Page 5 - 1875-05
P. 5

Gazet’a  ese  de  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                       8e prennmera ia poştele c. si r., si pe 1®
                      Fâi'a,  candu  concedu  ajatâriale.  —  Pretiuiu:                                                      DD. corespondentă. — Pentru serie 6 cr.
                      pe 1 unu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 ti.          Anta mvin.                              Tace’a timbrala a cr. de fiacare pu­
                      v. a. pe «no anu edu 2 V# galbini mon. sunatâm.                                                                      blicare.


               Ir. 30.                                                     ItolOT® 6 Maia 24 Aprile                                                                 1875.




                                                                  p.  t.  membri  ai  partiteloru  rom.  din  Transilvani’a  Ungari’a  ar’  fi  applecati  a  extermină  limb’a  slava-
                Catra p. t. membri ai partiteloru                 la  o  c o n f e r i n t i a    g e n e r .    t i e n e n d a    i n    S i ­  ciloru cu focu si cu sabia, pentru câ nu care cumu-va,
                    romane tlin Trausilvani’a.                    b i i u    l a    3 3    M  a i u   st.  n.  a.  c.,  spre  a  ne  pro-  mai  curendu  sâu  mai  tardfu,  se  ajunga  pe  de-asupra

                 Suntu  numerâse  ocasiunile,  unde  fiii  mai  des­  nunciâ  asupra  atitudinei  politice  a  Romaniloru  ar­  celei  maghiare,  careia  si  asia  ’ia  imprumutatu  pre­
            tinai,  energiosi,  luminaţi  si  devotaţi  ai  cutarui  po-  deleni facia cu alegerile dietali.             ste  V   din  cuvente  *),  si  se  fia  inaltiata  la  rangu
                                                                                                                              3
            poru  potu  dâ  probe  strălucite  despre  grigi’a  de  in-   Fia-ne  ertatu,  facia  de  suprem’a  însemnătate  de  dialectu  comunu  officiale,  diplomatica  alu  intre-
            teressele  acestuia,  despre  abnegatiunea-lâ  eroica  si  a  causei,  a  dâ  espresiune  fermei  n6stre  sperantie,  gei  populatiuni  de  origine  slaviana  preste  totu  ter-
            zelulu  loru  siuceru  natiunale  si  patrioticu;  inse  dâra  ca  barbatii  noştri  intieleginti  si  matori  din  t6te  ritoriulu  Ungariei,  cu  atatu  mai  virtosu,  ca  acelu
            nece-odata  mai  strălucite,  decatu  cu  ocasiunea  ale-  unghiurile  belei  Transilvanie  nu  voru  crutiâ  tempu,  dialectu  este  intinsu  preste  tâta  Bohemi’a,  Moravi’a,
            geriloru  dietali  in  cutare  stătu  constitutiunale..  A-  spesse  nece  ostenâle,  spre  a  concure  cu  luminele  Silesi’a,  Ungari’a  pana  incâce  spre  Muncaciu,  unde
            legerea  de  deputaţi  pentru  diet’a  tierei  e  pâtr’a  din  loru  la  fericit’a  deslegare  a  cestiunei.  Mam’a  nâs-  se  amesteca  cu  alu  ruteniloru,  care  inca  se  apro­

            capulu  anghiului  a  constitutiunei  si  constituţiona­  tra  iubita,  dâra  multu  cercata,  naţiunea,  cere  in  pie  multu  de  alu  ceho-slaviloru,  si  dâca  s’ar’  scrie
            lismului  unui  stătu.  Acestu  dreptu  cetatienescu,   strimtorarea  sa  concursulu  toturoru  fiiloru  soi  buni  cu  litere  latine,  s’ar’  apropiâ  si  mai  multu.  Intru
            pre  catu  de  frumosu,  pre  atatu  si  nepretiuibile,   si  fideli.  Faca  cerulu,  câ  la  intentiunat’a  confe­  adeveru,  ca  intelligenti’a  celoru  17  milliâne  de  po-
            cuprinde  in  sene,  câ  una  adeverata  picside  a  Pan­  rintia  se  se  afle  intr’un’a  lamur’a  natiunei  si  intie-  pulatiune  slava  din  acestu  imperiu  se  ocupa  fârte
            dorei,  posibilitatea,  tesaurii  toturoru  bunetatiloru  legintiei  nâstre  ardelene,  si  se  dâ  mana  cu  mana  multu  cu  ide’a  si  cu  planulu,  de  a  cultivă  in  ve-
