Page 8 - 1875-05

spirata de ur’a rasei n6stre, ddr’ ne intârcerau pri­ Santulu Ambrosiu in Italia septentrionale, pe San- — Frigulu nu mai incdta. Plâi’a intardia
virile dincolo de Borna catolica si cautamu, in tulu Fructuoso pe c6stele Spaniei, si numera printre semenarea cucurudiului si economii desperbza. —
formele si in ideele antice, religiunea artei, pene eroinele sdle totu atatu de bine pe matrân’a romana, — ( C r o a ţ i i n u g l u m e s c u . ) După încor­
sosesce cea din urma crisa, crisea suprema, Revolu- care dedese poporului cinci serbatori, si câ a siesea darea min. de Comunicatiune de a viri limb’a
tiunea, candu — far’ao sci si a o voi, supt im- pe a convertirii si a martirului seu, catu si pe bidt’a maghiara si in administratiunea cailoru ferate su­
boldirea unoru idei nepalpabile si unui magnetismu olardsa, care fii aruncata in Guadalquivir: duiâse dice, diarulu croatu „Obzor* vorbindu despre inter­
misteriosu — punemu auster’a religiune a dreptului si sublime mărturii despre nou’a schimbare la facia pol. dep. Pust in caus’a acdsta, citdza § 57 alu
in loculu religiunii lui Christu in loculu religiunii ce iea consciinti’a umana. accordului croaticu, după care pre pamentulq croato-
papei. E m i l i o O a s t e 11 ar. slavonu e defipta limb’a croata in admin. si dice
Admitendu si amplificandu clasificările deja ( Y a urmâ.) noii me tangere. Ddca totuşi regiraulu vre a pă­
cunoscute, putemu ddr’ dice, ca ideele de căpetenia trunde cu maghiarisarea si la organele cailoru fer.
ale spiritului nostru religiosu se impartu astufelu: croate: atunci deputatiloru croaţi le romanu numai
naturalismu, politeismu, christianismu, catolicismu, P a r a s t a s u i n s e r b a t o r i l e i n v i a r i i . 2 caii deschise: sdu a strapune pe min. de comun,
schisma, renascere, revolutiune. in stare de acusa, ca vatama pactulu constituţionale
A trei’a di a inviarei in 27 Aprile c. n. ro­
Ei bine, intrebu: care din aceşti angeri vediu- fundam, sdu se idsa din clubulu „partitei liber.*
tu-a desbinate popdrele latine? Pe care dintr’ensii manii din Aradu, plini de veneratiune catra marele si se parasdsca diet’a, ceea ce ar’ fi unu protestu
nu l’au crediutu mai multu, nu l’au simtitu si nu romanu, fericitulu intru memori’a romaniloru Br. in contra regimului. — Pe cine vre Ddieu selu bata
l’au adoratu d’ua-potriva ? I i . Vasiliu Poppu, serbara in besericuti’a mai antaiu ei iea mintea.
Speluncele *), acoperite de muschiu supt se­ gr. c. unu parastasu inaltiatoriu de anime, cu de- — Diet’a ung. se va fini in 20 Maiu, in Iuli
cularii stejari, unde in tăcută ndpte se inaltiau votamentu catra faptele si luptele naţionali ale a- voru fi alegerile si in sept. inceputulu camerei viit.
olocauste luminate d’ua luna melancolica, si in cari cestui fericitu in Domnulu, Prometeu romanu. D. — ( F i n a n c i e l e s â n g e r a.) După mani­
s’audiau vocile spiriteloru, murmurandu prin aeru protopopu I. B e r c i a n u intr’o cuventare frumâsa pularea erariului ung. in 1. cuartalu se află unu
si prin sacrele păduri, speluncele nu suntu parti­ deficitu de 9 mii. fr., acoperitu cu bonurile tesaur.
descrise viati’a si faptele nemuritoriului barbatu cu
culare numai Galiei, ci se mai gasescu, anca in de stătu. Din imprumutulu celu mai nou se mai
picidre si inspirandu ua religidsa ter6re, si prin penelulu celu mai demnu. Publiculu in numeru afla disponibili numai 23 mill., cu ce se va acoperi
păsurile Alpiloru, prin campiele Andalusiei si pene considerabilu fora osebire confessionale dede docu- deficitulu celu mare anuale? Alte împrumute? si
in stâncile Baleareloru. mentu pipaitu, ca -si sci stimă barbatii, cari lupta creditulu? Tisza va vedd.
