Page 6 - 1875-05
P. 6
anii 1860, 1861 si mai tardiu sub ministeriulu Ore ce ar’ mai respunde maghiarii la t6te in- inse suntemu siliţi a admite, ca Bismark are sate
Hohenwarth. Ei, ddra apoi atunci cade suprema- vitatiunile de natur’a acestora? Ei ar’ protestă ne- liţi de calibrulu acest’a nu numai intre soldaţii
ti’a; provinciile ajungu la conditiunea cea fericit6- incetatu pe cate diece c61e, in contra toturoru ne- austriaci, ci chiaru si intre cei d’antai diplomaţi
ria de astadi a Croaţiei, si cate unu parlamentu legiuiriloru cate li s’ar’ face si ar’ pretende restau ai Austriei.
centrale cauta numai a se ocupă de afacerile ge rarea starei legale. Si apoi, ce le-ar’ folosi tdte Lumea vrea adeca se scia, ca chiaru si con
nerali, comune toturoru provinciiloru. Tocma inse acestea? Deocamdată nimicu, ba inca Itzig et Comp. tele Andrâssy ar’ fi unu satelitu de aceştia, care
pentru acdsta, maghiarii se bucura din sufletu, ca si-ar’ bate jocu de ei. S’ar’ intemplâ inse, că sta- numai din grati’a lui Bismark mai ocupa postulu
Bohemii, cari făcu maioritatea numerica respecta tulu se ajunga in mare periculu, că vreo armata de cancelariu imperialu. Devotamentulu lui An
bile in d6ue tieri, si cari dau relative cele mai russdsca ori prussaca se stea la fruntaria; si ddca drâssy facia de Bismark s’a vediutu mai eclatantu
mari contingente in bani si in sânge, nici-decumu atunci li s’ar’ dice maghiariloru, „dcca pericolulu, pre tempulu, candu Domnitoriulu austriacu fh im-
nu potu ajunge la maioritate in diet’a Bohemiei si rogu-ve puneţi la o parte certele asupra dreptului pinsu de a recundsce celu d’antaiu legalitatea gu
a Moraviei, pentru-câ prin acelea se p6ta cere si publicu, săriţi in ajutoriulu imperiului cu armele vernului Serano in Ispani’a. Acestu incidetu nu
midiulocl reforme constituţionali. Deci Cehii ama- si cu pungile in ajutoriu,* — dre ce ar’ res prea magulitoriu pentru monarchulu austriacu n’a
rîti in sufletele loru le dicu maghiariloru unele că punde ei ? remasu fora efectu, elu a alteratu in catu-va încre
acestea: „Politik,* după carescătemu intrebarile acestea, derea monarchului facia de primulu seu consiliariu
Se presupunemu, ca Ungari’a s’ar’ află impar- laşa la omeni’a maghiariloru, că la întrebarea a- intimu. Si Andrâssy a avutu deja ocasiune a semtf
tita că in in dilele lui Haynau, in cinci districte, cdsta din urma se dd totu ei si respunsulu, pentru acdsta clătinare a încrederii de care se bucurase la
dra legea electorale i s’ar’ fi octroatu de catra par- ca densii au invetiatu a-lu da de minune. Asia, inceputu, pentru aceea inscenâ întrevederea dela
lamentulu centrale dela Yien’a, inse asia, că se fia l’au datu de ex. in 1830, candu eră p’acl se se Veneti’a, cu scopu de a da domniloru din Berlinu
compusa după principiulu „interesseloru,* in favd- sc61e si ei cu armele in ajutoriulu Poloniei; in a. se intielbga, ca Austri’a că stătu catholicu nu pdte
rea districteloru si comuneloru slavace, romanesci, 1848, candu plecara in contra Vienei (batali’a dela se secuudeze intra tdte tendintiele necumpetate ale
germane, serbesci, in catu de ex: dela cate trei Schwechat); in 14 Aprile 1849, candu proscrisera inganfatiloru domni din Berlinu, cari suntu atatu
mii de slavaci ar’ merge unu deputatu, dra dela dinasti’a; in Iuliu 49, candu cerea unu rege din de neimpacati inimici ai besericei catholice preste
cate 90 de mii maghiari totu numai cate unu de dinastica Russiei; in 1855/6, candu conspirară de totu. Intru catu i va fi successu a-si intarf posi-
putatu. Ore in acelu casu ce ar’ face maghiarii, nou, si deciseră a macelâ intr’o singura n6pte pe tiunea prin acdsta manopera, ni va spune viito-
cum s’ar’ mai revoltă in ei simtiulu de dreptu si toti funcţionarii si officiarii austriaci; in 1859, riulu. In totu casulu noi asia damu cu socotdl’a,
trufi’a naţionale? Atunci elementulu maghiaru ori candu se bătură in liniile italiane in contra Au ca revisiunea pactului dualisticu nu va află pre d.
