Page 9 - 1875-05

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Dtiminec’a, 8e prennmera ia poştele c. si r., si pe la
Făi'a, candu concedu ajatăriale. — Pretiulu: AmmM XXXVIII. DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr.
pe 1 anu 10 fi., pe 1 / i 3 fl. v. a. Tieri ©steme 12 fi. Tacs’a timbrala o 30 cr. de flacare pu­
v, a. pe unu anu său 2V$ galbini ison. sunattfria. blicare.

Ir. 31. Sr&siom 9 iaiu 27 Aprile 1875.

tosu intre Romani. Prin nesocotit’a procedere a gitoria a desierteloru sperantie vedemu ca s’a for-
ISrasiova, 8 Maiu st. n. 1875. guvernului actualu s’a impedecatu nu numai miş­ matu o partita gigantica, care — si esercita va-
carea ce incepuse a pregăti pre romanii transilvani, lorea si ponderosiiătea-sa mai multu prin estensiunea
Ne este cu nepotintia a face acesta revista
de a intră in acţiune si a partecipâ la afacerile s,a decatu prin o cohesiune interna. Simpathia
politica, fora câ se nu atingemu celu pucinu prin
vietiei publice politice, ci a indignatu si amaritu pentru barbatii ce făcu parte in guvernu, poterea
cateva cuvinte cestiunea cea mai momentăsa si mai
chiaru si pre romanii din Ungari’a propria, incatu magica a drapelului numitu liberalu si, câ se spu-
ardente ce trebue se ne preocupe in cea mai mare
acum si dinsii voru a se pune pre terenulu de pas- nemu adeverulu, plăcerea de a se adăposti la umbr’a
mesura in momentele actuali. Pre la inceputulu
sivitate facia de acestu sistemu de guvernare, ce i poterii esecutive, esercita o mai mare influintia
anului curinte se manifestă, o viua interessare in
amenintia cu sdrobire si esterminare." asupr’a estensiunii partidei, decatu identitatea idei-
sinulu publicului romanu facia de cestiunea „Ce
Din aceste apretiari ale unui organu de publi­ loru si a convictiuniloru, si poporulu, caruia i plăcu
este de facutu" in ajunulu si in decursulu noueloru
citate ungurescu, deşi scrisu in limb’a germana, multu estremitatile, crede ca fusiunea va salvă
alegeri de deputaţi pentru parlamentulu ungurescu ?
p6te se văda orce romanu adeveratu, ca ce a avutu tiăr’a de calamitati si o va feri de periclele ce o
Si acăsta viua interessare, deşi curendu după aceea
si ce are si pre venitoriu de facutu, câ se nu a- amenintia. Devotamentulu si orb’a încredere, ce
parii a fi degeneratu si a se fi prefacutu in unu
junga de insult’a adversariului seculariu, care nu se prosternu înaintea guvernului fusiunii, impunu
crassu indiferentismu, totuşi avii acelu bunu efectu,
tinde decatu la robirea său esterminarea lui. acestuia o responsabilitate ce nu este capabilu d’a
ca astadi vedemu pre romanii transilvani conchia-
In camer’a din Budapest’a se pertractâ dilele o suportă, si caderea lui va trebui se sguduia din
mati la o consultatiune generale, spre a decide de
aceste legea despre bugetulu anului curinte, din temelie intregu edificiulu statului, pentru ca elu a
nou, ca ce au de facutu; spre a se dechiarâ in
care se vede, ca erogatiunile ordinaria făcu concentratu in partit’a sa pre toti factorii politici
faci’a lumii, ca tienu inca la drepturile ce competu
206.521,550 fl. ăr’ veniturile ordinarie 206.434,748 de 6re-care inspmnetate.