Dieii născuţi in anim’a insuleloru Ionice — la in viatia pentru binele natiunei sale, si acestu sim-
priveliştea Pindului si Idei, in marea ale cărei ptomu de raritate pana acum ne indreptatiesce a Animciii.
brauri de lumina si fasii fosforescente i străbătu crede, ca romanulu a ajunsu la conscienti’a de sene, Subscrisulu -mi permitu a aduce la cunoscin-
suprafaci’a s’alu cărei sinu spala petrele-scumpe si
la credeulu de viatia a vercarei naţiuni, ca numai ti’a onoratului publicu, cumca mi-amu deschisu can-
margdnurile — acei diei ai armoniei si ai frumu­
seţii suntu adoraţi nu numai la Atena si la Corintu dela barbatii sei, cari lupta pentru inaltiarea feri- celari’a advocatiala in B l a s i u , si cumca prelanga
ci si pe t6te c6stele Siciliei, in golfulu Neapolelui, cirei ei in orce impregiurari sinistre, cu dorere pen­ primirea si ducerea in împlinire a agendeloru mie
in porturile ce formdza basea Alpiloru-Maritimi la tru apasarea consangelui seu romanu, -si p6te speră concrediute, — esoperezu in terminulu celu mai
Marsilia si dinc6ce de Pirinei, in Catalonia si la imbunarea sortii. Semnu bunu la victori’a in lup- scurtu împrumute hipotecari si cambiali.
Yalencia. Astu-feln, intocmai câ farurile de astadi, t’a indreptatirei naţionali. — Blasiu in 30 Aprile 1875 st. n.
templele grece de marmore se inaltiau pe promon-
L u d o v i c u C i a t o ,
toriele tiermiloru de mddia-di ale Europei, impar-
tiendu favori divine navigatoriloru indrasneti ce advocatu.
treceau prin nervi-le albi câ lebedele primindu in Societatea „DACIA 46
schimbu, d’ua-data cu fumulu sacrificieloru, ofrand’a (din Bomani’a).
ex-votis si ecoulu cantariloru religiâse. Pe t6ta Vindere de Casa.
âcdsta pagana Mediterana, foculu sacru la care „Diariulu romanu de Galaţi „Vocea Covurluiu-
lui* vorbesce despre progressele acestei societăţi
alerga trista Ecuba in midiloculu ruineloru Troiei, Cas’a sub nr. 674 pe livadea poştei, in apro-
asia :
ardea câ sufletulu eterru alu căminului; diei dome­ piare de cetate, solidu clădită si pentru locuintia
stici se radicau pe altare de marmore, impartiendu „Cu mandria naţionala amu cetitu darea de la d6ue partite bine adjustata, dimpreună cu gra-
libatiunile si ospetiele familiei; mormintele, prese- sdma a acestei Societăţi pe anulu espiratu 1874. din’a plăcută de lunga ea, se afla de vendiare.
rate de vegetale si de cununi, primiau vinulu, In anulu 1874 societatea „DACIA* a facutu Mai deaprdpe informdza predicatoriulu urbanu
operaţiuni de 9.414,262 lei 48 bani, pe candu in
mierea de faguri, laptele albu si olocaustele, pentru pens. 1—2
câ sufletele mortiloru se nu ratecdsca prin aeru si anulu 1873 operaţiunile ei se urcaseră numai la
se nu tramita urmasiloru ale loru blasteme, cu 4.765,291 lei 75 bani. Cine ar’ potd mai elo- Paulu Servathis.
cinte vorbi despre rapedele ei progressu de catu
ciume si cu b61e.
insesi aceste cifrei?
Si, ddca paganismulu elenicu se întinde d’a
„DACIA* a respunsu publicului dela fundarea ei U
lungulu cdsteloru meridionale, paganismulu romanu Ddr’ ea nu este numai una societate specula­ nu fiiu de Secuiu de 30 ani, insuratu, care
se întinde pe mai t6te ţinuturile ndstre. N’are de tiva, este una societate eminamente binefacatâria: vorbesce bine romanesce, maghiaresce si ger-
manesce, si are cunoscienti’a economiei, dove­
catu se vddia cine-va Pompeia, Arles Nimes, Tar* dita prin atestate, se recomenda pentru practic’a
ragona, Sevilla, Merida, Braga, spre a se convinge incâce, său câ despăgubiri, său câ profitu, frumâsa
ca spiritulu vechiei Borne a petruusu de la petrele suma de 5.004,503 lei nouil economiei si manuarea ei, pe lenga conditiuni bune,
solului pene la legile dreptului nostru, si c’atunci, Acţionarii, in semnu de recunoscintia si în­ întruna moşia de cele mari, unde se afla si păduri,
candu spiritulu romanu se stinge intr’ua lunga de­ credere, au propusu in siedinti’a dela 31 Marte a. său in calitate de oficiale econom, sdu câ rationistu
cădere, spiritulu crestinu ilu inlocuiesce in cele c. câ bustulu d-lui B. B o e r e s c u , care e funda- Se p6te prin scrisori conventionâ pe cale po­
patru naţiuni latine. torulu si presiedintele Societăţii, se se pună in ştale sub Adress’a Mî II: in Kilydn, post’a ul­
3—3
tima Sepsi-Sznt.-Gybrgy.
