Page 11 - 1875-06

Prusi’a, astadi se afla cu plus in bugete, cu totu trecutu ce s'a realisatu, veţi scl a continuă oper’a, anu, unde Illustritatea Sa fh intempinatu de cle-
armamentariulu restauratu prin ţdte forturile si cu perfectionand’o, consolidand’o, completand’o. rulu, invetiatorii si poporulu din comunele învecinate
t6ta restaurarea si imultirea armatei regulate la Suntemu unu poporu micu câ numeru, câ in- si fh bineventatu de invetiatoriulu din Rosnovu
1.200,000 si a reserveloru la 1.800,000, incatu tindere territoriala. Putemu inse fi apreciaţi câ Georgiu Proca. De aici fh petrecutu pana la po-
are a dispune preste 3 mii. de bracie. Si acdsta unu poporu mare, prin puterea dreptului nostru, dulu Turcului, unde pe unu siesu frumosu eră as-
miraculdsa restaurare imbuldi pe Bismark, a pre­ prin respectulu si încrederea ce vomu scl a inspiră. teptatu de unu numeru fdrte mare de călăreţi si
veni periculu cu alta invasiune in Franci’a pana a Se cautamu poterea ndstra in desvoltarea tuturoru trasuri sub conducerea pretorelui tractuale Nicolau
nu se pre impoterl. — sorgintieloru avutiiloru ndstre, in organisarea ndstra Garoiu, carele -lu bineventâ; pre otarulu comunei
In G r e c i ’ a de unu tempu in cdce inca mer­ interi6ra, in adoptarea si aplicarea inbunatatiriloru Tohanulu vechiu fh intempinatu de foştii granitiari
geau lucrurile anapoda si pre dosu. Omenii cari compatibile cu positiunea si interessele ndstre, in sub conducerea d-lui Ioanu Vladu, carele lu bine­
ajunseseră la carma crediura a Înlocui sistemulu practicarea, in fine a principieloru de libertate si ventâ; la capulu comunei Zernesci sub un’a p6rta
parlamentariu prin sistemulu desfrenatu alu arbitriu- de ordine in acelaşi tempu. triumfale fh primitu de corpulu representativu si
lui si alu bunului plăcu. Unu prussacu cu numele Candu, tari prin acdsta putere din intru, vomu poporulu comunale cu primarulu in frunte. 111. Sa
Faucher, agentu alu lui Bismark, — si bagase scl a inspiră incredere in afara, mantieneudu-ne in procese de a dreptulu la beserica, asteptatu de cho-
nasulu in afacerile Greciei si începuse a esercitâ o stricta limite a legalitatiei tractateloru, sustienendu, rulu preotiescu din protopopiatu sub conducerea par.
mare influintia asupra guvernului Bulgaris. Astfeliu cu moderatiune, ddra cu nestramutare, drepturile adm. Ioanu Comsia, in beserica se celebra sub pon-
vediuramu intr’unu rondu respandindu - se fairn’a ndstre străbune; candu practicandu o politica in­ tificarea 111. Sale Vicerni’a, după care, precum in
despre abdicarea regelui actualu si înlocuirea lui tieldpta de respectu pentru alţii, vomu caută numai totu loculu asia si in beserica se adressâ catra nu­
cu unu principe din vre-o familia prussaca, pdte a revendică si pentru noi esercitiulu drepturiloru meroşii ascultători cu una vorbire preacornodata.
cbiaru cu Bismark, caruia la betranetie i veni ndstre autonome, si a ne tiend, conformu politicei Publiculu, ce acursese din tdte părţile, cu totu lu-
poft’a de a se vedd si cu o corona pre capulu cu ndstre de echilibru, in cele mai bune relatiuni cu crulu câmpului, se departâ cu mare bucuria si sa-
cei trei peri, ce se dice ca făcu minuni. Opiniunea marele puteri garante: atunci, puterea ndstra mo­ tisfacutu de cele audite.
publica inse n’a mai potutu suferi illegalitatile ce se. rala din afara va fi totu asiâ de reala câ si cea Domineca după celebrarea liturgiei sub pontî-
comiteau si a inceputu a se manifestă pre facia din intru. Naţionalitatea romana va deveni astu- fic&rea Presantiei Sale, Pr. S. S’a rosti cu inascutai
contr’a samsariloru prussaci, ce ajunseseră la gu- feliu din ce in ce si mai asigurata si mai intarita. oratoria si cu cuvinte sc6se din anima, cari aseme­
vernu. Regele nu remase surdu la t6te aceste, ci Domni’a Vdstra, domniloru deputaţi, sunteti nea 8ciu se strabata la anime, una cuventare plina
demisionâ pre 6menii dela guvernu, aduse dmeni noui chiamati a continuă acdsta opera din afara, câ si de invetiaturi morali si pentru grigi’a de cultura
in,.giurulu seu si disolvi apoi si camer’a, ce eră cea din intru. Missiunea D-Vdstre este ddra mare prin scoli, beseric’a nu potea cuprinde pe ascultă­
compusa la porunc’a guvernului cadiutu. Astfeliu si frumdsa; indeplinita in cursulu vietiei D-Vdstre tori, cari acursesera si din depărtare, si intre cari
ordinea drasi s’a restabilitu in Greci’a, alegerile parlamentare de patru ani, cu patriotismu, inteli­ se aflau si amici si cunoscuţi din Brasiovu ai Prea
pentru nou‘a camer’a s’au fixatu pre 30 Iuliu, dra genta si abnegatiune, veţi putd, suntu siguru, do- Santiei Sale. —
camer’a s’a convocatu pre 23 Augustu a. c.
bendl titluri la recunoscinti’a generatiuniloru viitdre.
