Page 1 - 1875-06
P. 1

/; ;





                                                              ( 'i| !



                     Gazet’a  ese  do  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                       8e prenumera la poştele o. si r., si pe la
                     Fdi's,  candu  concedu  ajotbriale.  —  Pretialu:             Anala M.XVI1I.                           DD. corespondenţi. — Pentru sarie 6 cr,
                     pa 1 anu 10 fl., pa Vi 3 fl. v. ev Tieri eaterne 12 fi.                                                Toce’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu>
                     v. a. pe mm asu sdn 2  /s galbini men. snnatdri».                                                                   blicare.
                                        !


              Hr. 37.                                                      Bradova 3 Iunie 22 Maia                                                                 1875.



                                                                 delitatea  si  devotamentulu  seu,  pentru  enormele   cratiloru dela „  Kelet*  et  „Reforrn,*  si  ce  fanaticii
                Furiile diarieloru din caas’a con-               sacrifici»  de  sânge  si  avere  si  —  pentru-ca  clerulu   dele  „Ellenbr*  etc.  cu  amerintiarile  loru  de  mesuri

                      ferentiei dela 93 Maia.                    seu  este  obligatu  prin  c ă r ţ i l e   s a l e   r i t u a l i   a  tirannice  asupra  celoru  adunaţi  la  Sibiiu?  Unde
                Cei  cari  a-ti  caletoritu  prin  campi’a  Transil­  memorâ  in  8.  liturgia  si  in  alte  parti  a  le  ritului,   este  acelu  tiranu  nebunu,  care  se  me  faca  pe  mine
          vaniei,  sbu  pe  stepele  Ungariei,  pe  unde  mai  în­  de  vreo  d6uespre-diece-ori  numele  monarchului,  ro-   de  frica  a  mancă  si  a  bb,  a  dormi  sbu  a  veghiâ  ?
          ainte  pascea  turme  multe,  veţi  fi  patit’o  câ  si  noi,   gandu-se  pentru  elu  si  cas’a  si  armat’a  lui.  Câ   Cine  va  cutediâ  se  impinga  de  spate,  cu  sabii’a
          se  sara  asupra-ve  cate  diece  lupoi  si  dulăi  dintr’o-   pedbpsa  veni  mai  antaiu  asiâ  numit’a   m a n a   l i ­  inpumnata,  la  urn’a  electorale,  pe  unu  omu,  care
          data,  facundu  choru  impregiuru,  in  catu  nici  cu   b e r a ,   cărei  austriacii  ii  dicea  Ausnahmszustand  si   -si  simte  demnitatea  sa  de  barbatu  liberu,  indepen­
           măciuci  de  cele  lungi  se  nu  te  poţi  apară  de  ei.   cu  unu  gradu  mai  susu,  Belagerungszustand;  după   dente si este domnu preste vointi’a sa?
          In  asemenea  pusetiune  se  afla  astadi  toti  barbatii   aceea  începură  se  plbie  legi  diverse,  alu  caroru   Ye  aduceţi  aminte,  Domnulu  meu,  ca  in  an.