            politico-sociali,  intielesuali  si  materiali  pentru  tiâra   cei  ca  anima  romana!  In  unire  stă.  poterea.  Faca  nitorin  celu  multu  trei  dialecte,  adeca  celu  meri­
            si  poporu,  dâca  acele  prin  indiferentismu,  impare-  cerulu,  câ  oftat’a  conferintia  gener.  se  ne  aduca  dionale,  care  se  fia  comunu  Croatiloru,  Serbiloru  si
            chiari,  abusuri  si  alte  asemeni,  nu  le  vomu  lasă  se  pre  ranele  aniloru  din  urma  acelu  remediu,  b  a  1  -  Sloveniloru  (din  Carinthi’a,  Carnioli’a  etc.),  celu
            ne scape din mani.                                    s a m  u l u    u n i r e i ,   cu  care  sant’a  causa  a  natiunei  ceho-slavu  din  Bohemi’a,  Moravi’a,  Ungari’a  etc.  si
                 In  patri’a  nâstra,  precum  se  sci,  preste  siepte  rom. va fi de diumetate castigata!              celu  polonescu,  carele  si  asia  este  ajunsu  departe.
            optu  septemane  inca  voru  fi  alegeri  dietali;  si  6re   Din  siedinti’a  comitetului  „Clubului  membri-  Mare  facilitate  ar’  fi  acâsta  in  lini’a  prima  pentru
            care  patriotu  adeveratu,  care  fiiu  credintiosu  alu  loru rom. a-i comitetului comitat. Clusiu.         popârale  slave,  si  in  a  dâu’a  pentru  convietiuirea
            natiunei  sale  se  nu  se  interessedie  de  ele  si  se  nu   Clusiu in 27 Aprile 1875.                    toturoru  popâraloru  din  care  este  compusu  acestu
            fia  ingrigiatu  de  decurgerea  si  modulu  reuşitei  loru?        Presied.  club.  A l e s a n d u    L a z a r u ,    imperiu.  Hei,  dâr’  apoi  ce  s’ar’  alege  atunci  din
            Prin  ele  se  voru  decide  mare  parte  destinele  tierei         vice-presied.  Dr.  Greg.  S i l a s î ,   cas-   limb’a  maghiara?  Acâsta  întrebare  si-o  punu  ei
            nâstre,  si  in  ast’a  ale  natiunei  rom.,  pre  unu  lus­        sariu  Greg.  C h i f ’ a ,   not.  Y.  R  u s u ,    inşii  pe  fia-care  df.  fita  cum  cestiunea  pure  filo­
            tru  de  ani  inainte;  de  unde  e  invederata  necessita-         membrii: Gabr. P o p u ,   Y .   R  o s i e s c u ,    logica  se  transformă  intre  Cehi  si  Maghiari  in  ce-
            tea  imperativa,  de  a  ne  sufulcâ  de  cu  bunu  tempu           L a z a r u   B a l d i ,   I o a n e   P e t r a n u .  stiune  politica  de  prim’a  cathegoria.  Cumu  dâra
            spre  a  ne  defige  facia  cu  cestiunatele  alegeri  una                                                   se  pâta  vrea  maghiarii  binele  cehiloru,  cari  preste
            tienuta  barbatâsca,  nu  numai  corespundietârie  ade-                                                      acâsta  au  numeru  de  âmeni  invetiati  indoitu  mai
            verateloru  interesse  ale  poporului,  a-i  cărui  fii  ne   Missensiunea dintre Cehi si                    mare  decatu  este  alu  maghiariloru,  possedu  indus­
            mandrimu  a  fi,  ci  si  demna  de  însemnătatea  natiu­               Maghiari #)•                         tria  naţionale,  care  rivalisâdia  cu  cea  germana,  âr’
            nei rom. in acâsta patria.                                                                                   industri’a  loru  este  ajutata  de  unu  comerciu,  cu
                                                                        Cunoscutu  este  lectoriloru  „Gazetei,*  ca  Cehii
                 Din  asemeni  consideranti  emisese  suscrisii  cu-                                                     care  alu  poporului  maghiaru  nu  se  va  potâ  mesurâ
                                                                  si  Maghiarii  nu  se  prea  sărută  in  gura  unii  pe  al­
            noscutulu  loru  a p e l u    f r a t i e s c u   pentru  tienerea                                           nici-odata;  manufacturele  si  fabricatele  cehiloru  au
                                                                  ţii.  Ore  inse  de  candu  domnesce  ur’a  intre  acele
