Page 31 - 1875-05

plicau depre tribune libertatea individuale, — si Comissiunea ad hoc propune, ca de vreme ce nepotendu suferi umilirea natiunei sale in Transil-
naţionale, — si cum sub aceşti consoci de princi­ metropolitulu actualu deoparte s’au alesu conformu vani’a, trecuse in Romani’a libera, unde invatiandu
piu nationalu romanu s’au pregatitu si instruitu a- statutului org. si s’a intaritu de Majestatea Sea, Pharmaci’a se află in servitiulu spitalului Branco-
postolii libertăţii romane, ca-ce inca in anulu 1845 idra de alta parte in cuventarea de deschidere a venescu vro 4 ani. D. A n d r e i u P o p e s c u cu
luandu lumea in capu au pregatitu cause pentru accentuatu câ presiedinte, ca va intrunf t6te nesuintiele anima sfasiata reportă despre marea acdsta perdere
-
diu’a libertăţii celei sacre de 15 Maiu 1848. — spre binele si intru prosperarea bisericei, prin a natiunei in „Federatiunea ,* si i descopere fru-
După sevirsirea parastasului s’au tienutu ro- urmare din propriulu indemnu face de alu seu m6sa decoratiune, care si o câştigă pentru nevinci-
gatiuni sacre intru aniversarea dilei de 15 HSaill. memorabilulu conclusu sinodalu din siedinti'a YI a bil’a fidelitate catra naţiune asia:
— S’au cantatu mai multe poesii naţionale, — si anului 1874 relativu la meritele metrop. Andreiu „Am gasitu intre hartiele lui, o epistola adres-
una predica intru memori’a acestei dile pentru totu si astu-feliu urmdza principiele acestui’a, — sino­ sata defunctului inca in timpulu revolutiunei de
sufletulu de romanu sacre. — După aceste au fostu dulu se voteze încrederea sea deplina si recunoscintia catra generalulu Behm, comandantu generalu alu
la d-lu preutu localu banquetu pentru intreaga in- Escelentiei Sele asigurandu-lu totu odata de spri- intregei armate din Transilvani’», in care i tramite
teliginti’a romana din locu si giuru adunata acolo ginulu seu si uranda-i sanatate îndelungata. din partea guvernului lui Kossuth 10,000 fl. de
la acele ambe festivităţi naţionale, ce au tienutu Intre aclamatiuni vii de se traidsca se primesce argintu, o assegurare de o pensiune lunara de 120
pana sdr’a, — candu apoi in modulu celu mai fru- propunerea comissiunei. fl, argintu pe t6ta vidti’a si unu postu ori care i-ar’
mosu ne amu despartitu, mergundu, cari in catrau, G i a e t a n u propune a se invită Escel. Sea P. conveni, o amnestia generala pentru elu si pentru
ducundu cu noi suvenirile cele mai dulci ale aces- Arch. si Metr. M i r o n u R o m a n u l u prin o de- toti soldaţii lui si o retributiune pecuniari» după
toru ambe festivităţi. — pntatiune la siedintia spre ai se aduce la cunoscintia grade a soldatiloru ce comandă, numai câ se trdca
Unu p a r t i c i p a n t e . conclusulu de mai susu alu sinodului. in castrele maghiare, său celu pucinu se nu
lupte contra interessului loru.
Deputatiunea constatatăria din deputaţii: P.
