Page 10 - 1875-06

tienuta in 18 si 14 Aprile 1871, si precum sun- Transilvania. Brasiovu in 8 Iuniu st. n. 1875.
temu prea deplinu informaţi a cunoscut’o si Yen. Din m u n ţ i i a p u s e n i 1 Iuniu. (Despre Căuşele interne si mai vertosu ale ndstre na­
nostru ordinariatu metropolitanu cu totu clerulu seu, subtragerea subventiunei preutiloru. Estrasu). ţionali intru atat’a ne-au preocupatu in tempulu
in lips’a totala de una institutiune cunoscuta sub Noi pe aici scimu numai atata, ca vinu une­ din urma, incatu amu stătu a perde mai cu totulu din
nume de: congressu besericescu, carele se fia ex- ori, candu dela unu scaunu metropolitanu, candu vedere cele ce se petrecu in lumea mare. Si cu
pressiunea autonomiei intregei provincie metropoli­ dela celalaltu, intimate confidenţiali său secrete ca­ tdte acestea din candu in candu se petrecu si afara
tane gr. cath. de Alb’a-Iulia. tra protopopi si preuti, in cate o causa poruncită de limitele monarchiei absburgice lucruri, ce merita
atenţiunea publicului romanu. Se scie, ca noulu
Despre necessitatea infiintiarei acestei institu- de susu; ddra despre amerintiare cu subtragere de ministeriu francesu este compusu mai vertosu din
tiuni suntu petrunsi atatu membrii clerului, catu si subventiuni nu sciu se fia venitu porunca la vre- 6meni adeveratu liberali si fideli aderinti ai repu­
intrdg’a poporatiune ajunsa la consecinti’a de sene, unu altu archiereu, de catu numai la Excelent. .Sa blicanismului. Acestu ministeriu, voindu a com­
si acestei convicţiuni generali numai resunetu a du. metropolitu dela Blasiu. Este adeveratu, ca pletă oper’a organisarii si a consolidării republicei,
datu ordinariatulu metropolitanu prin representatiu- Preasant. Sa pretense dela ministru, că se arate a intrunitu in giurulu seu tdte elementele adeveratu
nile repetite susternute in caus’a acdsta la regimulu cu numele pre preutii, despre cari dice elu, ca ar’ liberale, cu ajutoriulu caror’a va se creeze cele mai
salutarie legi pentru Franci’a. Yechi’a comissiune
Maiestatei Ydstre, fora că aşteptările generali se fia agită in contra scopuriloru statului, (adeca pe ro- de trei-dieci, care avea missiunea de a pregatf le­
fostu pana acuma încoronate cu ceva resultatu im- manesce curatu, in contra maghiarisarei poporului gile constituţionale si care eră compusa in maiori-
bucuratoriu. romanescu), pentru-câ se-i traga in cercetare, că tatea sa de elemente inimice formei de guverna-
mentu constitutionalu si mai vertosu neimpacabile
Maiestate 1 ddca ar’ fi convinşi de culpa se fia pedepsiţi, dra
cu guvernamentulu republicanu, s’a desfiintiatu si
Nu pentru aceea voimu noi unu congressu be­ ddca ar’ fi innocenti, se fia aparati si se li se dd
in loculu ei s’a alesu o alta comissiune totu de
sericescu deosebitu pentru intrdg’a provincia beseri- satisfactiune prin pedepsirea calumniatoriloru. După trei-dieci de membri, intre cari cei mai mulţi sunt
cdsca gr. cath. de Alb’a-Iulia, pentru ca d6ra am aceste ministrulu comunică metropolitului Ioanu unu republicani cu trupu si sufletu, Acdsta n6ua co­
dori se ne rumpemu de catra beseric’a catholica de cathalogu, mi se pare de vreo treidieci preuti in­ missiune a si luatu la revisiune proiectele de legi
ritulu latinu, si prin acesta se prejudecamu mari- culpaţi, in urmarea denuntiariloru vrasmasiesci, care constituţionali si se spera, ca in curendu oper’a de
loru interesse ale besericei catholice din patria, sdu au mersu asupra loru din Transilvani’a la Pest’a. organisare si definitiva consolidare a republicei fran-
cese va fi seversîta.