           de  distinctiune  ai  natiunei  romanesci  din  marele   taisiu  erâ  indreptatu  numai  asupra  romaniloru;   1868  ne  invoiseramu  intre  noi  mai  mulţi  betrani,
           principatu  alu  Transilvaniei,  nu  numai  cati  au  par-   limb’a  nbstra  fh  scbsa  din  tbte  afacerile  publice;   câ  cu  ocasiunea  alegeriloru  din  a.  1869  nu  numai
          ticipatu  la  conferenti’a  nâstra  din  Sibiiu,  dbr’  si  carii   sc61ele  romanesci  amerintiate  cu  sabi’a  lui  Damocles;   se  ne  abtienemu  dela  orice  influintiare  in  sensulu
           au  absentatu  dela  aceea;  —  diariale  maghiare  si  cele   beseric’a  insultata  prin  mesuri  clandestine;  poporulu   nostru,  dbra  de  s’ar’  potb,  se  si  absentamu  din  pa­
           nemtiesci  mituite  din  Budapest’a,  Clusiu  s.  a.  au   sacrificatu  usurariloru,  alungata  de  pre  mosibra,   tria;  se  lasamu  adeca  pe  barbatii  generatiuuiloru,
          saritu  asupra  loru  câ  se-i  musce  si  sfasiia.  De  ar’   fugariu  pe  pamentu,  adusu  la  sapa  de  lemnu.  In   care  ne  succedu  nbue,  câ  se  lucre  in  deplina  liber­
           cutediâ  diariale  romanesci  se  insulte  pe  fruntaşii   acelasiu  tempu  ni-se  dicea  in  tonu  sarcasticu  si   tate,  se  nu  p6ta  fi  vorba  de  pressiuni  morali.  Amu
          altoru  pop6ra  cu  termini  asiâ  de  barbari,  processele   nerusînatu:  „Partecipati  la  alegeri;  tramiteti  depu­  absentatu  dela  Miercurea;  resultatulu  inse  este
          ar’  veni  mereu  asupra  loru.  Intre  alte  impregiu-   taţi  la  diet’a  Ungariei,  pentru  câ  se  ve  apere  in-   sciutu.  In  Iuniu  1872  candu  cu  adunarea  dela
          rari,  acesta  ar’  fi  unu  semnu  bunu,  ca  in  fine  re-   teressele,*  Dâra  legea  electorale,  dâra  corruptiunea   Alb’a,  inpinseramu  brasi  inadinsu  pe  barbatii  dintre
          sistenti’a  passiva  a  poporului  romanescu  din  Tran­  spurcata  si  mesurele  tirannice  luate  asupra  alega-   30—40  de  ani,  in  capulu  affacerei,  câ  se  nu  se
          silvania  va  fi  convinsu  pe  adversari  despre  constan-   toriloru,  paralisâ  de  siguru  ori-ce  acţiune  spontanea   p6ta  dice,  ca  noi  betranii  ne  lungimu  in  calea
          ti’a  si  perseveranti’a  lui  pe  Ianga  dreptele  sale   a poporului nostru.                               loru,  se-si  ebra  ertatiune  si  gratia,  loru  si  noue,  se
          postulate  secularia,  de  a  caroru  implinire  nu  voru   Si  care  au  fosta  urmările  acestoru  acte  de   le  sărute  manile  si  piti6rele,  se  le  strige  batendu-si
          scapă  nici-odata.  Acei  1493  de  barbati  romani,   vindicta,  de  tirania?  Nu  cumu-va  singur’a  ruina  a   peptulu:  „Ticăloşi  măriile  vostre!*  Se  aflasera  a-
           cari  au  subscrisu  petitiunea  adressata  monarchului,   poporului  romanescu  ?  Dâ  si  nu.  Amu  suferitu  si   deca  unii  jurisconsulţi  teneri,  cari  pe  la  1871
          au  spus’o  limpede  in  Maiu  1867  comissariului  re-   mai  suferimu  ce  e  dreptu,  fbrte  greu;  ruinarea  inse   sustienea  t h e s e a   juridica  formulata  camu  asiâ:
          gescu  comitelui  Emer.  Pbchy  prin  graiulu   advoca­  intentata  acestui  poporu,  a  cadiutu  preste  nebunii   Decisiunile  luate  si  legile  sancţionate  de  una  ge­
          tului  Dr.  Ioanu  Ratiu  in  presenti’a  fruntasiloru   ruinători  câ  si  preste  noi;  ei  ne  stricară  nbue;  se   neratiune,  de  ex.  înainte  cu  30—35  de  ani,  nu
          maghiari:  „Excellentia,  de  amu  sci,  ca  asteptamu   credeţi  inse,  ca  ei  n’au  trasu  nici-unu  folosu  din   obliga  intru  nimicu  pe  successorea  ei.*  „Bine,*