Arch. Pope’a, d. Bolog’a, Giaetanu si S. Popoviciu Sciţi refusulu deranu alu lui ' L*;
:
Sinodulu arcliiclieeesaiiu gr. or. merge spre a invită pre Escel. Sea la sinodu. Behm, acestu geniu militaru, >u' arma.-
Din S i e d i n t i ’a IX. Escel. Sea intrandu in sinodu intre strigări unguresci, a fostu invinsu, retienutu in marsiulu
(dela 29 Aprile v.) vii de se traidsca si reocupa loculu presidialu si seu de catra Solomonu si voluntarii lui, cu t6ta in­
ferioritatea numerica a Roraaniloru, cu tdta neega-
Şiedinti’a se deschide la 9 6re a. m. indata se cetesce conclusulu sinodalu de mai susu.
litatea echipamentului acestoru d6ue armate belli-
(C a p e t u.) După cetire sinodulu prorumpe in vii si prolungite
strigări de sa traidsca. gerante, ca-ci pana candu Behm avea tunuri, cava­
Dep. Moise B r a n i s c e face urmatdrea inter- lerie, pusce si o armata cu credintia si supunere
pelatiune: Escel. Sea multiemesce pentru încrederea si 6rba in comaudantulu loru; Romanii erau o aglo-
spriginulu apromisu si amintesce ca cuventarea de
„Udca sum bine informatu, in decursulu anu­ deschidere cuprinde intentiunile sincere ce-lu voru meratiune de poporu, fara disciplina militară, ar­
lui espiratu a intursu la M. Consistoriu arch. sub maţi numai cu lănci, topăre, c6sa, ici-colo cate unu
conduce in dirigerea trebiloru bisericesci, spre binele
titlulu: t a x e p e n t r u d e l i b e r a t e d i v o r t i a l i pistolu ruginitu, lipsa completa de cavaleria, lipsa
tuturoru.
sum’a de 1050 fl. v. a. din care suma fara nici de artileria, — ba nu, avea si tunuri, trebue se
unu feliu de autorisare s’au impartitu sub titlulu Referentulu comissiunei Dr. B o r c i ’a continua marturisescu in interessulu adeverului istoricu, bî
pausialu de cancelari’a archiepiscopdsca preste 500 fl. ca ce se tiene de nedumeririle si ingrigirile ce s’au inca ce tunuri, cele mai perfecte, cari potu rivalisâ
aretatu la alegerile-trecute, din partea majoritatei
si anume P. Yicariu archiep. sum’a de 120 fl. si cu cele mai moderne, pre cari geniulu destructoru
archid. relativu la alegerea unoru membrii din alte
altoru individi, pre cari nu voiu a-i numi mai de alu batalieloru le-a inventatu intr’unu momentu de
diecese câ representanti ai archidiecesei si la des­
aprdpe; — mania!!! tunuri de bradu ? ! ! . . . . ddr’ avea in
considerarea votului majorităţii, acelea speramu, ca
„Mi iau deci libertate a interpelă pre inaltulu capulu loru pre unu Solomonu, care fabrică ghiu­
Presidiu, ca avendu cancelari’a archieppdsca unu voru dispard pre viitoriu prin o conlucrare armonica lele, bombele prin desvoltarea sentimenteloru de
a tuturoru factoriloru legali.
pausialu anualu de 1500 fl. potu se face atari Libertate, Egalitate si Fratietate intre bravii sei
spese fara nice o autorisare mai inalta si ddca s’au După o viua desbatere, la care partecipa mai voluntari, si caroru sentimente determinate pentru
mulţi deputaţi, si după ce dechiara Presidiulu, ca
facutu din ce causa nu s’a adusu înaintea sinodului vidtia in libertate, ori mărte gloriâsa, nu le trebue
se va nisul intru a delaturâ aceste nedumeriri se
archid. spre aprobarea loru?“ — decatu unu fitilu, câ acele sentimente transformate
punu propunerile la votu si se primesce propunerea in ghiulele si bombe esplosibile se iâ focu.