naţiunii romane, la libertăţile ce ea le-a castigatu
fl., deci deficitulu in ordinariu face 86,802 fl., inse Pre anulu 1875 ni se spune, ca suntemu ase-
si rescumperatu prin versarea scumpu sângelui seu;
erogatiunile straordinarie dau unu deficitu multu curati, inse conspectulu despre perceptiunile si ero­
ca respecta si pretiuescu prestigiulu si demnitatea
mai straordinariu, pentru ca aceste erogatiuni făcu gatiunile din cartalulu primu alu an. curinte ne
naţionale mai pe susu de t6te, său ca se dau legaţi
26.594.758 fl., ăra veniturile straordinarie numai făcu a presupune, ca cu finea anului deficitulu va
in manile adversariloru si de buna voia renuncia
5.024.758 fl. prin urmare deficitulu straordinariu se fia mai mare de 21 / milliăne si apoi spre a
2
la individualitatea naţionale, la dreptulu de esistintia. 3
21.570,106 florini si amendăue deficitele laolalta potă acoperi erogatiunile pre anulu 1876 vomu avă
Pentru aceea rogamu pre totu Romanulu, care
21.656,008 IX. Acestu deficitu se crede a necessitate de năue operaţiuni de creditu. Facia
crede a partecipâ la acăsta momentăsa consultatiune,
se acoperi din imprumutulu de 76 milliăne, dăca de aceste aspecte mulţi vinu a se adressâ la mi-
câ inca din bunu tempu se- si traga seama, cum
nu se va fi gatatu si acest’a, inse din care impru- nistrulu de financie cu întrebarea, ca ce vomu face
se-si dă mai bine votulu seu, câ se fia spre binele
mutu se va mai plat! si deficitulu anului venitoriu, in venitoriu? . . . Inse este superfluu a mai in­
ăra nu in detrimentulu naţiunii. Dăca ar fi se ne
acăst’a numai D-dieu o scie. Noulu ministru de sistă pentru detaiuri financiari; cine scie face catu
luamu după presemne, apoi amu avă mare cuventu
financie pune mare pondu pre dările urcate, dăr* de pucina socotăla va potă se văda inca astadi, ca
de a ne teme, ca lucrurile voru reesi catu se păte
nu intrăba, ca dăca dările s’au urcatu, ăre capaci­ la intrunirea năuei camere vomu avă de ane ocupă
mai nefavorabilu pentru caus’a si demnitatea naţio­
tatea de platire a cetatiănului urcatu-s’a ori ba. de nou de operaţiuni de creditu si de urcarea da-
nala, inse ni place a crede, ca concursulu si soli­
In siedinti'a dela 5 Maiu a camerei boieriloru riloru."
daritatea celoru buni voru face se amutiăsca vocea
unguresci s’a respinsu proiectulu de lege despre
celoru ce voru a sacrifică totu, spre a câştigă nimicu.
reductiunea tribunaleloru. Insusi presiedintele Mai-
Legile in vigăre si mai vertosu legea electorale este Oprirea importai ni de vite ruine-
1 at h a vorbitu pentru respingere dicundu, ca a-
asiâ de vitrega pentru noi, incatu nice nu avemu gatorie si de productele Ioni *).
cestu proiectu de lege nu ofere nici unu avantagiu
cuventu s’o numimu lege, ci o mesura discretionaria,
financiariu si vatema independinti’a tagmei judeca- Căuşele pentru care Societatea agronomica din
menita a esclude pre romani dela afacerile publice
toresci. Clusiu pretende acăsta oprire, s’au atinsu de noi in
de stătu, dela ori-ce influintia si votu in viăti’a
nr. 28 numai pe scurtu; ele merita de a fi luate
constituţionale. Dreptu aceea credemu, ca astadi
multu mai de aprăpe in consideratiune si a fi su­
avemu indoitu cuventu, d’a cere mai antaiu egale Domineca in 2 Maiu Maiestatea sa imperatorele
puse unei analise critice cu atatu mai virtosu, ca
Îndreptăţire si apoi a intră intr’o acţiune cu pro­ ajunse in caletori’a sa pana la Cattaro, unde la
aci este totu-odata vorb’a de revolutiuni radicali in
specte de bunu succesu. Dăca odata este consta- intrare fii primitu cu salve de tunuri si cu mari
tăta economi’a tierei, in prăsirea viteloru, in agri­
tatu si recunoscutu chiaru de catra urdîtorii ei, ca manifestatiuni de bucuria din partea poporatiunii.
