i r e a m u n ­ 4. Cumca legea despre lazuiri, estirpatiuni,
carii suferu si suspina amaru intre secui, pe cine-i t e a n u l u i ! Sta devis’a scaunului secuiescu! da dreptulu de rescumparare fia-cari’a tieranu, ce
dbre capulu? Se fimu d r e p ţ i , se ascultamu pe Dâr’ cum se se realiseza acestu planu infer- locuesce in acele comune, ddca moşiile pre care lo-
ambele parti. Dâra astadi se ne ocupamu uumai nalu: cei ce au fauritu de sute de ani lantiurile cuiescu lea posiediutu si in anulu epochalu 1848.
de cei vreo 10 mii de.romani, dăruiţi secuiloru cu sclaviei, cari terrorismulu l’au suptu de odata cu £. Ddca acel’a i s’a datu spre alu folosi din
asia numiţii munţi revindicati. laptele, dra intrigile le castiga panea de t6te dilele, generatiune in generatiune, sdu la copii de copii.
In vecinătatea Moldovei spre resaritu se afla aceia usioru afla midiuldce, firearu aceste catu de 3. Ddca au folositu mosi’a cu contractu pre
tempu determinatu, precum pre 4, 5 sdu 10 ani,
comunele romane si anume: Baraseu, Corbu, Bil- draconice, catu de claudestine totu una..
si acelu terminu a espiratu pana in 24 Iuniu 1873.
boru, Tulghesiu, Valea jidanului, Bicazu si Damucu Se pune dâr’ si inactiondza comunele: Baras-
4. Si dedrace legea aedst’a despre lazuiri s’a
cu una populatiune de 8 — 1 0 mii suflete; unele ’ sau, Corbu si Mark-patak pentru p a s c i u n i l e c e promulgaţii in cas’a de josu in 7 Iuniu 1873, dr’
din aceste comune suntu asiediate pe territoriulu s u n t u , n u in posessiunea acestor’a că comune, in cas’a de susu (dieta) in 9 Iuniu 1873, dr’ in
asiâ numitiloru munţi r e v i n d i c a t i * ) . i ci in folosinti’a mai multoru individi din susu a- archivulu legiloru tierei a aparutu in 9 Iuniu alu
Pentru folosirea locuriloru estirpate din păduri tinsele comune si pretendu, câ in restempu de 8 aceluiasiu anu — terminulu pentru darea actiuni-
locuitorii acestora comune precum si părinţii loru dile abdicunduli-se arend’a se restitue scaunului pa­ loru de rescumparare cu referintia la § 4 alu art.
de lege III din anulu 1868 nu espira in 6 ci in
au platitu erariului o tacsa ficsa fdrte moderata. siunile inactionate.
Iuniu a. c., deci toti taxalistii suntu de a se
Din 1869 ic6ce, decandu aceşti munţi fusera do­ Se mtielege, ca neavendu dreptu la asemeni intrunf, ca cei cari nu s’au potutu inpacâ cu d-nii
naţi scaunului secuiescu Csik Gyergyo et Kasson, abdiceri de arenda, n’au potutu produce in actiu- pamentesci, au dreptulu de a-si dâ acţiunile de
acei locuitori batuti de s6rte, ducu o viatia in tdta nele loru nice o proba legale pentru esistinti’a re- rescumparare, prin advocatu la tribunalulu regiu de
privinti’a demna de compatimitu, câ-ci scaunulu pe latiunei de arenda, ddr’ s’au ingrigitu de midiul6ce I-ma instantia in Gyo: szt: Miklos — si Gyime-
tdte calile neiertate nesuiesce a-i duce la despe­ draconice, prin care terrorisandu poporulu, acesta sienii in Csik Szereda 01*1 sl caildll pana
In £4 Innln anule curente la 5 ore
rare, a le luâ mosiele prin terrorismu si intrigi, in desperarea sa se nu mai aiba nice v6ia, neci cu-
dopa amedfu. — Acţiunile ce voru urmâ
si pe calea acdst’a a-i sili se iâ lumea in capu, ragiu de asi mai aperâ drepturile, si asiâ, se-i scdta după acestu tempu nu au valdre, ci se potu reieptâ
după ce din codrii selbatici in decursu de unu se- afara din pasiuni. din officiu, si fora de pertractare preventiva prin
culu au facutu câmpuri si livedi frumâse, dupa-ce Pertractarea in căuşele susu atinse s’a defiptu sentintia — dr’ taxalistii, cari nu -si voru dâ ac­
prin labârea loru s’a deschisu comunicatiunea intre pre 2 Aprile a. c., dra in Martiu esise in faci’a ţiunile, voru fi scosi din sesiunile ce le posiedu,
sdu in urm’a processului intentatu de proprietariulu
Transilvanii si Moldov’a spre orasiulu Pâtr’a, de locului din comuna in comuna unu j u d e c a t o r i u secuiu, sdu in urm’a processului inceputu incontra-i
unde in ani lipsiţi se transporta dieci de mii de dela tribunalulu din Gyergyo-Szent Miklos, câ se din officiu, avendu dinsulu ad. taxalistulu dreptu
mesuri: cucuruzu, grâu in Secuime, ba chiaru si cerceteze, cine a i n d e m n a t u pe poporu câ se numai la pretiulu edificialoru rădicate cu spessele
pe valea Muresiului in diosu, pana catra Reghinu. — urdidsca processe, cine a chiamatu pe advocatu acolo, proprie, si din contra.
