Page 4 - 1875-05

promissiuniloru ce ni-se făcu in acelu programu, si infinitulu, eteru ce vărsa căldură si vietia in spa­ noui Prometei ati ajunsu la ceru amestecanduve
se dicemu, ca suntemu li ni s c i ţ i ? Se-ne bucu- ţiu, sciintia necomunicabile a ori-carei religiuni. si confundandu-ve cu dieii, trebuie s’aveti in vedere
ramu in ainte de nascerea pruncului, si se plan- Nu e nimicu, ce probâza unitatea de origine ca, dâca prin feru si cucerire — si ’n periâda pe
gemu, ca vâ mori, pana ce inca nu s’a nascutu? si de destine pe pamentu câ analogi’a dintre lim- care-o putemu numi periâda intuitiva sâu a orbului
Ce va se dica acâsta, decatu a crede orbesce. D e c i bele, cari repetu ideele si resfrangu natur’a intr’a simtiementu — realisarati tâte acâste minuni, astadi
m a i a n t a n i u f a p t e s i d u p ă a c e a v o m u ei totalitate. Si se pâte dice ca, dâca cele patru in periâd’a gândirii si a cugetării sunteti tienuti
s u s t e r n e i n c a s i a d r e s e d e m u l t i u m i t a popâre neo-latine nu vorbescu aceasi limba, caus’a a făptui minuni si mai mari, incarnandu justiti’a
inse pana atunci se remanemu pre langa nsulu ve- e, ca ’ntr’ua sigura naţiune asistu mai multe dia­ in viâtia si remanendu uniţi in libertate si ’n
chiu, ca de vomu face-o inainte, ne voru judecă de lecte: peste doue-dieci in Italia, unu mare numeru dreptu.
stupidi, de-ci densulu face propunerea ca, precumu in uniform’a Francia si totu atatea in Spania. E m i l i o C a s t e l l a r .
totu de una asia si de astadata, se se dica: „Serve Cu tote astea esiste cea mai strinsa rudenia ( V a urmâ.)
spre scientia*. Aeâst’a propunere fd sustienuta din intre indiomele romane formate de la caderea im­
partea multora, intre cari d. Dr. H o d o s i u des- periului romanu si alcătuirea diferiteloru naţionali­
voltandu aceste dâue idee cu o logica si elocuintia zaţi moderne, si motivulu e ca ’nrudirea totu e — ( I n c e n d i u i n S e b e ş iu.) In 23 Aprile
esemplaria pledâ, pre lenga propunerea dlui Se­ anca si mai strinsa intre cele patru tieri ale n6stre. s’a intemplatu in Sebesiu unu incendiu infricosiatu.
c u l ’ a . In adeveru, esiste intre densele o identitate de ori­ Au arsn vr’o 58 de case si aprâpe 100 de siure
Dlui Adv. Ribiczey, combatendu pre d. Secul’a, gine, de aptitudini si de destine, unu principiu co- Daun’a totale se urca la 54,702 fl. Fârte pucine
nu ia fostu de ajunsu atâta, ma elu considera munu in istoria departata, unu sfirsitu comunu in dintre clădirile dearse au fostu asecurate.
acâsta câ una neîncredere si ne multiumire din viitoru.
partea oficialiloru romani facia de guvernulu ma- Multe ipotese s’au emisu despre originea lim-
gbiaru si propune, ca de âra-ce din fusionarea ce- beloru romane. Unii le dederiva din coruperea nu fiiu de Secuiu de 30 ani, insuratu, care
loru doue partide mari bunetati au se resulte (pen­ vechiului limbagiu, alţii din limba rustica vorbita U vorbesce bine romanesce, maghiaresce si ger-
tru unguri), se se dica: „inaltulu rescriptu alu suptu Republica si Imperiu de poporulu de josu manesce, si are cunoscienti’a economiei, dove­
noului guvernu se primesce cu mare bucuria si pe la tiâra; aceia le atribuiescu unui amestecu din dita prin atestate, se recomenda pentru practic’a
satisfactiune, danduise si votu de încredere*. Ne latinâsca si din gotica, aceştia unei contopiri a economiei si manuarea ei, pe lenga conditiuni bune,
mai insinuanduse nimenea pentru de a discută provincialului cu latina. întruna moşia de cele mari, unde se afla si păduri,
acestu obiectu d. Se c u i ’ a de nou -si liea cuventu, Isidoru de Sevilla spune ca, dandu dreptulu sâu in calitate de oficiale econom, sâu câ rationistu
pentru de a demustrâ prin esemple marile bună­ Se pâte prin scrisori conventionâ pe cale po­
de cetatienia tutoru âmeniloru, Caracala prefăcu
tăţi ce le face mai cu sâma Ministrulu culteloru Roma si ca introducerea noului sânge si noueloru ştale sub Adress’a Mî fii: in Kilyân, post’a ul­
aducundu câ faptu casulu din Brasiovu, despre care tima Sepsi-Sznt.-UyOrgy. 2—3
idei altera totu atatu de multu moravurile câ si
incependu se vorbâsca fb intreruptu de catra pasia
limbagiulu.
