Page 7 - 1875-05

nu este tocmai asiâ de asecurata, precum se spune. Degulameutulu Întreprinderii duşi loculu, deput. actuale din cerculu superiore
Caimaconulu ministrului de resbelu a plecatu dilele a- subcomitetului uliu Horvâth da cetire proiectului de decisiune
ceste la marea nbgra, câ se faca o revista asupra dela despartiementulu VI alu Associetiunei transil­ conformu altoru proiecte din alte municipia, care
fortificatiuniloru de acolo, bra la Adrianopole se vane pentru literatur’a romana si cultur’a poporu­ mminduse cu cele mai entusiastice „bljenuri" se
concentra bste însemnata, spre a se formă castre lui romanu, privitoriu la îndemnarea tenerimii ro­ redica la val6re de conclusu, si se decide totu-odata
de esercitiu. Comand’a asupra acestei armate con­ mane spre imbracisisrea măiestriei si a comerciului. a se tramite clubului natiunale maghiaru in Clusiu,
centrate a luatu-o principele Iussuf Izeddin. — afora de aceea una adressa ministrului presiedinte,
S e c ţ i u n e a I . S c o p u l u .
Diurnalele semi-officiali din Rhssi’a inca vorbescu ministrului de interne Col. Tisza, precum si adressa
multu de resolverea cestiunii orientali, de eliberarea § 1. Scopulu întreprinderii pe langa celu de incredere nou denumitului secretariu de stătu
crestiniloru din jugulu turcescu, ba mergu pana a generalmente desemnatu in § 2 din statutele ge­ )r. Gabriele Kembny.
aruncă sorti asupra aceloru provincie turceaci, cari nerali ale Associatiunei transilvane, e specialmente Se decise a se dă votu de incredere actuale-
la resolverea Gestiunii orientali ar trebui se cada inaintarea comerciului si a industriei prin conferiri ui vice-comite Josef P6tsa pentru tactic’a condu-
in manile Russiei. — Din alta parte se comunica, de stipendie sistemisate, si alte ajutbrie pentru te­ cerei trebiloru comitatului in tempulu dela 1872,
ca creştinii din Bosni’a suntu asiâ de maltrataţi de norii romani din territoriulu despartiementului, cari de candu figurbza câ vice-corniţele acestui comitatu
catra turci, incatu sate întregi se vedu necessitate voru a se aplică la vre-o meseria sbu la comerciu si câ midiulocitoriulu celu mai mare alu fusiunei
a emigr’a parte in Muntenegru, parte in Serbi’a. preste totu. partiteloru odenibra opuse maghiare. —
Soirile mai n6ue de pre campulu de lupta din S e c ţ i u n e a I I . M e d i u l b c e l e . Cu acbsta se finf adunarea si membrii se in-
Ispani’a spunu, ca carlistii au suferitu la Lerta in § 2. Mediul6cele pentru ajungerea scopului trunira la unu prandiu in otelulu din locu. —
Oastellon o lovire cumplita. Generalulu Montenegro indigetatu in § 1 suntu: Aicia după datena se redicara toaste preste toaste,
i*a Surprinsu si după o lupta scurta a facutu o a) taxele anuali dela membrii acestei intrepinderi; pentru regele, ministeriu actuale, carele singuru e
mulţime de prisonieri. Morţi au remasu vr’o 30 b) veniturile ce voru incurge din prelegeri publice chiamatu a salvă on6rea si poterea Ungariei; pen­
de carlisti, bra prinşi 21 oficieri si 214 soldaţi. si alte petreceri, cu scopu filantropicu, si tru senguraticii miniştrii, capii foşti ai partiteloru
Scirea despre acbsta victoria a facutu mare bucuria c) alte contribuiri benevole. acuma fusionate etc. —
in Madridu. Carlistii la Orio inca au invinsu si
§ 3. Membrii acestei întreprinderi suntu: Nu potu intrelasâ neamentita aceea incidentia,
tocma se scrie ca in Ispania acumu merge reu lui a) fundatori, cari contribue una-data pentru totu- care m’a surprinsu mai tare, candu d. vice-comite
Alfonsu, si din confusiune se consolida republicanii.