Ei, d0ra ce le pasa secuiloru de aceste merite cine catu a platitu pe processu? 5. Toti acei’a, cari suntu pre tempu otaritu
si fapte bune ale locuitoriloru romani de pe mun­ Am cetitu in fug’a mare o plansâre a inteli- in folosinti’a mosiiloru, inse acestu tempu otaritu
ţii revindicati, — ei si-au facutu d a t o r i ’ a , e i gintiei din acelea comune in contra acestui judeca­ de 4, 5 sdu 10 ani inca nu au espiratu, au dreptu
p o t u m e r g e **),. toriu, adressata ministrului de justiţia, si -ti mar- de a incepe processele de rescumparare in contra
comuneloru ori singuraticiloru proprietari in ter­
In 1870, adeca indata la anulu, după ce scau- turisescu, ca s’a revoltatu sângele in mine vediendu minu de 2 ani dela espirarea terminului contrac­
nnlu se făcu domnu preste susu atinsulu territoriu, atata s e l b a t a c f a i n p e r s d n ' a u n u i j u d e c a ­ tuale — d. e. Iuonu Mundru din Siermasiu poshde
tramise din comuna in comuna pe vice-comitele t o r i u ! o moşia prelenga contractu din anulu 1847 prim’a
Puskâs cu formularie de contracte, de arende, tipă­ Pana ce -ti vomu potd tramete in copia acea Ianuariu pre 29 de ani, ad. pana in I-ma Ianuar.
rite in sute de exemplarie. plansdre, -ti insiru aci unele fapte, pe care le va 1876. — In prim’a Ianuariu 1876 espirandu ter­
Acest’a eh’amil inaintea sa pre toti taxalistii califica ministrulu si publiculu. minulu, Iuonu Mundru are dreptu ori si candu a-si
dâ acţiunea in contra proprietarului din 2 Ianuar.
s u s u m e n t i o n a t e l o r u c o m u n e s i - i p r o ­ In Bicazu inainte de tdte a arestatu pre cei 1876 pana in 2 Ianuariu 1878 la 5 6re după
v o c a l a i n c ' h i a r e d e c o n t r a c t e c a t e p e trei mai r e s o l u t i d o i t i e r a n i , carii au amblatu amddiu.
a n i , c â - c i d i n c o n t r a , v o r u f i s c o s i d i n mai multu in căuşele sateniloru; după aceea a Pentru publicarea acestoru sire suntu rogate

m o ş i i . chiamatu inaintea sa pe unulu cate unulu: „Spune si celelalte diaria romane in interessulu pre multu
Locuitorii romani, cati-va negotiatori armeni hotiule, cine te-a invetiatu se te judeci? Asia s’a torturatiloru romani din Secuime. —
si unu numeru mare de secui din Tulghesiu, nu intemplatu cutare lucru dobitocule, cu 2 petiâre? Primiţi etc. :
se invoira a face contracte si a se lapedâ de buna Spune ca ddca nu, vei fi a r u n c a t u i n t e m - P a r t e n i u B a r b u ,
adv. cens.
voia de drepturile seculari, ci din contra, desvol- n i t i a p e 10 ani."
tara cea mai mare activitate, alergara la advocatu Poporulu infricatu câ se scape de temnitia, a
si urdira processe de rescumperare. marturisitu multe lucruri falsu. Pin ti cu in 16 Maiu 1875.