d6ra ca am ignoră, cumca am avd multe si prdin- De aici se vede, ca tidr’a este drasi plina de spioni
semnate cause besericesci esterne, pre cari numai tocma că intre anii 1849 et 1861 din dilele dom­ Intre aceste diurnalistic’a mai Cu seama ger­
mana nu intardiă a respandf in lume dre-cari fri­
la olalta cu congressulu credentiosiloru catholici de niei absolutistice. Acumu ce eră se faca metropo-
guri de resbelu, ce ar’ sta se erumpa de nou intre
ritulu latinu le potemu pertractâ si resolvf cu re­ litulu? Este usu vechiu in t6ta l u m e a e u r o p d n a Franci’a si Germani’a. Din motivulu, ca guvernulu
sultatu doritu: ci pentru-ca in interessulu besericei c i v i l i s a t a , ca ori-candu unu functionariu publicu, francesu ar’ spori fortiele militari intr’unu modu
n6stre gr. catholice fiindu siliţi a apară independen­ fia civile, fia militariu, e denuntiatu si inculpatu prea batatoriu la ochi, domnii din Berlinu s’au su-
ţii canonica a provinciei năstre metropolitane de de vreunu delictu sdu crima, se cdra elu i n s u s i fulcatu si, tramitiendu note diplomatice pre la toti
representantii sei dela curţile europene, au inceputu
Alb’a-Iulia, inainte de t6te trebue se ne organisamu a s u p r a - s i cercetare f o r m a l a , p u b l i c a , pen­
a face facia marţiale si a da se se intieldga, ca
noi de noi cu privire la tdte obiectele, ce, după tru că se-si restaure on6rea si reputatiunea, se păta dinsulu inca nu se va lasă cu unu petioru mai
schimbarea referintieloru esterne, se recunoscu a se si pretende aspr’a si necrutiatdri’a peddpsa a spur- diosu, cu tdte ca doresce si lucra multu pentru
tiend de sfer’a activitatei autonomiei besericesci, si catiloru calumniatori. Ddra ce mesuri se se id in sustienerea păcii.
apoi se statorimu modalitatea, cu carea avemu de respectulu preutiloru? Mulţi suntu de opiniunea, ca Amenintiarea Germaniei, de a rumpe pacea si a
a ne pune in coatingere cu congressulu besericei preutii denuntiati inca facea fdrte bine, ddca cerea se incurcâ de nou in resbelu cu Franci’a, a indem-
catholice de ritulu latinu, spre a potd resolvf in cu totuadinsulu cercetare p u b l i c a p r i n t r i b u ­ natu pre guvernulu anglicu la o interventiune in
favorulu păcii. La acestu pasu salutariu alu gu­
intielegere împrumutata căuşele, ce le avemu comune n a l u , se nu se fia feritu de nici-unu scandalu in
vernului anglicu s’a alaturatu si guvernulu din Pe-
cu acdsta beserica. casulu de facia *). Intr’aceea metropolitulu gr. ca­ trupole, si astfeliu d’ocamdata s’a taiatu poft’a lui
Cu atata mai vertosu, cu catu din adunculu tholicu dorindu tocma din contra, a evită orice Bismark, a omului cu devis’a „ sânge si ferru,* de
animei suntemu convinşi, ca singuru unu congressu rum6re si scandalu, află cu totulu alta cale, si asia a mai devastă agrii incarcati de fructele semanatu-
provinciale gr. catholicu compusu din cleru si se­ sub dat’a din 8 Februariu a.. a. nr. 469 provocă reloru si de a versâ sângele nevinovatu alu june-
loru generatiuni.
culari, conformu regulamentului de alegere de sub pre toti protopopii sei, că citandu in secretu pe
A. *) adusu prin sinodulu clerului archidiecesanu in respectivii preuti la sene, se le inpuna desculparea După tdte aceste vomu potd intielege usioru
caus’a, ce a indemnatu pre Russel' că in siedinti'a
an. 1869 si de noi apretiuitu, este in stare de a prin câştigare de atestate: dela primari’a comunale,
dela' 1 Iuniu a camerei lordiloru angliei se cdra
consolidâ ecclesi’a gr. cath. spre a creâ institute dela subprefectura (solgabirau), si ddca se p6te, dela gbvernu comunicarea corespondintiei diplomatice
de invetiamentu si a incordâ zelulu poporului pen­ chiaru si dela proprietarii cei mari (possessores, in relativa la mantienerea păcii. In urm’a acestei
tru cultur’a sa. — senaulu vechiu feudale). Nu sciu pana incatu s’au cereri, făcută in forma de propunere, Derby a
Dreptu aceea congressulu archidiecesanu greco- ajunsu scopulu pe calea acdsta, mai alesu in comu­ declaratu, ca comunicarea este inadmissibila dicundu,
catholicu alu Albei-Iulie, intr’unitu in cause scola- nele amestecate, unde auctoritatile comunali suntu ca temerile manifestate de persdne fdrte distinse
din caus’a creacerii neproportionate a armatei fran-
rie, cu celu mai profundu respectu, subditate, cutdza maghiare, unde domina, ddca nu chiaru ura, ne- cese, au fostu considerate de catra Franci’a că unu
a se rogâ de Maiestatea Y6stra, că, luandu in prea smintitu inse mare neîncredere intre preutii roma- pretestu de resbelu din partea Germaniei si astfeliu
grati6sa consideratiune motivele cu adunca umilin- nesci, derogatori si possessori; ddra se dice, ca la Angli’a s’a vediutu nevoita a face lumina asupra
tia desfasiurate, se Ye induraţi a concede creden­ unii li s’a si subtrasu acea subventiune miserabile. neintielegeriloru escate da aici.