si doi sateliţi ai sei, dicundu, ca asia ceva n’are
locu, va se dica a combate nedreptatea si a de­ Bruuo d’Arezzo notâza, din timpii cei mai de­ De datu cu arenda.
părtări, unu dialectu asemenatu cu italienâsca actuale
mustrâ prin argumente, ca nu-e de a contă la
promisiunile ce ni-se făcu din partea celoru dela printre mulţimea de provincialisme primite in Ce­ Unu munte pentru pasiunatulu oiloru, a-
tatea Eterna.
potere, acâst’a nu are locu? Apoi se mai dica flatoriu pe teritoriulu Kâszonului, care con-
cineva, ca nu-se invesce ârasi tempulu lui Garafa Tesaurus susţine, ca popârele gote si popârele tiene pasiune pentru 2 mii oi, se da cu
câ se ni-se interdica pana si libertatea conscientiei.; j latiue formare unu singura poporu suptu sceptrulu
lui Teodoricu si c’atunci cuvintele barbare se la- arenda. Mai de aprdpe tracteaza cu dori­
Propunerea comissiunei permanente si a d. Se-
cul’a, — cadiendu una a treia inainte de tempu, tinisare et v i c e - v e r s a . torii ffialâzsi Iiajos in Kâszon-Imper,
— dedera ans’a la nascerea o dâua partide, cari Raynouard, folosindu-se de lucrările lui Du- post’a ultima Kâszon-Ujfalu, lenga Kezdi-
fienduca nu putea se remana, se purcese la votu, cange, cauta ’n dialectulu provincialu basa tutoru Vasârhely. 3—3
dintre cari propunerea d. Secul’a fd sustienuta de idiomeloru intrebuintiate de pop6rele neo-latine.
25, âra a comis. prem. de 19, deunde se vede, ca Bruue Wythe crediu, c’o gasesce intr’ua alta
simtiulu dreptu si curatu a triumfatu si de asta­ limba-mama preistorica, pastrata ’n Europa meri­ Pretiurile piacei
data. Lauda v6ue celoru ce sunteti dreptu luptă­ dionale si occidentale, cu t6te revolutiunile si con-
tori si nu ve înclinaţi la ori si ce amfibia meta- tinu’a năvălire de diferite rase. in 30 Aprile 1875.
morfosata. Astfeliu se terminară desbaterile in Diez, in gramatica’i clasica, in care suntu
J T 1 u H U I U
acestu obiectu. Una mica observare numai, ca: consciintiosu analisate diferitele eleminte aduse ’n Mesura Specia fructeloru
f l . cr.
parentele n’a voitu a-si cunâsce fetulu. T i t u s . limbele romane de cele-l-alte limbi, semnalâza câ
o mare vena rustico-latina carte lui Valeriu Flaccus
fruntea . 4 26
despre însemnarea cuvinteloru, care s’a conservatu Granu • midiulociu 4 06
L A f i n i in estragerile lui Paul Diaconulu. CD . de diosu 3 86
( U r m a r e . ) Dâra dâca tâte aceste presupuneri dau o di­ p 5 . Mestecatu • • 3 36
2
68
Imperatulu Sigismundu presida sedinţiele con­ ferita origine limbeloru nâstre romane, ele confirma o Secara ! fromosa 2 60
de midiulocu
ciliului din Gonstantia si ’ntr’una din cuventarile’i unitatea fundamentale a francesei, italianei, porta* Ordiulu frumosu 2 40
latine făcu vorba s c h i s m a de genu femininu. gesei, a dialectului Grisoniloru elvetiani s i a l u h ca de midiulocu 2 34
„Sire, esclama unu Părinte de conciliu, schisma e R o m a n i l o r u d e l a D u n ă r e , fia ca li se pri- • r — 1 b* Ovesulu frumosu 1 46
40
1
de midiulocu
de genu neutru*. Sigismundu, perdiendil ’si firulu vesce structur’a respectiva, fia ca li se considera tim* 53 a Porumbulu 3 20
discursului si suparanduse pe ’ntrerapetoru, întreba pulu nascerii si divulgării in societăţile moderne. Meiu • • 5 20
ce
cine’i disese acâsta? — „Alesandru Gtallus. — Si Tâte au o sintace fârte asemenata; tâte de- <X> Hrişcă • • • — —
cine e acelu Alesandru Uallus? — Unu calugeru. venira d’o-data nedeclinabile din declinabile cum Mazerea • . • 4 —