          din  generatiune  in  generatiune,  unu  seculu  intregu   acelea  stricatiuni;  cenuşia  si  pulbere  s’au  alesu  si   replicaramu  noi  betrauii,  „dbca  voi  nu  ve  simţiţi
          (100  de  ani),  dela  postulatele  nbstre  totu  nu  ne   se  alege  pe  fia-care  di  din  acelea  folbse  imaginate;   obligaţi  intru  nimicu  a  respectă  punctele  testamen­
          vomu  abate;  si  Te  rugamu,  că  se  submitteti  acbsta   insasi  tibr’a  este  ruinata.  Au  patit’o  câ  scorpiile   tului  politicu  alu  parintiloru  vostrii,  facutu  pre
          declaratiune  a  nbstra  la  cunoscinti’a  monarchului.*   asiatice  si  africane,  care  dbca  se  irrita  si  nu-si   candu  voi  amblâti  in  camasia  lunga,  mergeţi,  con-
          Corniţele  Pbchy  venindu  dela  Clusiu  pana  la  Bra-   potu  resbunâ,  -si  spargu  capulu  propriu  prin  cbd’a   sultati*ve,  schimbati-lu,  asterneti-ve  vbue  insi-ve
          siovu,  ori-unde  a  datu  de  romani,  totu  asemenea   ascuţita.                                           venitoriulu  cumu  ve  place;  si  pruncii  vostrii  voru
           declaratiuni  a  primitu,  din  care  causa  pre  catu  stete   Renegaţii  jidovi  dela  „Pester  Lloyd*  in  nr.   face  totu  asemenea.*  lilcca  pentru-ce  in  Alb’a  be­
          elu  aici,  eră  fbrte  irritatu,  in  catu  obligă  pe  prefectu,   din  26  Maiu  au  inpertinenti’a  de  a  insultă  pe  frum   tranii  n’au  dusu  mai  nice  una  rola.  Cu  tbte  ace­
          câ  se  tiena  in  ochi  pe  romani,  se  infrene  orce  de-   tasii  natiunei  nbstre,  de  brneni  fara  patria,  de  e   stea,  resultatulu  brasi  s’a  vediutu;  elu  a  fostu
           monstratiuni, chiaru si cu potere armata.             xistentie  Catilinarie   ,H ).  Dâra  n  u  noi  romanii  amu   demnu si de seniori, si de barbati.
                Asupra  consecentieloru  acestei  tienute  a  ro-   fostu  dedaţi  a  traf  si  nu  amu  traitu  din  averi  ră­  Dbra  in  Sibiiu  ?  Nefericitulu  corespondente  alu
          maniloru  nici-unulu  din  noi  nu-si  facea  illusiunea   pite,  nici  insielate,  nici  din  tetiunarii,  nici  din  tra   diariului  „M.  Polgâr*  -mi  imputa  mie,  ca  pentru-
          cea  mai  mica.  Sciamu  cu  totii,  ceea  ce  păţiseră   darea  sângelui.  Aristocraţi  de  calibrulu  lui  Catilina,   ce  nu  am  vorbitu  in  congressulu  nostru  asia  si  pe
          metropolitii  si  Konrad  Schmidt,  pe  atunci  comite   Lentulus,  Coetegus  si  jidovii  carii  stau  in  servitiulu   din  colo,  „de  ce  nu  l’am  luminatu  despre  dreptu­
          alu  natiunei  sasesci  in  Sept.  1865,  candu  fusera   loru,  au  voitu  se  db  Romei  focu  din  tbte  părţile,   rile  fundamentali  ale  romaniloru,  despre  inegalita­
          c h i a m a t i   la  Yien'a;  cunosceamu  si  resultatele   se  ombre  pe  toti  cetatienii  cei  mai  buni,  se  le   tea  uniunei,  si  de  ce  am  recunoscutu  uniunea.*  Am
          campaniei  austro-prussiane  din  an.  1866;  audise-   spurce  femeile,  se  le  rapbsca  tbte  averile.  Oatili   onbre  a  respunde  d-lui  corespondente,  ca  conferen­
          ramu  cuventele  lui  Beust  despre  trantirea  la  părete;   nari  au  fostu  acei  bandiţi,  cari  in  a.  1848  decise-   ti’a  dela  Sibiiu  a  fostu  numai   c o n f e r e n ţ i a   e «
          ni  s’a  spusu  si  pe  alte  caii,  in  termini  respicati,   sera  in  Clusiu,  in  Tergulu-Muresiului  si  in  Aiudu,   l e c t o r   a l e   compusa  din  individi  n e a l e s i ,   bra
          ca  de  aci  incolo  vibti’a  nbstra  naţionala  are  se  fia   câ  S)  extermine  pe  toti  romanii  cati  sciu  carte.   nu  dieta  compusa  din  membrii  aleşi.  Nu  amu