P r e s i d i u 1 u dechiara, ca nefiindu-i caus’a
comissiunei.
cunoscuta nu p6te dâ respunsu la interpelatiune. Solomonu a pusu fitilulu, bombele desasttase
Presidiulu ÎDCunosciintidza ca objectele menite au luatu focu,. esplosiunea terribila a urmatu si
Dep. P o p e ’a spre desluşire amintesce, ca
pentru sesiunea acdst’a suntu eshaurite si urmdza Solomonu pasieâ in fruntea braviloru sei, cu fala,
administrarea baniloru s’a intemplatu conformu con-
cluseloru sinodali. Catu pentru sum’a de 500 fl. de sine inchiarea sessiunei presente. înainte de portandu pre stindartele tricolore glori’a atatoru
a face acdsta Escelenti’a Sea cu cuvinte adencu victorie importante.
din care densulu a primitu 120, acesti’a nu potu
fi alţi bani, decatu banii ce a primitu câ recom­ semtite si parintesci aduce membriloru sinodali Adi la 30 Aprile s’a depusu corpulu defunc­
multiemite sincere pentru interesulu viu ce acesti’a
pensa pentru spesele avute inca cu ocasiunea cale- tului in cimiteriulu Belu.
l’au manife8tatu la deshaterea obiecteloru sinodului
toriei la Pesţ’a in anulu 1873 candu s’a serbatu Corpulu lui a fostu insocitu de jalnic’a sa
precum si pentru participarea prompta la agendele
jubileulu Majestatiei Sule, ca-ci alţi bani din fonduri fiica, Domnisiăr’a Aureli'a Solomonu si M. 0. D.
sinodului. Asigurdza sinodulu ca in tdte lucrările
n’a primitu, ci din contra a abdisu de multe com- va avd înaintea ochiloru binele bisericei gr. or. si Iosifu Solomonu, parochu in Ludosiulu mare, fratele
petintie pentru caletorii oficiali la Aradu si Brasiovu, repausatului, cari in momentulu ingroparei au so-
prosperarea ei, r6g& mai departe pre membrii si­
mai departe de competintiele sinodali, de cei 300 fl. situ in Bucuresci cu speranti’a de a-lu mai potd
nodului a-lu spriginl prin încrederea si conlucrarea
votati de sinodu pentru opulu seu „Yechi’a metro- loru. In fine dandu tuturoru binecuventarea ar- vedd viu, si unu micu numeru de amici, pucini ddr’
polia,* dealtmintrenea interpelatoriulu se potea sinceri si anume Domnulu A. L. L a u r i a n u , a-
chîerdsca dechiara sied. de închisa.
informă din actele cons. resp. ba si din reportulu cestu betranu venerabilu, acestu barbatu eminentu
comissiunei financiale despre acdst’a. Intregu sinodulu intempina aceste cuvinte pre- si meritatu alu natiunei ndstre, care a avutu dim­
sidiale cu îndelungate si frenetice sa taidsca!
Interpelantele nefiindu multiemitu cu respunsulu preună cu fericitulu S. Barnutiu acelu rolu in par­
Dep. N. P o p e ’ a crede ca consimte intregu
acest’a si reserva dreptulu de a face o propunere tea politica a renascerei ndstre naţionale din 1848,
la tempulu seu. sinodulu cn densulu, candu aduce Escel. Sele multie­ pre carea o au avutu Iancu, Solomonu, Axente si
mite si recunoscintie pentru ostenelele si bunavointi’a
La ordinea dilei se pune insciintiarea fiscalului Balintu si alţii in partea ei resbelnica său militară
ce a aretatu la intieldpt’a conducere a lucrariloru si care cu lacrime in ochi au petrecutu la mor-
cons. Dr. Borci’a despre transpunerea averei bis.
n6stre sinodali.
testate de piulu Arch. si Metr. Siagun’a. mentu pre vechiulu seu amicu. Mai erau următorii
Mai departe da espresiune indestulirei sinodului Domni: A. Nestor, directoru la Lyceulu Mathia Ba-
Dep. B o r c i ’ a propune se se transpună actulu
cu dechiaratiunile ce Escelenti’a Sea a binevoitu sarab, Adamescu vechiu pensionaru si I. G-rosescu
la Consistoriulu arch. spre ulteridr’a afacere, in ale dâ la deschiderea aessiunei acestei’», in decursulu
professoru cu familiele D-loru, D-nii Circa si Stre-
sensulu testamentului, ceea ce se si primesce. ei si in siedinti’a de adi, cari t6te se reducu la janu professori si D-nii Y. Nestoru, Eugeniu Sa-
Oommissiunea ad hoc fiindu gafa cu reportulu aceea, ca Escel. Sea va face câ in biseric’a ndstra binu si subscrisulu.