Afacerea de la Podgoriti’a se vede a se com- In sesiunea actuala, d-loru senatori si d-loru
planâ in t6ta liniscea. Guvernnlu turcescu s’a deputaţi, sunteti convocaţi numai pentru unu tempu Convocare.
resolvitu in fine a esecutâ sentinti’a, care condamnă scurtu de trei-dieci de dile. Comitetulu despartiementului VIII alu Associa-
la m6rte pre urditorii măcelului de la Podgoriti’a. Acestu tempu va fi destinatu, in parte, pen­ tiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul-
Neaflandu-se cine se li taie capulu cu sabi‘a, pre­ tur’a poporului romanu, prin acdsta aduce la cunos-
cum se dicea in vedictulu de m6rte, ei ^fura spen- tru a se verifică titlurile d-loru deputaţi si a se cientia publica, cumca adunarea generale a acestui
constitui camer’a. Veţi avd apoi, d-loru senatori
diurati in poterea nopţii in t6ta liniscea in mediu- despartiementu se va tiend estutempu in comun’a
loculu unei trupe militari si a dou’a di cadavrele si d-lru deputaţi, a implinl vacanti’a ce cu regretu „Mihaltiu“ in 8/23 Iuniu 1875 adeca in Domine-
ve anunciu ca s’a facutu in scaunulu de primatu
loru fura predate familieloru loru spre immor- alu României. Incetandu din vidtia, Inaltu Prea- c’a prima după s. Rosalii.
mentare.
santi’a Sa fericitulu Nifonu, care a sciutu, in lun- Dreptu ce invitamu pre toti onor. membrii ai
gulu tempu alu sântei sale misiuni, a sustiend si Associatiunei din acestu despartiementu catu si pre

l e s s a g i u l n a aperâ demnitatea si independinti’a besericei ndstre on. inteligintia din giuru, câ se binevoidsca a se
ortodocse romane, sunteti chiamati, după lege, a presentâ catu mai numeroşi, avendu a se alege de
cu c a r e s ’ a u d e s c b i s u c o r p u r i l e l e g i u i - alege pre succesorulu seu la cea d’antaiu sesiune. nou membrii comitetului la acestu despartiementu.
t d r i e a l e R o m â n i e i i n 1 9 M a i u v. a. c.
Aveţi a ve ocupă, in urma, de cate-va proiecte im­ Din siedinti’a comitetului, a despartiementului
Domniloru senatori! domniloru deputaţi! portante relative mai alesu la cestiuni economice si VIII. Alb’a-Iulia in 6 Iuniu 1875.
Y’amu convocatu in sesiune extraordinaria spre financiare, cari nu puteau suferi amanare. A l e s a n d r u T o r d o s i a n u , direct.
a ve ocupă cu proiecte de legi importante a ca- Intr’acestea, proiectulu de concesiune alu dru­ R u b i n u P a t i t i a , actuariu.
coru aplicare si utilitate urgenta nu potea suferi in- mului de ferru dela Preddlu si celu dela Aiudu,
tardiare. jdca celu dintaiu rolu.
D-vdstra, domniloru senatori, alu caror’a pa- Legaţi dejâ printr’unu actu internatiunalu cu Societatea de lectura a junSmei
triotismu si esperintia luminata le cundsce dejâ statulu vecinu alu Austro-Ungariei, suntemu tionuti romane stndiose dela gimn. r. cath. din
tidr’a, veţi pune, suntu aiguru, acum că si in tre- a severei, in terminu scurtu, pana la Augustu 1878, Olusiu anuncia On. publicu romanu din Clusiu si
cutu, aceeaşi activitate, acelaşi devotamentu incer- lini’a de junctiune dela Ploiesci la Preddlu. giuru, ca in 1/18 Iuniu cur. la 7 6re sdr’a va
catu, pentru a face câ si acdsta sesiune exstraor- Este ddra nu uumai unu folosu economicu tiend una siedentia publica in localulu paroehiei
dinaria se fia totu atatu de avuta in bune resultate fdrte insemnatu, este inca o cestiune de dndre câ gr. c., la care suntu invitaţi cu ondre toti patronii
pentru tidra, câ si sesiunile trecute, in cari ati a- acdsta linia se fia terminata la epoc’a stipulata; si si iubitorii de înaintarea tenerimei, care după pro-
Vutu ocasiunea a dobândi drepturi la stim’a si re- nu amu putd ajunge acdsta tienta decatu votanduse, gramulu compusu de executatu oferă celu mai irn-
cunoscinti’a tierei. chiaru in acdsta sesiune, concesi’a obtienuta in ur­ bucuratoriu gagiu de iubirea si încordarea de a face
Acdsta sesiune estraordinaria este intai’a, dom­ m’a concursului ce s’a publicatu; ca-ci numai ast­ cele mai frumdse progresse spre nobilitarea simtiu-
niloru deputaţi, a vietiei d-v6stre parlamentarie. feliu, ee va câştigă campani’a anului curentu. lui pe campulu culturei naţionali. Ondre si bra­
Suntu fericitu de a ve adressâ in pers6na cele din­ Aceeaşi activitate, acel’asi studiu seriosu veţi vura junimei studidse, care se invirtosiaza pe acestu
tâi salutari de buna venire. pune, suntu siguru, domniloru senatori si domniloru campu de viatia cu conscientia de tesaurele litera-
Chiamati a fi representantii natiunei, nu in deputaţi, spre a discută si celelalte proiecte ce vi turei sale pentru unu viitoriu mai gloriosu!