deaun’a 3 fi. v. a. si cari voru potb face usu ridică unu toastu numai de patru cuvinte si inca
— Doi) Alfonso, principele sbu infan- de drepturile acordate in § 14 alu regulamen­ germanesce pentru cavalerii sasi „ E i n H o c h d e n
tulu Spaniei qua rege, aflandu-se in Greciu (Grătz) tului despartiementeloru; S a c h s e n , " dbra de naţiunea romana nece pomana,
in Styria, fii de catra junimea universaria persiflatu b) ordinari, cari solvescu pe anu 2 fi. v. a.; firesce, ca nece nu a fostu presente neme. — Unu
si batjocoritu parte la palatulu seu parte in mer- c) ajutori, cari solvescu pe anu celu pucinu 1 fi. betranu proprietariu din comitatu cu numele Tu-
sulu si intorsulu lui dela beserica cu soci’a Dona val. astr. roczi Păi se adoperă a redicâ unu toastu intru sa-
Blanca. La esitu din beser. ei facil junimea mu- § 4. T6te afacerile administrative si finan- netatea a doi romani prea demni, cari au colucratu
sica de pisici spectacul6sa strigundui-se tiranu, lo­ ciarie cadu in competinti’a subcomitetului despar­ resp. au voitu a colucrâ la pacific’a învoire intre
tru, carnifice, „Abasso il brigante," pentru sângele tiementului, conformu §-lui 13 din regulamentulu ungurii si romanii din acestu comitatu si anume a
versatu intre poporulu Spaniei, si numai politi’a ii pentru despartiementele Assoc dd: Vasilie Moldovanu si Ioane Orosz-Rusu, cari
scapă câ prin pene; sbr’a altu tumultu, strigundu­ S e c ţ i u n e a III. D e t e r m i n a t i u n i g e n e r a l e . firesce nu fura presenti; la care d. deputatu Juliu
i-se „Capitanu de lotri." Politi’a numai cu arm’a Horvâth i respunse infuriatu câ totu-deauna, candu
5. Cassariulu subcomitetului e datoriu
ii potil imprasciâ si cu arestarea. Rectorulu mag- vede bataru pomenindu-se de romani, in unu tonu
tramite in totu semestrulu comitetului centrale din destulu de categoricu, dicundu, ca Ungari’a si-a
nificu nu i potil linisci si in 28 vigili’a de secu- Sibiiu spre scientia si publicare unu conspectu sub-
rantia petrunse cu arm’a pana la universitate, după scrisu de directorele si controlorulu subcomitetului, eluptatudominatiunea(uralmât), de a l t e n a ţ i u n i
ce Alfonso suferi si lovituri si palmi. Sbr’a luara n u v r b s e m a i s c i a , s i c a acia acuma nu se
despre starea fondului acestei întreprinderi.
parte la tumultu preste 10 mii lucratori, toti in- tractbza de singuratece persbne si natiunalitati, ci
6. Numerulu stipendieloru, precum si spe­ numai despre „Magyarorszâg." — La acbsta se a-
versiunati asupra lui Alfonso pentru tirania. S’a
cialitatea meseriei si a comerciului, pentru cari voru cordă si marele boieriu si capitanu alu Fagarasiu-
consemnatu armat’a, s’a desiertatu asupra-i pistole,
avb a se impartf stipendiele sbu ajutbriele, le sta lui — carele inca fuse presente la „âldamasiu"
aruncatu petre si reg. de inf. Franz Cari numai
toresce din anu in anu adunarea generale a des- si inca se esprimă, ca nu recun6sce altu-ceva de
cu baioneta potil imprascia poporulu.
partiamentului. catu unu „Magyarnemzet" si cene vrb se locuibsca
In 29 proclamstiuni pe păreţi, ca celu mai
micu escesu se va năduşi cu arm’a. La 8 6re to­ § 7. Din midiulbcele incurse se distribue in cu elu, acelu-a invetie alu respectă, ori „menyen."*)
totu an. / parti, br’ a 5-a parte se capitalisbza — Asia trecfi ospetiulu celu mare alu fusionarei.—
4
tuşi se repetiesce scen’a. Armat’a incarca, cavale- 5
ri’a asemenea, si numai asia incetara aruncurile de in favbrea crescerii fondului intreprinderei. Si din acbsta impregiurare potu invetiâ acei
petre asupra miliţiei. Alfonso -si batea jocu de § 8. Tbte publicările de concursu se voru domni romani, cari s’au fusionatu pana acuma cu asia
poporu cu scliime de pe ferbstra. In 30 brasi si face atatu in f6i’a Associatiunii, conformu §-lui 33 numit’a „partita liberala," câ se pbta vedb ce potu
repetiesce tumultulu. Vine la 9 6re unu batalionu alu statuteloru generali, catu si pe territoriulu des­ asceptâ mai in colo. —
de inf. si husari si regalisara cu sabiale. Mulţi partiementului in t6te comunele apartienetbrie de Unu T e r n a v e a n u .
fura răniţi ai de arma si de petre. Focu nu se elu, după modalitatea, carea o va află comitetulu
comendâ. La min. si imperatulu se reportă. Vine despartiementului mai corespundietbria.
si gubernatoriulu tierei si impuse strictu regimentu* § 9. La casa candu s’ar’ dissolve acbsta in ţi A T I A I I.,
Dela min. sosi telegramu, ca gubern. e impoteritu treprindere, tbta averea ei Va trece la „Associatiu- ( U r m a r e . )
a închide universitatea pe acestu sem. Studenţii nea transilvana pentru literatur’a romana si cultu­ Fiindu-ne date identitatea CUgetariloru si des-
de frica s’au liniscitu, tragundu-se mulţi la disci r’a poporului romanu." voltarea inteligintieloru, analogi’a limbeloru nbstre
plină. D e v ’ a , 30 Martiu 1876.
