Page 32 - 1875-05

nostru diplomaticu din Rom’a, si membru corespon- — Iu Goncz Uugari’a, au arsu in 20 Maiu Aminei*!*
dinte in privinti’a acestui m o n u r a e n t u , n i a f a - 250 case si 400 edificate mai mici.
cutu cunoscutu dilele acestea, ca artistulu a inain- Subscris’» avendu de cugetu a se mută cu
P r o g r a m u l u p a r t i t e i l u i S e n n e y .
tatu cu lucrarea statuei in creta cu multu successu, locuinti’a din acbsta cetate in tempulu celu mai de
Opositiunea dreptei cu br. S e n n e y in frunte
si spera a o termină preste vre-o 2 lune, după care întruni unu programu in C. Zemplinu, pe care in a- aprăpe, s’a resolvitu a-si vinde tdte m o b i l i e l e
vomu avă fotografia, in urma artistulu va începe dunarea din 22 Maiu a. c. tienuta in B.-Pest’a lu din cele 6 odăi ale locuintiei sale. Doritorii de a
oper’a reale in marmura de Carrar’a, la care va dechiară Senney de programulu partitei sale, expli- cumperă, au ocasiune in fia-care dî dela 10—12
pune negresitu mai multu timpu.
candulu si mai intregindulu, după apucaturile con- 6re înainte de amedia-di si dela 2—4 6re după
Catu despre mersulu subscriptiunei, cu părere
stitutionalistice maghiare. — Programulu d. „T. R.“ amddia-di, de a vedd in persăna său prin manda­
de reu voiu spune, ca nu a ajunsu inca a acoperi suna asia:
sum’a necessaria, care trebuie calculata celu pucinu I. Tienemu strensu la tratatulu reciprocu, in- tarii loru mobiliele de vendutu in cass’a de sub
la sum’a de 30,000 lei n.; si pana acum s’a strinsu, nr. 405 in suburbiulu Schei, si totu-odata de a
cheiatu intre Ungari’a si Austri’a, sanctiunatu prin
după dre-care staruintia, sum’a de 19,803 b. 91, se intielege in privinti’a conditiuniloru de cumperare.
legea dela 1867 (art. 12), care e celu mai cores-
in care intra si interusuriele de 1394 b. 45 de Totu-odata se aduce la cunoscinti’a publica, ca
pundietoriu pentru monarchia.
currendu capitalisate.
II. Tienemu strensu la sistemulu guvernamen- dela S a n - M i h a i u 1875 incependu locuinti’a sub­
Am facutu cunoscutu, ca list’a din Tergoviste,
tului parlamentariu, cu t6te acestea trebuie se se semnatei este de inchiriatu.
loculu natale alu repausatului Eliade, cu alu cărui faca in interesulu acestui sistemu o reforma a par­
nume s’ar’ potd mândri ori-ce tidra, s’a inapoiatu lamentului, trebuie se se reducă numerulu ablegati- Brasiovu in 13 Maiu 1875.
g61a ! 3—3 Maria Constantinides.
loru, se se prolungdsca durat’a mandatului (dela 3)
Aducu cu plăcere la cunoscinti’a publicului, la 5 ani, se se roguleze remunerarea deputatiloru
ca d. T. Mebedintianu unulu din membrii comite­ si se se reconstrueze cas’a magnatiloru asiă, că in
tului, m’a assiguratu, ca va face totu posibilulu trens’a sa fia representate pre langa elementele cu Direcţiunea apeloru minerale de Borszek
spre a înduplecă si pre ceilalţi membri ai fostului dreptulu istoricu si interesele culturei mai inalte si are onore a face aratare, ca
comitetu pentru statu’a lui Mihaiu Yiteazulu, se dă ale economiei natiunale.
o destinatiune celoru 2000 si mai bine de lei ce III. Trebuie regulate financiele si tienute intr’o D e p o s i t u l u c a p i t a l i i
strinsese atunci, allocandu-i la statu’a lui E l i a d e
stare regulata printr’o politica administrativa buna,
autorulu M i c h a i d e i . alu ei se afla in Brasiovu la 3—3
care tiene contu de poterile tierei.
Secr. comitetului,.Şa v a N. Si o im e s e u .