urm’a unui conflictu sdu desolvari, ci, după ce, in­ se voru presentâ in acdsta sesiune.
tr’unu modu naturalu si memorabilu, fost’a adunare Astfeliu, prin cooperarea si acordulu intre t6te
si-a terminatu mandatulu, vi se p6te cu dreptu pre­ puterile statului, candu senatu, camera si guverne (Tiiterariu.) La W. K r a f f t , tipografu
dice ca, născuţi sub auspicii atatu de fericite, veţi ajutati de toti bunii romani, voru lucră împreuna in Sibiiu, voru apard inca in decursulu. lunei lui
sci a ve îndeplini missiunea, in lung’a domniei vd- uniţi in principii si in acţiune, viitoriulu României Iuniu a. c. urmatdriale ddua opuri: a) ,,Siste-
46
stre cariera, asiâ cum s’o terminaţi incongiurati de va fi asiguratu si patri’a va fi mandra de fii sei. mnlu metricii. Manualu pentru in v e ţ i a -
aureol’a unoru servicii reale aduse patriei. t o r i , de BASILIU PETRI, directoriu supremu
Dumnedieu se binecuvintrze lucrările domnii-
Camer’a precedenta, realisandu, prin lucrările loru vdstre. alu scdleloru granitiaresci. In acestu manualu se
sale de patru ani, atatea mari si recunoscute îm­ tractdza si metodulu computului in scdl’a poporale
bunătăţiri, si flindu necontenitu in deplina armonia in urm’a introducerei sistemului metricu. b) „Sis-
cu guvernulu Meu, a intaritu basele adeveratului Camer'a s'a constituitu in 24 Maiu v. Dimi- temillo metricii. Manualu pentru ş c o l a r i ,
regimu constitutionalu la noi, si a facutu a se avd trie Ghica occupâ fotoliulu de presiedente, dr’ luni de acel’a-si autoriu. Pretiulu ambeloru se va aduce
incredere in junele n6stre institutiuni de guvernu se fini constituirea; contestările opositiunei pen­ la cunoscinti’a publica, candu ele voru fi esitu de
liberu, cari se intarescu intr’o tidra numai prin o tru alegeri nu avura resultatu. sub presa.
intieldpta aplicare a principieloru de ordine si de Aleşii vice-presiedinti suntu dd. C. Brailoiu,
autoritate, cari nu escludu nici progressulu nici li­ Cornea, I. Stratu si C. Nanu.
bertatea, Reposatnlu primatu alu României Nilontl Publicarea protocoleloru cartiloru funduarie in
Astfeliu de cati-va ani incdce, stabilitatea de­ a lasatu in testamentu, pentru fundarea unui semi- Transilvania.
veni si la noi o realitate, dra nu numai unu cu- nariu centrale clericale, pentru scdle si alte bene-
ventu; si progressulu se realisdza incetu, ddra per- faceri aprdpe unu millionu fr. E d i c t » .
manentu si constantu. Tidr’a n6stra dobândi, in Despre publicarea cartiloru funduarie pregătite
acestu cbipu, o reputatiune meritata, si inspira in respective suscepute in comunele tienatdre de sedri’a
Europ’a incredere in viitoriulu ei. La s o s i r e a P r d s a n t i t u l u i e p i s c o p u judecatordsca din M u r e s i u - V a s a r h e i u , in-
Oper’a este ddra începută. Domni’a Vdstra, I o a n n e M e t i a n u , din 4/6 in legătură cu cele partite judecatoriiloru cercuale din Nyârâd-Szereda;
noi deputaţi, din nou mandatari ai tierei, continu­ publicate in nr. tr. mai inregistramu, ca dela gar’a in comunele tienatdre de sedri’a judecatordsca din
aţi-o. Tari prin noue puteri, imbarbatati prin în­ din Brasiovu, a fostu petrecutu de unu numeru in­ D d v a , inpartite judecatoriiloru cercuale din Hune-
crederea ce vi s’a acordatu si prin progressulu din semnatu de onoratiori cu trasurele pana la Cristhi- ddra; in comunele tienatdre de sedria judecatordsca