            unei  conferintie  rom.  transilv.  inainte  de  desu  me­                                                   ajunsu  de  multu  articlii  de  comerciu  internaţionale
                                                                  dâue  popâra?  Ur’a  existe  intre  densele  dela  ince-
            moratele  alegeri  dietali;  care  apelu  de  mai  tâta  in*                                                 in  exportu.  Asia  dâra  ceho-slavii  dispunu  de  mi»
                                                                  putu,  decandu  s’au  cunoscutu  unii  pe  alţii,  cehii  si
            tieleginti’a  n6stra  fiendu  fostu  apretiuitu  după  in-                                                   diulâce  fârte  respectabili,  prin  care  se-si  ajunga
                                                                  maghiarii;  dâra  suvenirele  cele  mai  triste  ale  ace­
            tentiunea  lui  sincera  rom.,  in  urmare  pentru  stabi­                                                   scopulu  loru  naţionale  politicu  **).  Ei  au  si  bar­
                                                                  lei  ure  au  remasu  in  memori’a  âmeniloru  si  s’au
            lirea  locului  unde?  a  tempului  candu?  a  persânei                                                      bati  de  stătu,  cari  merita  acestu  nume,  barbati  cari
                                                                  conservatu  in  istoria,  incependu  din  secolulu  alu
            au  pers6neloru  prin  cari?  si  mai  alesu  a  modalita-                                                   departe  de  a  fi  conduşi  de  fantasia  si  a  luâ  câmpii
                                                                   15-lea,  din  dilele  imperatului  Sigismundu,  ale  lui
            tei,  după  care  se  fia  conchiamata  conferinti’a  ?  la                                                  alergandu  după  fantome,  au  invetiatu  a  si  calculă,
                                                                  Ioanu  Corvinu  si  Mateiu  Corvinu,  din  bellurile  Hus-
            dorintie  mai  multelaturali,  se  tienfi  in  11  1.  c.  la                                                precum a si asteptâ.
                                                                   sitiloru  si  ale  reformatiunei,  pana  tardlu  in  seco­
            A.-Iuli’a  una  c o n s u l t a t i u n e    p r e a l a b i l e   de                                             In  catu  pentru  atacurile  care  le  vinu  dela
                                                                  lulu  alu  17-lea.  Cehii  tienu  bine  aminte  unu  lu­
            mai  mulţi  barbati  rom.  fruntaşi.  Acesti-a,  după                                                        maghiari,  Cehii  teneri  cu  Cehii  betrani  suntu  in
                                                                   cru:  Ca  maghiarii  la  t6te  ocasiunile  candu  autono-
            seriâse  desbateri,  in  contielegere  fratiâsca  statorira,                                                 deplinu  acordu  intru  a-i  respinge  cu  aceleaşi  argu­
                                                                   mi’a  Bohemiei  si  naţiunea  ceha  a  fostu  in  celu
            câ   „ m  e m  b r i i    p a r t i t e l o r u    r o m  .    d i n                                         mente.  Cehiloru  nu  le-ar’  pasă  prea  multu  de
                                                                  mai  mare  peri&ulu,  au  tienutu  cu  inimicii  acestora,
            T r a n s i l v a n i ’ a   s e   s e   c   o   n   v   â   c   e   l a   o                                  dualismu,  candu  ar’  vedea,  ca  iu  acâsta  systhema
                                                                  si  ca  suntu  prea  pucine  acelea  epoce  in  istoria,
            c o n f e r i n t i a    g e n e r .    i n    S i b i i u ,    s p r e    candu  maghiarii  strimtorati  greu  de  impregiurari,   de  unu  nou  experimentu,  s’ar’  mesurâ  la  fia-care