IV. Dreptu aceea noi ceremu simplificarea D. JULIUS GMEINER.
administratiunei in tdte ramurile sele, sistarea
mechanismului birocraticu si complicatu si lărgirea j3HF* Implerea de estanu e provediuta cu
Noutatî diverse. cercului de competintia a dregatoriloru sengurateci anulu 1§75 pe astupusiulu membranatu, la ceea ce
sub o responsabilitate personale mai aspra, o gru­ se atrage atenţiunea cu deosebita observatiune.
— Oea mai însemnata noutate e, ca impera- pare mai buna a agendeloru de resortu si in con­
tii nordului se voru intelni la Ems toti trei spre formitate cu acbst’a o reductiune a numerului re-
a se contielege despre t6te. —
sorteloru ministeriali.
Nr. 4 subc. desp. VI 1875. Convocare. V. Noi dorimu o reformare a jurisdictiuniloru; Pretiurile piacei
De vreme-ce din lips’a de membri nu s'a po- oficialii, se se aduca intr’o legătură mai intima cu iu 28 Maiu 1875.
tutu tienb adunarea generale a despartiamentului VI potestatea centrale; pentru acdst’a inse se se lar-
alu Associatiunti transilvane pentru literatur’a si gdsca sfer’a de activitate a jurisdictiuniloru; o îm­ Mesura Specia fructeloru Pretiulu
cultur’a poporului romanu, convocata in opidulu I- f i . cr.
părţire teritoriale mai buna inca este oportuna.
li’a-Muresiana pre 17/29 Aprile a. c., — in teno- VI. Noi dorimu o lege comunale mai buna.
rea conclusului subcomitetului despartiamentului, a- fruntea . 4
VII. Justiti’a trebuie se se reformeze radicalu: Granu • midiulociu 3 66
dusa in siedinti’a sa dela 19 Aprile (1 Maiu) 1875
prin ameliorarea procedurei civile, simplificarea in- de diosu 3 34
subscrisii -si idu voia a concbiamâ adunarea gene­ vfcD Mestecatu . 2 96
Ci.
rale a despartiamentului VI in opidulu Dev’a, pre stantieloru, introducerea institutiunei juriloru de £ O 3 I fromdsa # 2 26
pace, înmulţirea judecatorieloru cercuali, asiă incatu Secara
diu’a de 3/15 Iuniu 1875. ‘ O de midiulocu 2 14
Din siedinti’a subcomitetului despartiamentului si omulu seracu sa-si afle dreptulu seu, creandu-se frumosu 2 40
codice bune pentru t6te ramurile jurisdictiunii. Ordiulu de midiulocu 2 26
VI tienuta in 19 Aprile (1 Maiu) in opidulu Dev’a. a O 3 frumosu
I. Pa p i u , direct. A l e s s i u O l a r i u , actuariu. VIII. Capabilitatea de arme a monarchiei t-i Ovesulu de midiulocu 1 1 54
48
trebuie se se ăustiena neconditiunatu. Noi respec- ( S Q 3
( H y m e n a e u ) Dumineca in 30/18 Maiu a. tamu armat’a comuna, in care fiii tierii ndstre si C 3 Porumbulu 3 10
c. serbăza actulu cununiei Domnisiăr’a C o r n e l i ’ a c e Meiu 4 86
implinescu datori’a loru de aperare, si voimu sa o a > Hrişcă • • • — —
S t r i m b u cu d. C. advocatiale S i m e o n e M a r ­ M
tienemu tare. Si institutiunea natiunale a apera- Mazerea • • • 4 20
g i n e a n u in Brasiovu; Lintea 6 66
toriloru tierei (honvediloru) voimu se o sustienemu. a • • •
Luni in 31/18 Maiu a. c. asemenea actu ser­ Ddra spesele devenite aprdpe nesuportabile se potu Faseolea • « • 4 5 34
bia in Caransebesiu Domnisiăr’a S i l v i a . P o p o - micsiorâ fara de a se păgubi esentialminte capa­ Sementia de inu — 7 34
v i c i u cu D. jude ord. la tabl’a regia in B. Pesta bilitatea de aperare, ddca se va esecută deplinu Cartofi . 8 0
A t b a n a s i u O i m p o n e r i u . Viatia lunga si fe­ institutiunea divisiuniloru teritoriali si dbca se va Carne de vita . — 1 8
ricita amiciloru noştri l l l l aduce in legătură mai strensa cu acbst’a honvedimea. ^3 a „ de rimatoriu 2 8
A h a de berbece —
— Pentru regularea Catastrului in Ardealu IX. Ceremu reductiunea erogateloru statului
suntu denumiţi: In Sibiiu: Director. Samuele P i l p ; pana la estrem’a si posibil’a margine si mesuri Cente- Seu de vita prospetu 20 — ■ »
inspectoru Antonu B o c s k o r ; Comissariu centralu legali intru promovarea contribuabilitatiei cetatie- nariu n w » topitu
de pretiuire: Ladislau P e c h y . In Brasiovu co- niloru, a agriculturei comerciului si industriei. $
missari: I o a n e D a c z o ; in Bistritia: AlbertuBren-
X. Ceremu o reforma sistemateca a contribu-
c s â n , inMediasiu: Alex. G e r g e l y i ; in Orastia: Orarsnrile
tiunei si mesuri pentru ameliorarea relatiuniloru de
Jacobu H i m m e l b e r g ; in Nocrichu: MihaileCas- creditu si pentru de laturarea usurariei destructive.