          redusa  si  strimtorata  numai  pe  terrenulu  eclesias-   Catiînari  suntu  aceia,  cari  au  dilapidatu  la  18  mi-   mersu  acolo  câ  se  discutamu  legi  fundamentali,
          ticu,  pentru-ca  in  interessulu  totului  cineva  trebue   libni  fiorini  din  fondurile  calei  ferate  orientale.   nici  legea  uniunei;  nu  ne-amu  adunatu  câ  se  pe­
          se  fia  sacrificatu,  bra  acelu  cineva  eră  se  fia  na*   Catiinari  aceia,  cari  in  locu  de  42  milibne,  au   treceam  cu  septemanile  împreuna,  ci  simplu  câ  şe
          tiunea  romanbsca.  Sacrificarea  pentru  „întregimea   storiu  pana  la  80  de  milibne  florini  dela  stătu,   ne  intrebamu,  dbca  mai  au  la  noi  val6re  acelea
           monarchiei*  nu  eră  de  ajunsu,  ci  se  mai  adause  la   sub  pretestu  alu  desdaunarei  urbariale  **).  Oatili-   temeiuri,  care  ne-au  determinatu  pana  acilea,  câ  se
          densa  si  v i n d i c t ' a ,   p o f t ’ a   d e   r e s b u n a r e ,    nari  comunişti  si  oonspiratori  asupra  tierei  si  a  po-   perseveramu  in  resistentia  passiva,  ceea  ce  s’ar’  fi
          din  causa  ca  naţiunea  romanbsca  in  anii  1848—9   ponlui,  suntu  aceia,  cari  rapescu  pe  fia-care  di   potutu  intamplâ  prea  bine,  celu  multu  in  cursu  de
          -si  versase  sângele  si  averea  pentru  restaurarea   mosbrele  populatiunei  rurale  si  o  făcu  se  emigre   dbue  bre.  Nu  este  adeveratu,  ca  eu  asiu  fi  vor­
          tronului  sfarmatu  in  Dobritienu,  pentru  integritatea   in  lomani’a.  De  aceea  respingemu  insultele  arun­  bitu  despre  uniunea  Transilvaniei  cu  Ungari’a,  nu
          monarchiei  cutremurata  din  fundamentele  sale;  bra   cat*  in  faci’a  nbstra  si  le  trantimu  in  faci’a  insul-   am  avutu  trebuintia  se  vorbimu  despre  ea;  nu  a
          in  a.  1863,  dandu  prea  mare  crediementu  la  pro-   tateiloru, cu totu despretiulu pe care*lu merita.  fostu  pusa  de  nimeni  la  ordinea  dilei;  nu  s’au  a-
          missiunile  solemne  ale  regimului  de  atunci,  parte-   Si ce vreu jidovii si argaţii plaţi ti ai aristo-  flatu  nimeni,  care  se  ne  arunce  curs’a  acbsta;  dbca
           cipâ  la  parlamentulu  imperiale  din  Yien’a,  înainte                                                   s’ar’  fi  aflatu,  amu  fi  sciutu  cumu  se  o  tractamu.
           de  a-si  asecurâ  vibti'a  autonbma  aici  acasa,  prin  acte                                             Erâ  trbb’a  partitei  contrarie,  dbca  ea  există  intre
                                                                             *) Vaterlandslos, catilinarische Existenzen  si
           de  stătu  si  juramente  solemne,  in  faci’a  Europei,                                                   noi,  câ  se  încerce  a  ne  sc6te,  batendu-ne  din  posi-
                                                                             alte ÎDj uraturi de acestea neruşinate. Vedi , P.
           „in  animam  Domini  mei,*  cum  suna  formul’a.  Mai                                                      tiune  in  positiune,  de  pre  terrenulu  nostru  celu  prea
                                                                 Lloyl* articlulu de fondu din 26 Maiu a. c.
          in  scurtu,  poporulu  romanescu  trebuea  se  fia  pe-    **) Informatiune luata in conferenti’a din 23    bene  cunoscutu;  atunci  apoi  aveamu  ocasiune  de  a
           depsitu f6rte aspru, umilitu ai infrantu, pentru fi­  Maii la Sibiiu.                                      he apară de c i n e v a ,  bra a dispută cu adversari
   1   2   3   4   5   6