Muntenii inse pentru acdst’a cutezare avura de In Tulghesiu s’a continuatu cercetarea in cris - Eri in 3/1*9 Maiu 1875, in frumds’a bese-
a suferi cumplitu. Inteleginti’a persecutata, popo- m’a publica, câ si in Bicazu. rica a comunei Pmticu, s’a tienutu parastasu (re-
rulu cu totu feliulu de inventiuni amagitu si ter- In tâta demaneti’a judecatoriulu bea 2—3 pa- quiem) pentru spiritulu marelui defunctu L a d i s -
rorisatu, cei mai bravi si mai intrepidi luptători traria de vinarsu indulcitu, si după aceea se apucâ l a u V a s i l i u B a r o n u P o p p u , — poporulu din
traşi in procesu criminale dimpreună cu advocatulu de cercptatu. Pe parochu Michaile Dobreanu — comun’a Pinticu, — din care cea mai mare parte
irica din anulu 1845, depre tempulu persecutării
comuneloru. omu trecutu de 60 de ani — l’a tienutu mai bine acestui mare patriotu, in persâna l’au cunoscntu,
Aci alaturatu -ti trametu punctele acusatdrie de 3 dre inaintea sa in petiâre, in catu betranulu
, r • • 1 ’ locuindu in comun’a Pinticu câ refugitu mai multu
in contra advocatului comuneloru si respunsurile a- a cadiutu la pamentu si 'diosu, si totuşi nu l’a la- tempu, — iutregu cu micu cu mare in vestmente
cestuia. satu se sieda; in urma l’a opritu dela t6te func­ serbatoresci s’au presentatu in s. beserica si au
Din aceste se vede, ca la noi acela, cure a- ţiunile preutiesci si ia dictatu arestu de casa. luatu parte la ss. rugatiuni. — Pontificantele au
pera drepturile poporului, care după sciinti’a s’a si Totu in' Tulghesiu in decursulu cercetariloru, fostu d-lu preutu localu Alexandru Budnariu. —-
Chorulu s’a condusu de d-lu Anger preutu gr. cat.
după lege -i da consiliu, că, se folosâsca remediele ddca cutare tieranu intrebatu nu dâ respunsurile
in Ocnitia, — panegirioulu defunctului s’a rostitu
legali in contra at&curiloru nedrepte, in contra dorite de elu — -lu injurâ in modulu celu mai in-
de d-lu Gregoriu Vitâzu, care câ unu discipulu alu
s p u r c a t u l u i terrorismu, acela e s t e a m a g i - fioratoriu: Isten, Krisztus, Mâriâdat, tolvaj. marelui defunctu, — si pe tempurile acelea oorefu-
t o r i u . Pentru câ portarea lui se aiba efectu si mai giatu, intreag’a biografia a marelui defunctu i-au eu-
Intentiunea argatiloru intunerecului de a in- mare asupra poporului, sbierâ câ unu tauru, incatu noscut’o bine, — si câ atare in panegiriculu rostitu
frică, pe munteni, de a duce la desperare pre in- poporulu de pe strate audiâ înjuraturile cele sel- bine a — si desfasiurat’o bine. — Din acestu pa-
telegintia, si a descuragiâ pe aperatoriulu loru, batice. negiricu amu aflatu, ca marele defunctu V a s i l i u
produse resultate contrarie, câ-ci in locu se se in- B a r o n u P o p p u au fostu amicu sincera si intimu
alu reposatului S i m i o n e B a r n u t i u , — si cari
frice si se despere continuara lupt’a pentru mosidre a m b i in refugiulu loru din Blasiu si-au luatu ca­
cu mai mare resolutiune pe tbte calile possibile, Reginu in 23/5 1876. lea catra Pinticu. — Marele Rarnntlll au lo-
(Xiuative pe seina.)
sciura câştigă, chiaru si documente, cu cari -si potu cuitu mai multe septemani in Teaca, in Pinticu nu
probă drepturile seculari si inaintea tribunaleloru. Multu Stimate D-le Redactoru! au fostu nici odata, — dr’ V a s i l i u P o p p u iu
Spre orientarea colonistiloru amentiti in nr. tempulu acela, pana ce au fostu B a r n u t i u in
*) Adică luaţi dela Moldov’a si incorporaţi la 34 alu „Gazetei," si resp. a acelor’a individi, ce Teaca, in casele cutarui nobilu s’au sustienutu catu
acea parte a Transilvaniei, in care se afla Secuii. locuescu pre locuri (mossii) lazuite din pădure verde, in Teaca, — catu in Pinticu. — —
Red. in unicele comune de acest’a natura prec. Siermasiu, Totu din acestu panegiricu cu plăcere amu a-
**) Der Mohr hat seine Schuldigkeit gethan; Varvfeu, Corbu, Belbor, Tulgyesiu, Damuk, valea flatu, ca acestu mare defunctu impreuna cu consocii
der Mohr kann gehen. Sheakspear. Jidanului si Gyimesiu din Secuime in Transilva­ lui de principiu, cari inca in anii 1844—45 es«