respective nu mai e ua minune. Adi religiunea nu
Ce se’nsemneze simpathi'a poporului in Stiri’a I o a n e P a p i u m. p., A l e s i u O l a r i u m. p. mai are nici puterea politica nici puterea morale
catra tiranisatii spanioli? E materia multa preg directore. actuariu d’ua-dinibra. Dbr’ religiunea, in epoce apropiate de
nanta in aeru, care va exploda. S’a si pusu la „Transilvani’a." noi, a fostu totu idealulu esistintiei, suculu simtie-
cale politi’a de stătu stricta, in Gratiu, după man- mentului, fiacar’a căminului, mus’a poesiei si a ar-
datu inaltu. — teloru, lumin’a sciintiei, regin’a politicei, refugiu si
(Archiduc. Cari Ludovicu e cumnatu lui Don Din c o m i t a t u l u C e t a t e i d e b a l t a consolare in durere, paveza si ajutoriu in lupta,
Alfonso). Miuistr. Stremayer resosindu din Gratiu in 28/4 1876. — sprijinu si usiurare in munca: eperantia intr’ua
conferi cu Unger si Lasser. Din Dalmati’a sosiră vibtia mai buna, in care sufletulu se dilata câ ete-
avisari stricte. Prea Stimate D. Redactorul rulu prin infinita, acea sperantia atatu de combătută
.... In 18 cur. se tienil si in comitatulu Cetatei de si atatu de inradecinata, si, gratia careia, prin mbrte
B u c u r e s c i , 19 Aprile 1876. balta adunarea pentru fusiunea partiteloru maghiare. dierimu nemurirea.
M. S. Domnitorulu, Vineri, 18 ale curentei, Convocarea se facă cu datu din 5 Aprile a. c. de Si religiunea a fostu una si singura la popb-
a primitu in audientia pe Ex. Sa D. Comite Iosef catra presiedentii partiteloru: conte Bethlen Camillo rele latine.
Zichy, consiliaru intimu alu M. S. Imperatorelui câ deakistu si Petri Jstvân câ stengaciu. — Con-
Consciinti’a nbstra religibsa numera trei trans­
Austriei, Rege alu Ungariei, care, in int6rcerea s’a vocatoriale s’au tramisu deodata la toti membrii
formări de căpetenia. Adoramu mai antaiu natur’a
dela Constantinopole, s’a opritu in capitala spre a atatu virili, catu si aleşi ai comissiunei comit, per­ siavemu alu ei cultu. Apoi admitemu paganismulu
se pre8entâ Inaltimei Sale. manente, afora de aceea la toti onoratiorii fora greco-latinu. In fine, candu dieii pagam cadu de
M. M. L. L. Domnitorulu si D6mn’a, in a- destingere, dbra mai cu sbma maghiari, chiaman- p’ale loru altare si fugu dintr'ale loru temple câ
ceeasi di, au binevoitu a întruni la prandiu pe duse pe 18/4 in localulu municipiului comitatense. si din’a nbstra credintia, doctrin’a produsa prin u-
Ex. Sa D. Comite Iosef Zichy, D. Viconte de Cor- — Convocaţii maghiari veniră mai toti, dintre ro­ nirea dieului semitu cu ideele elenice — doctrin’a
nulier-Lucinibre, comandantulu Staţionarului de mani n e c e u n u l u , si una parte neconsiderabila numita crestinismu — deschide unu nou ceru spe-
resbelu francesu „Le Petrei"; D. A. de Krehmer, câ vre-o 6—7 sasi, si si aceştia numai din par­ rantieloru nbstre.
maioru in armat’a rusa; D. Comite Pierre de Cossb- tea inferi6ra a comitatului, din cea superibra nece Candu barbarii se respandescu in Europa si
Brissac, atasiatu la ambasad’a Franciei din Oon- unulu. — candu credinti’a interna nu pbte tienb loculu unei
stantinopole; D. Comite August Zichy si mai mulţi Coadunatii se si constitue, alegundusi presie- tari autoritati, catolicismulu romanu se organisa si
D-ni membri ai membri ai corpului diplomaticu. dente de etate, care după una vorbire scurta, in ale sble temelii se rădică din colibele pene la pala­
D. ministru presiedinte, D. ministru de externe, carea -si exprima bucuria fusionarei partiteloru ce- tele nbstre. La cea d’antaia crisa a spiritului
D. principe Dimitrie Ghic’a si D. Nicolae Cr9tiu- loru dbua mari unguresci, precum si folbsele ce le modernu, chiaru de candu cu reform’a protestante,
lescu, agentu diplomaticu alu României la Berlinu, pbte aduce acbsta fusiune, dechiara adunanti’a de nu imbracisiamu de locu nou’a religiune, cam in-
au luatu parte la acestu prandiu. „Monit." deschisa. —
După alegerea presiedentelui clubului in per- *) Si dbca va fi elu unu tiranu, i se cuvine
sbn’a contelui Camillu de Bethlen, acesta ocupan­ respectarea? R.