s’ar’ abtiend cu totulu dela alegeri; sdu ddca ar’ striei; in 1866, candu cu incercarile de invasiune Andrâssy acolo unde se afla astadi.
alege, deputaţii sei ar’ merge in dieta numai cu ale lui Klapka, Tiirr, Bethlen si cu deşertarea mul N6uele numiri ale prefectiloru nu prea făcu
scopu că acolo se proteste mereu in contra totu tora mii de maghiari din liniile de bataia la prus- buna impressiune, pentru ca se denumescu mai cu
roru concluseloru maioritatiei naţionale si că se std siani. seama 6meni, cari n’au prea clare si esacte cunos-
in passivitate *). Elementulu maghiaru din Tran cintie de administratiune. Pana acum s’au denu-
silvanii urmase intocma in a. 1863, candu depu mitu in Transilvani’a: Georgiu Pagâny prefectu alu
Rrasiovn, 6 Maiu st. n. 1875.
taţii si regalistii maghiari protestară si se duseră comitatului Huniaddrei si alu opideloru Huniador’a
pe la casele loru; de aceea suntemu in dreptu a Satui de ocupatiunile, stările militari si mai si Hatiegu; contele Gabrielu Bethlen prefectu alu
presupune, c’a in Pest’a maghiarii s’ar’ portă totu vertosu de pacea îndelungata, soldaţii austriaci de Albei superiori si alu opidului Elisabetopole; Ca-
asia. Se mai punemu, ca constitutiunea ungurdsca positiune mai inalta au inceputu a se ocupă cu rolu Zeyk prefectu alu comit. Albei inferiori si alu
ar’ avea si casa de magnaţi, sdu asia numitu Se- multa plăcere de cestiuni politice, de combinatiuni opideloru Alb’a-Iuli’a, Abrudu si Ocna; contele Co-
natu, in care inse ministeriulu din Yien’a ar’ de de aliantie pentru resbelele ce voru avă se erumpa lomanu Eszterhâzy prefectu alu comit. Clusiului si
numi de membrii cati toti venetici cu votu delibe- spre a spală ruşinea dela Sadov’a si Kdniggrătz si alu cetatiloru Clusiu si Cosiogn’a; br. Desideriu
rativu, fara că se li se cdra nice macaru indigena- spre a resbunâ catastrofa dela Sedan si intrarea Banffy prefectu alu comit. Solnocului inferioru si
tulu (naturalisatiune, incolatu). In acestu casu trupeloru germane in Pariau. capitanu supremu alu districtului Cetatii de pbtra.
magnaţii Ungariei, câ vechi locuitori si proprietari Onorab. cetitori -si voru aduce inca aminte de După serbatorile Rosalieloru voru urmă si celelalte
in tidra, ori ar’ esl cu totulu din acea camera le brosiur’a archiducelui Ioanu Salvator de Toscana, numiri.
gislativa, sdu de ar’ remand, ar’ face-o numai că care pledâ pentru o aliantia a Austriei cu Franci’a Afara de cestiunea limbei, afacerea caliloru
se asigure maioritatea pentru elementulu maghiaru. in contra Germaniei, spre a resbunâ atatu ruşinea ferate in Ungari’a mai are inca si alta lăture nb-
Atunci ministeriulu din Yien’a vediendu ca nu-si dela Sadov’a, catu si catastrofa dela Sedan. Di gra. Eeste cunoscutu, ca cele mai multe caii fe
pdte face maioritatea in cas’a magnatiloru, ar’ in lele aceste a aparutu o alta brosiura scrisa totu de rate din Ungari’a suntu nu numai scumpe, ci suntu
trigă si cumpetâ lucrulu asia, in catu mai mulţi unu militariu austriacu, că respunsu la brosiur’a construite si catu se pdte de reu si neconsciintiosu,
capitalişti evrei Reitzes, Teitel, Itzig etc. se-si archiducelui de Toscan’a. Precandu archiducele Aprdpe tdte societăţile de cale ferata ceru ajutdria
cumpere immobilii in Ungari’a, dra după aceea mi pledâ pentru o aliantia cu Franci’a, că unica salu- din tesaurulu publicu sub diferite titluri si proteste
ti-iar’ creă pe toti baroni si grafi, si ’iar’ infundâ taria si mentuitdria, pre atunci autorulu respunsu- asiâ incatu sum’a nominale a acestora cereri se
intre „ L o r d i . * lui dechiara categoricu, ca Austri’a numai cu aju urca la 90 millidne. Astfeliu guvernulu ungurescu,
Ore acuma ce ar’ mai face magnaţii maghiari ? toriulu Germaniei mai p6te se subsiste, pentru aceea se vede pusu in placut’a positiune de a cere dela