seu, după cum comunica presiedintele ei, dep. N. preste totu si in specie in biseric’a din arch. se
Pope’a, acel’a s'e pune la ordinea dilei. domndsca adeverulu, dreptatea, canonicitatea si preste Acesti-a toti au fostu singurii, cari l’au inso­
citu si ultimii cari l’au parasitu, si numai atunci
Referinţele Dr. B o r c i ’ a reportdza asupr’a totu legile bisericei ndstre. Asigurdza mai departe candu pamentulu l’a subtrasu vederiloru loru,*
harthiei consistoriului arch. prin care se arata stră­ pre Escel. Sea ca sinodulu lu va spriginl din t6te
mutarea metropolitului Procopiu Ivacicoviciu la pa- puterile in realisarea apromisiuniloru din dechiara­ Sei dicemu cu totii: Fia-i tieren’a usiăra!
Eterna se i fia memori’a fapteloru si a bra-
triarchatulu serbescu, depunendu abdicatiunea sea tiunile Escelentiei Sele.
vurei lui de erou romanu!!!
in manile Ep. Popasu. Consistoriulu arch. a adusu Aceste cuvinte se intempinara cu esclamatiuni
in acestu respeotu unu conclusu la 10 Augustu vii de se traidsca!
1874 sub Nr. 11, care ss substerne sinodului. Cu acestea aiedintiele sinodali din anulu acesfa
Monumentalii Iul Ioane Eliade Radulescu.
Comissiunea propune a se adauge la protocolulu se terminară. „Tel. Rom.“
sinod.; mai departe se se esprime recunoscintia si Dle Red 1 Câ secretariu alu comitetului pentru
încredere consistoriului si presiedintelui interimalu M o n u m e n t u l u ce este a se ridică in memori’a
pentru ca au aperatu autonomi’a bisericdsca, con- Micolae NoIOiiioitil prefectulu 3i nemoritoriului Eliade, părintele literaturei romane
clusulu acel’a 88 se comunice si cu primulu con- tribunulu celu gloriosu romanu in Ardealu din 1848, si un’a din illustratiunile tierei, suntu datoru se
gresu. care in fruntea gldteloru romane sub standartulu tienu publiculu in currentu atatu despre mersulu
Sinodulu ia spre sciintia strămutarea metro­ l i b e r t ă ţ i i , e g a l i t a t i i s i f r a t e r n i t a t i i acestei subscriptiuni naţionale, catu si despre mer­
politului Procopiu Ivacicoviciu la scaunulu patriar- secerase multe victorii gloridse, repausă in Bucu- sulu statuei la care lucrdza distinsulu artistu Fer­
chalu si se votdz» încredere consistoriului. resci in 29 Aprile de „Phthysia pulmonaria“ im- rari din Rom’a, caruia s’a incredintiatu acdsta opera
Yenindu la discussiune punctulu ce tratdza mormentanduse in cimiteriulu Belu! Născuta in de arte. In privinti’a statuei, am on6ro a aduce
despre alegerea de metropolitu din urma, Escelenti’a Springu lunga Blasiu in an. 1822, crescît si se la cunoscinti’a publicului, ca ea se urmdza cu zelu
Sea M i r o n u parasesce sal’a sinodale si concrede cultivă pentru servitiulu natiunei sale, pentru care si cu successu de catra numitulu artistu cu care a
pre Arch. P. Pope’a cu presidiulu. si a oferitu viati’a, După revolutiunea Kossuthiana, contractata comitetulu. — D. O, Ernrcu, agentulu