tiosiloru greco-catholici din provinci’a metropolitana Asia ddra acdsta mesura terroristica nu s’a In urm’a acestei declaratiuni „Monitoriulu im­
romana de Alb’a-Iulia si Fagarasiu convocarea' si luatu d u p ă , ci multu inainte de conferenti’a na­ periului germanu* se grăbi a da desluciri despre
tienerea regulata a unui congressu besericescu pro- ţionale din 23 Maiu, pre candu s’au luatu si altele, intentiunile sale curate, de a nu conturb’a pacea
dicundu, ca este esactu, cumca crescerea cadreloru
vincialu, spre organisarea si consolidarea tuturoru in contra sc61eloru romanesci; asia ddra umilirea armatei francese a produsu ore-care nelinisce la
affaceriloru proprie, cari se tienu de sfer’a activi­ si cucerirea, juramentele si lacrimale de penitentia Berlinu, ddr’ ca acdsta impregiurare n’ar fi pro-
tatei autonomiei besericesci, de altmentrea recunos­ versate la pitiârele celui, care te calea, nu mai fo- vocatu nici catu de pucinu resolutiuni resbellice,
cute si prin lege, garantate in § 14 alu art. XLIII losesce nimicu, nice că plata făcută anticipando. nici consideratiuni de asemenea natura. Guvernulu
din 1868. Mulţi au inceputu a crede, ca ar’ fi de una miie germanu n’a avutu nici-odata intentiunea se someze
pre Franci’a a reduce fortiele sale militari. —
Nutrindune acea fundata sperantia, ca Maies­ de ori mai bine, că intre aceste impregiurari ne­ Intentiunea din urma o admitemu si noi, pentru
tatea Ydstra Veţi dă ascultare parentdsca acestei faste clerulu se respingă si se refuse dela sinesi ca scimu ce facă si vulpea, candu nu potît se
preumilite ndstre cereri, remanemu cu fidelitate o* acea subventiune, pentru că celu pucinu din acdsta ajunga la strugurii, după cari i lasă gur’a apa.
magiala si supunere neînfrânta causa se nu fia supusu la atatea chicane si umiliri. Foi’a francesa „Journal des Debats* dice Cu
preplecati capellani si credentiosi supusi, Clerulu romanescu a traitu pana acuma fara sub- privire la faimele resbelnice, ca diurnalistic’a ger­
membrii congressului archidiecesanu gr. venţiuni, care se cdste existenti’a naţionala, limba, mana vorbesce neincetatu despre unirea celoru trei
cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu in­ libertate, ondre si chiaru mantuinti’a sufieteloru. imperati de la nordu, pentru mantienerea păcii.
Totu-odata da espressiune sperantiei, ca Angli’a si
tr’unitu in cause scolarie. Cu midiuldce de aceste terroristice chiaru beseric’a Russi’a voru continuă de a nu permite nimenui se
B l a s i u ia 4 Iuniu 1873. vine in periculu, ddra inemicii existenţii ndstre totu turbure pacea. Tdte diariele francese vorbescu in
I o a n u Y a n c e a m/p. nu-si voru ajunge scopulu. acestu sensu, esprimendu multiamire pentru inter-
archiepiscopu si metropolitu gr. cath. Secretulu, ce s’a pazitu in Blasiu in cestiunea Venirea Angliei si a Russlei.
de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu. acdsta, l’au descoperitu de multu acei derogatori si Adunarea naţionale din Yersaille se occupa acum
I o s i f u P o p u m/p. possessori, dela oarii au cersitu atestate unii preuti. cu bugetulu, cestiunile economice si financiarie. In-
jude reg. de cer cu in Brasiovu, că Este si aceea de insemnatu, ca clerulu unitu este teressantu e, ca min. de finantie descoperi in co-
notariu alu congressului.* missiunea bugetaria, ca dările indirecte in cele 5
de mai mulţi ani inedee vediutu multu mai reu si
luni a. c. au datu unu plus de 34 milli6ne, si elu
persecutatu mai cu intensitate. . . — spera, ca decurgundu totu asia, nu va mai avd tre-
*) Pre bas’a acestui regulamentu s’a conchia- buintia de imprumutulu dela banca de 80 milli6ne.
matu atatu congressulu dela 1 Iuniu 1873, catu si Una singura Francia e sub sdre, care după storsu-
celu dela 16/6 1875. R. *) Noi inca suntemu de acdsta opiniune. Red. rele de 5 miliarde contributiune bellica hrapite da