cultura, in pascuatiune, in comerciulu cu vite si
nou’a lege electorale este indreptata directu contr’a A dou’a di, adeca in 3 Maiu sosi si principele
producte, in cate-va professiuni, precum de argasi-
n68tra, atunci dieu nu sciu unde păte se-i fia mintea Muntenegrului cu suit’a sa spre a bineventâ pre
tori, talpari, cismari său ciobotari si papucari, cure-
aceluia, care mai ărbeca in sperantie desierte si imperatore. In 4 Maiu imperatorele plecă cu nai’a
lari, cojocari, peptenari, panurari, flanelari, boboari,
sinamagiri funeste, si mai astăpta vre unu bine „Miramare" catra Meline. In Vien’a se făcu mari
tiolari, coltiunari (ciorapari) s. a., in fine chiaru si in
său vre unu favoru dela unu asemene atentatu pregătiri spre a primi pre Domnitoriu la reintăr-
modulu vietiuirei cu carne de vita si de ăie. In nexu cu
ucidietoriu polit. cere cu o pompa mai multu decatu strălucită.
acestea este pusa netedu si chiaru, cestiunea de e-
După aceste sincere observatiuni lasamu se ur­ (Diet’a Ungariei.) Pentru câ onorab.
xistentia in marele principatu alu Transilvaniei, a
meze aici unu micu eatrasu dintr’unu articlu alu cetitori se aiba o mai buna ocasiune de a cunăsce
locuitoriloru de naţionalitate romanăsca din regiu­
diariului „Ung. Lloyd," carele vorbindu despre na- cele ce se petrecu in sinulu parintiloru patriei un­
nile limitrofe cu Romani’a, precum e pusa si exi-
tionalitati dice intre altele: „La inceputulu erei de gureşti au mai vertosu de a se orientâ in privinti’a
stenti’a in acăsta tiăra a miiloru de professionisti
fusiune, nationalitatile manifestară ăre-care inclina- situatiunii create prin fusiunea partiteloru mari
sasi, cari prefăcu in manufacture cele mai multe
tiune pentru o complanare amicabile a diferintieloru unguresci. In siedinti’a dela 3 Maiu se presentă
producte aduse de catra economii si speculanţii ro­
asistente; inse acăsta inclinatiune adisparutu.de camerei spre desbatere si acceptare legea despre
mani. Se fimu la loculu acesta bine intielesi: noi
nou; elementele mai sanetăse s’âu retrasu din glo- bugetulu an. curinte. Cu acăsta ocasiune Sennyey
nu suntemu ingrijati de existenti’a individuala si
riosulu locu si presa’a nationalitatiloru este dejă capulu opositiunii din drăpt’a, luă cuventulu si cerb
familiaria a classeloru de locuitori enumerate acilea,
plina de catranu si veninu contra chauvinismului dela guvernu, câ inca inainte de închiderea sessiunii
pentruca indata-ce oprirea importului va ajunge a
magbiaru. Aceste suntu primele fructe ale acelei se-si desvălte programulu, pentru câ poporulu la
fi definitiva, aceşti ămeni voru paraşi Transilvani’a,
politice, care mai antaiu sciţi se se sustiena numai alegerile venitărie se fia pusu in positiunea de a-si
Banatulu si Bucovin’a in tempulu celu mai scurtu,
pre terrenulu de negatiune, ăra acum proclamă da verdictulu seu pre basea asecurariloru, ce i le
si se voru strămută cu locuinti’a pentru totu-deauna
„sd r o b i r e a " de cinosura a sistemului de guver­ va da guvernulu cu privire la politic’a ce cugeta
nare. După cum ni se pare, acestu curiosu sistemu a urmă. „Astadi vedemu — dice Sennyey, — ca *) Yedi petitiunea Societatiei agronomice: A
de guvernare, ce p6rta si nemeritatulu atributu de lumea astăpta lucruri mari, ba chiaru estraordinari szomszădos keleti tartomânyokbol a kărodză âllatok
„liberalu," va provocă graye consecintie mai ver- dela activitatea guvernului, si sub influinti’a ama- hehozatalânak eltiltâsa etc. Rolozsvârtt 1875.