— Ei bine eu suntu imperatulu Romei si credu erau; tâte ’si perdura form’a pasiva romana s’o a Lintea 5 86
Faseolea 5 40
ca si cuventulu meu pretiuiesce catu alu unui ca- ’nlocuira cu verbele ausiliare; tâte primiră unu
Sementia de inu 7 —
legeru*. Dâru, in adeveru, acelu cuventu nu pre- stratu de cuvinte cari apartienu diferiteloru rase ce Cartofi • • — 86
tiuia totu atatu; ca-ci fara raţiuni filosofice in fa- pe rendu ne calcara pamentulu si contribuira astu-
a Carne de vita . 18
vârea sea, s c h i s m a continua se remaie de genu felu la misteriâs’a formare a spiritului limbeloru
a „ de rimatoriu - 24
neutru prin faptulu consimtimentului universalu romane. PW „ de berbece —
s’alu dilnicei intrebuintiari. Vorba se nasce de sine Si fia acâsta fiindu-c’a esistatu o limba an- i 20
jp Seu de vita prospetu —
je
in societate, câ vegetatiunea in pamentu. Cultur’a teriâre latinei clasice, sâu mai bine fia prin faptulu
. § ce f) if ff topitu
o va pută imbunetati, deru orgininea, formarea’i coruperii acesteia pene acolo in catu se constituie P
misteriâsa voru veni din marele curinte sociale, care o alta idioma, cea-a ce e importantu si esentialu e
nici o clase si nici unu individu nu le are in mana, d’a asicura, ca limbele romane suntu identice intr’a
după cum n'are nici curintele electrice si magnetice loru esentia. Si acâsta identitate stabiiesce in modu
CllffSWUrfl©
ale globului. neindouiosu înrudirea caractereloru si inteligintieloru
Cuventulu, sunetu articulatu, cu forme aprâpe n6stre, pentru c’avemu aceasi concipere a ideieloru, la bursa in 30 Aprile 1875 stă asia :
ueotarite, totu asia de uaioru câ si aerulu care ’lu a’a lucruriloru, s’a relatîuniloru dintre ele, si espri- Galbini împărătesei — — 5 fl. 26 or. Y, 8
primesce si ’lu transmite unoru aripe mai fine de memu acele conceptiuni prin cuvinte analoge, suptu Napoleoni — — — 8 9 88 9
catu aripele celoru mai stralucitâre insecte, cuven­ legi sintactice similare. Augsburg —- — — 103 n 20 n
tulu e lumina pe care unu sufletu o tramite altui Speram, gţogtore latine, copii ai, Londonu — — — 111 n 15 * »
sufletu, e rostirea dumnedeiâsca ce coprinde idea- luminii si părinţi ai artei; voi cari in armoni’a Imprumutulu naţionala — 74 n 70 n n
lulu, revelarea naturai, a spirituiului, a creatorelui t limbeloru ati repetatu canteculu firei vâstre si in­ Obligaţiile metalice vechi de 5 % 70 n 45 n n
astu-felu t6te popârele, de la cele aaiediate la ulti­ tr’a vâstra sciintia ati reflectării eterulu respanditu Obligaţiunile rurale ungare 80 n 75 n Tt
mele margini ale lumii, născute in amurgulu in splendidele orizonturi si ’n marmurâsele tiermuri # „ temesiane 79 * 40 * 9
istoriei si cari au vediutu licurindu cea d’antaia di ale teritorieloru vâstre; voi cari ati inaltiatu ma­ a „ transilvane 78 * 50 » n
a sciintiei, pene la contimpuranii noştri cugetători rele monumente s’ati pusu, mai pre susu de nesce , „ croato-slav. 81 V — * n
si maturi, tâte au confundatu cuventulu omenescu cu familii lupace si de individe peritârie, eterna le­ Acţiunile bancei , — — 960 n — n n
Dumnedieu, l’au redicatu la rangulu de creatore alu giune a statueloru vâstre stralucitârie, de alireol’a „ creditului — — 235 a — ff n
universului si l’au facutu inceputu si sfirsitu tu­ nemuririi; voi, eroii, artişti, oratorii, navigatorii in-
turora lucruriloru, verbu, rostire, aeru care imple drasneti, cari ati infrumusetiatu pamentulu si, câ

Redactoru respundietorid ÎSditiunea: Cu tipariulu lui
I A O O B T T M t R E S I A N U . Ioane gott si fiiu heneiotj.