            a    s e    p r o n u n c i â    a s u p r ’ a t i e n u t e i p o -                                         naţiune  si  la  fia-care  provincia  a  imperiului  cu  a-
                                                                  au  cercată  se  dâ  man’a  cu  cehii;  din  contra,  in                                1
            l i t e c e    a    R  o m  a u i l o r u    f a c i a    c u    a l e ­  cele  mai  multe  caşuri  ei  au  conspiratu  cu  nemţii   ceeasi  mesurâ,  adeca  dâca  li  s’ar   recunâsce  si  san-
            g e r i l e    d i e t a l i , *    c o n v o c a r e a    p r o p r i a    in  contra  slaviloru.  In  tempulu  presente  spiritele   ctionâ  de  nou  i n d i v i d u a l i t a t e a    p o l i t i c a    s i
            a  conferintiei  cum  s i d e f i g e r e a    d i l e i   intr’unu   cehiloru  suntu  revoltate  asupra  maghiariloru  atatu   a u t o n o m  a   a   f i a - c a r e i a ,   asia,  iu  catu  dâca  la
            terminu  anumitu,  câ  adeca  intre  conferintia  si  ale­  pentru  neaudit’a  insielatiune  ai  pacalitura  ce  li  s’a   unele  este  respectatu  dreptulu  p u b l i c u   istoricu,
            gerile  dietali  se  remanea  unu  intrevalu  de  30—40   intemplatu  si  loru,  câ  la  tâte  celelalte  tieri  si  po­  se  fia  respectatu  la  tâte,  sâu  se  se  modifice  alu
            dile,  incredintiandu-o  susemnatului  clubu;  mai  adau-   pâra,  prin  inchiaiarea  dualismului,  catu  si  din  caus’a   toturoru preste totu, camu pe calile indigitate in
            gundu  si  acea,  câ  „ c a t r a    p r â s a n t i e l e    l o r u    persecutiunei  inversiunate,  puse  in  mişcare  de  catra
            p p .   m  e t r o p o l i t i   d e   B l a s i u   s i   S i b i i u ,   c â    maghiari  in  contra  nationalitatiei  si  limbei  slavaci-   *)  Mii  de  cuvinte  maghiare  de  prim’a  ne-
            c a p i   b e s e r i c e s c i   a i   R  o m  a n i l o r u ,   c l u b u l u    loru  din  Ungari’a  de  susu,  cari  câ  poporu  de  aprâpe  Cessitate  suntu  de  origine  slaviana.  Ablak,  Abrâ-
            s e   i n d e r e p t e   s p e c i a l m  i n t e   o   r o g a r e ,   c â    2  milliâne  suflete  au  aceea-si  limba  cu  cei  4  mil-   zat,  Abrak,  Abrasz,  Akna.  Ako,  Asztal,  Asztag,
            e f l u i n t i ’ a   d o   r i n   t i   e i   n â s t r e   a   t o t u r o r u ,                          Azsag,  Bâba,  Bab,  Bâcs,  Bagaria,  Bajâr,  Bajnok,
                                                                  liâne  200  mii  cehi  **),  differindu  numai  in  unii
            p e n t r u c â    E x c e l e n t i e l e    S a l e    a s i s d e r e    provincialismi;  dâra  tocma  din  acâsta  causa  se  in-   Bâlvâny,   Bân,   Barât,   Barâzda,   Bârd,   Barlang,
            s e   n u   p r e g e t e   a   p a r t e c i p â   l a   c o n f e r i n ­                                  (Brlog),  Be8ze,  Beszâd,  Beretva,  Bicsak,  Belezna,
                                                                  tielege fârte usioru, ca literaţii si toti fanaticii din  Bodâ,  Bodnâr,  Bodza,  Boglya,  Bolha,  Bolog,  Bolyg,
            t i a /                                                                                                      Bolylja,  Borda,  Borona,  Borz,  Gazda,  Szolga,  J-
                 Conformu  acestei  însărcinări,  după  ce  actulu  a-                                                   spâny, Kormâny, Yâros, etc. etc.
                                                                        *) A se vedâ si nr. 29. —
            legeriloru  dietali  se  prenunciă  intre  1—15  Iuliu      **)  Yedi  F.  Schmidt  Statistik  des  oesterr.            **) In dilele trecute li se mai votara 300,000
            st.  n.,  suscrisii  g r ă b e s c u    a    c o n c h i a m  â    p r e  StaateB, pag. 9 6 —  9 7 .             fi. v. a. pentru infiintiarea uuui alu douilea teatru. —
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10