Borna tragea de m6rte intre gladiatorii si or- marmora in noulu palatu „DACIA.* Acdsta pro­
giele adie; proprietăţile erau sleite de stirpitiunea punere a fostu primita cu aplause!
muncei servile; mulţi sclavi din diferite regiuni lilta ca si noi Bomanii sunterau capabili a
erau armaţi, câ si cum dieriau din temnitie infla- fundă societăţi! $ta ca si noi Bomanii scimu se Cursurile
cararea resbunarii loru; pretorianulu lesinatu erâ apretiamu meritulu!
la bursa in 4 Maiu 1875 stă asia :
gata se redice si se restdrne imperati, după indem- înainte, o Dacia! Poporulu romanu ts acom-
nulu capricieloru si ascutisiulu armeloru; birocratulu panidza cu sioptelo binevoitdrie ale animei sale!* Galbini imperatesci — — 5 fl. 26 cr. v. a.
lacomu sfasia câ unu sioimu pene in 6sele cetatie- Napoleoni — — — 8 „ 88 » *
niloru; fisculu canceresu mergea pen’a distruge tdta Augsburg — — — 102 „ 20 n n
activitatea prin sarcinele si contributiunile sdle; Londonu — — — lil rt 15
censulu tiranicu impunea capitatiune chiaru ai mor­ Nontati diverse. n n
Imprumutulu naţionala — 74 „ 75 n
tiloru, persecutandu si straganindu pe cei vii; curi’a n
— C o n t e l e T e l e k i S â n d o r u multiame-
popdreloru libere era schimbata in gemonia a dis­ sce dmeniloru sei, cari lu alesera deputatu la die- Obligaţiile metalice vechi de 5% O C 45 * n
perări, unde 3e adoră sinuciderea. Obligaţiunile rurale ungare 81 „ 75 n ff
t’a din Pest’a, si dice, ca afara de metamorfosarea
In acdsta ruina universale, candu tdta lumea „ „ temesiane 79 „ 75
partiteloru, actulu din urma, din tdta activitatea * p
cu mari strigate chiamâ mdrtea in ajutoriu câ Catone „ „ transilvane 78 „ 50
după Farsale si Brutu după Filipi, credinti’a in mandatului seu in legislativa altu ceva imbucura- f? n
toriu nu le pdte reportâ fagarasianiloru si totuşi ii „ „ oroato-slav. 81 , — p p
venirea unui rescumparatoru, care se deschidă por­
provdca se-lu c i n s t d s c a si pe viitoriu cu suve­ Acţiunile bancei — — 963 „ —
ţile cerului desnadejduitiloru de pe pamentu, se p p
respaudesce d’ua-data câ unu focu supteranu prin nirele încrederii loru, a fagarasianiloru. -—*— „ creditului — — 233 „ 75 ti »
catacombele Bornei si ale Lionului; rădică pe San- Apoi M â d a i , capatandu postulu de notariu
publ. abdise de mandatulu de deputatu. Ferice de
tulu Martinu in partea de mddia-di a Eranciei, pe
fagarasiani, ca-si vediura mântuirea. —
î n d r e p t a r e : In nr. 29 column’a 2, co- ,
*) Les dolmens, monumente druidice, formate — R e u n i u n e a d e c a n t a r i r o m a n a d i n ldn’a 3-a, seriea 60, cetesce in locu de acte na­
d’ua mare lespede de pdtra, pusa pe alte doue per­ B r a s i o v u va da in scurtu unu concertu grandi- ţionale: acte notariale.
pendiculare si servindu câ temple pentru sacrificie osu cu accompaniare aldsa. Cruciaţii de N. W.
si rituri religiâse. Nota redactiunii. Gode va fi obiectulu raritatii. —

Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I Â C O B T J M U R E S I Â N U * .IOANE GOTT si fiiu HENRICU.