De siguru ca ar’ trânti unu protestu si apoi ar’ a- trebue se se arunce neconditionatu in braciele lui camera autorisarea de a contractă unu imprumutu,
puca-o catra casa, unde s’ar’ aruncă pe terrenulu Bismark. Aflandu diariulu militariu „Wehrzeitung* spre a regulă acdsta afacere, ce pdte se arunce o
o p o s i t i u n e i p a s s i v e . După cativa ani li s’ar’ de acestu respunsu, ce pleddza cu asiâ mare cute- umbra îoa asupra creditului statului. Cumca camer’a
dice atatu loru, catu si deputatiloru de naţionali zantia in favdrea unei aliantie cu Germani’a, in- va da guvernului mana libera in asta privintia, nu
tate maghiara: Nu fiţi nebuni, 6meni buni; op- ceph a scuipă focu si putidsa dechiarandu, ca este mai încape nice o indoidla, ddr totu-odata prin o
positiunea passiva nu ve folosesce nimicu; en ve absolutu cu nepotintia, că unu oficeriu austriacu se asemene autorisare va seversi unu actu inca nepo-
niţi in dieta; faceti-ve acolo propunerile v6stre, pdta scria o absurditate asiâ de mare. Ddca nu menitu in analele parlamentarismului. — Asiâ cu
pentru-ca vedeţi cumu Austri’a ajutata de jupanii mai multu, celu pucinu atat’a totu potemu se con- incetulu Ungurii au se ajunga departe: la ruina
Itzig, trece la ordinea dilei preste capetele v6stre, chidemu din aceste scrieri militari, ca adeca in ar- totale.
cumu se fabrica legi electorale n6ue si altele cu mat’a austriaca se manifesta dejâ in tempu de pace
dutienele ; ddca le-ati ignoră, ati atrage asupra-ve spiritulu, ce are se aduca catastrofele in tempu de Maiestatea sa imperatorele Austriei si regele
Ungariei petrece inca totu prin Dalmati’a. In 28
mani’a celoru-lalte nationalitati si mai virtosu a resbelu. Ddca comandanţii corpuriloru de armata
Aprile se afla in Ragus’a, unde dade unu prandiu
jupaniloru Itzig **). propaga sentieminte de simpathia sdu antipathia
in ondrea ambasadurei turcesci. In diu’a urmatdria
catra unulu sdu altulu dintre staturile europene, s’a datu altu prandiu, la care au fostu invitaţi si
*) Adecă se pdrda tempulu batendu stratele atunci va face mass’a soldatiloru, pre cari împila oficierii dela corvetele rusesci si episcopii albanesi.
capitalei, fara picu de folosu, sdu p6te patîndu-o rea si injuri’a, ce au de a suferi in statulu ce ser- Boyle Oapitanulu corvettei resesci a ocupatu locu
mai pe urma că din dicatdrea latindsca: Uluia vescu, ii face a vedd totu-deaun’a cu mai buni ochi de a drdpt’a Domnitoriului. Cu acdsta ocasiune ira-
cum lupis, cum quibus esse cupis. pre inimicu, ori si care ar’ fi acel’a, decatu pre peratorele redicâ urmatoriulu toastu: „Beau in
**) Dualisth nu au nici unu argumentu mai sanetatea prea scumpului meu frate si amicu, a
cei ce astdpta dela dinsii devotamentu si perseve-
miserabilu de catu acesta. Ca se faurescu legi Maiestatii sale imperatorelui Russiei, a cărui di
despre noi fora noi si in contra n6stra? Ddra Tri- rantia pentru patria si tronu pana la o picătură de natale o serbamu astadi.* Music’a militare intonâ
partitulu, Approbatele, Compilatele, Legile revolu- sânge. Precandu s’ar’ cere contra. apoi imnulu rusescu. Petutindenea Mai. Sa fâ in-
tionarie din 1848, ddra legionulu de legi in cei De altmintrelea unele organe de publicitate tempinatu cu cea mei aldsa aderintia si a luatu in
10 ani ai absolutismului s’au facutu in compania, sustienu cu taria, ca autorulu respunsului la bro inalta cunoscintia de starea tidrei ad. a locuitoriloru
braciu la braciu cu romanii? Nu in acdstajace pe- ei de diverse plase.
siur’a archiducelui de Toscan’a ar’ fi unu argatu
ricolulu si infami’a, ci jace in fapt’a, candu baţi
tu insu-ti cu ciocanulu si ajuţi că se ti se prepare alu lui Bismark ascunsu sub masc’a de oficieru au
ferale, catenele, in care se fii ferecatu de mani de striacu. Noi inca nu dubitamu, ca scriitoriulu ace Mişcările si pregătirile ce se observa in arma-
piti6re, lui respunsu n’ar’ fi unu argatu alu lui Bismark, t’a turcbsca ne făcu a crede, ca pacea universale