p e r ; in Sigisiăra si Rupea: Frieder. G - r a f f i u s . la bursa in 28 Maiu 1875 stă asia :
XI. Voimu egalitate si fratietate in respectu Galbini imperatesci —■ — 5 fii. 29 cr. v. a.
~ ~ A l e g e r i l e d i n R o m a n i ’ a la camer'a natiunalu si confessiunalu, de aceea noi respectamu
tierei s’au finitu, cum? Se cetesce in tdte diariale Napoleoni — — — 8 9 oo CO * 9
si voimu se se respecteze t6te drepturile legali si
liberali, ca ele au fostu fortiate că neci odata de esistente si privimu t6te disputatiunile teoretice ce Augsburg — _ — 102 9 9 9
bătăuşii si bandele electorali ale regimului, in catu Londonu — — — 111 35 „
sdmena discordia, de stricati6se. Numai unu mo- 9 9
in fine s’au aflatu motivaţi si mai mulţi judecători Imprumutulu naţionala — 74
mentu trebuie se fia aici decisivu: integritatea teri­ 9 55 „ 9
a-si da demissiunea, rosindu de crud’a tractare a-
toriului, precum si a autoritatiei statului. Obligaţiile metalice veohi de 5% 70 9 — „ 9
alegatoriloru, cari vrea se-si db votulu liberu, după
convinoere la altu individu, si nu la celu desem- XII. Pre temeiulu acestoru puncte ne impreu- Obligaţiunile rurale ungare 81 9 75 „ 9
namu in comitate si vremu se desvoltamu si pre temesiane 80
natu de regimu. Bătăile casiunara si omoruri de 9 9
terenulu vietiei comitatense o activitate constitutiu-
alegatori si acum suferu mulţi in închisori din cau- * transilvane 78 9 25 „ 9
nale rodităria, care promovăza binele comunu.
s’a aedsta. Unde e poterea morale in libertatea t) 19 croato-slav, 82 9 75 „ 9
actiuniloru, acolo e templulu fericirei eternisatu; Partitulu lui Senney vre se vina la carma cu Acţiunile bancei _ _ 963 9
dr’ forti’a si insielatori’a nasce dr’ fortia si immo- acestu programu. 9
„ oreditului --- 235 9 25 , 9
ralitate spre ruin’a socialitatii si a tierii. —■ Acum
pe 19 Maiu se aduna representantii mare parte a- „Coloniştii din Secuime
lesi cu forti’a la una sessiune extraordinara, spre se facil atenti, cumca terminulu pentru pre-
Rogamu pe toti DD. abonaţi la Ga-
a ratifică tractatulu de comerciu si concessiunea sentarea actiuniloru de rescumperare espira in 6
calei ferate Predealu—Ploiesci. — Iuniu a. c. zet’a Transilvaniei, cari inca nu si au achitatu pre-
— Kossuth in o scrisăria catra Majoros in- După espirarea acestui terminu, aceia, cari tiulu prenumerarii, se binevoidsca a nu mai amanâ
cepe cu: *D6mne aparame de amicii simpli." Csa- pene atunci nu se voru împacă. sdu nu-si cu refuirea totale, pentruca tipotetii si tipografii,
nadi ei cumperă o casa, intabulanduo pe numele voru presenta acţiunile la tribunalu, voru fi nu voru a sci de credite neci pe una 6ra.----------------
lui Kossuth, de ce inca se miră Kossuth. Pana scosi (lin moşii pentru totu-deaun’a."
candu? Pana candu va veni din Itali’a. —

Redactoru respundietoîiu Editiunea: Cu tipariulu lui
Î A C O B U M U R E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.