Page 13 - 1875-06

Gazet’a ese de 2 ori; Joi’a si JDufeiinec’a, , 8e prenmnera la poştele c. si r., si pe h
v
F6i's, candu concedu ajatdriale. — Pretiulu: DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri eBteme 12 fl. imMwaas. " ***• Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu-
1
v. a. pe unu anu seu 2 /? galbini mon. sunatdria. blicare.

Ir. 40. Br&siovn 1513 Iuniu 1875.

Congressnlu besericescu dela tonomiei sale. Yediendu-se ca nici acbsta nu prinde Cenderelli, supremulu judecatoriu alu bstei turcesci,
Blasiu. locu, gr. catholicii se deciseră a tienb incai con- ei trasnesce prin capu una idea, pre care eminen­
Acelu congressu se va deschide, precum se gressulu particulariu prevediutu in sinodulu din tele historicu Hammer-Purgstall o numesce cu totu
scie din publicatiunile esite in diaria, in 16/4 1869. • dreptulu nbgra, infernala, diabolica, ruinatbria de
Iuniu alu a. c. si va fi compusu din 1/3 clerici Mari si grele voru fi problemele acelui con­ christiani, inmultit6ria de mohamedani, temelia a
si 2/3 seculari aleşi in conformitate cu regulamen- gressu; cu tbte aceste pentru bunele resultate ne unei politice barbare si tirannice. Planulu adeca
tulu electorale adoptatu de catra sinodulu tienutu garantbdia frumosulu numeru de mai mulţi barbati pe care’lu desfasiurâ si motivă Cenderelli înaintea
in Octobre 1869. Intre acestea s’a observatu, ca eminenţi, harmoni’a ce domina intre cleru si secu­ domnului seu, fusese acesta: Se formamu unu corpu
in acea parte a publicului, care se interessbdia de lari, numerulu considerabile de barbati trecuti prin de armata, care se fia compusu numai din copii
adunari legislative eclesiastice, domina brecare con­ scble superibre, zelulu religiosu si convicţiunea, ca din cei mai bine făcuţi si mai sanetosi, pe cari’i
fesiune cu respectu atatu la numele, care se dete chiaru si la terrenulu nostru besericescu s’ar’ pune vomu rapf si smulge cu poterea dela părinţi chri­
acestei adunari, catu si la problemele destinate a mine explosive, pentru că cu elu se se arunce in stiani. Tu scii, ca conformu dogmeloru nbstre, toti
ie deslegă prin tr’ens’a. Unii adeca o numiră adu­ aeru si naţionalitatea nbstra, precum se încercase cei invinsi suntu sclavii noştri; averea, femeile si
nare, alţii adunantia, unii sinodu, alţii congressu; intre anii 1842—4. copiii loru suntu proprietatea n6stra, asupra careia
’iar’ mai potb dice inca si „soboru* pe slavonesce, disponemu după plăcere. Asia dbra nu avemu de­
si asia mai departe. Aceia, carii vreu se bsa din catu se constringemu pe copiii christianiloru la
acbsta confusiune, n’au decatu se citbsca A c t e l e Ienicerii turcesc! si Ienicerii taiarea-impregiuru, apoi se-i dămu pe manile sieici-
s i n o d u l u i a r c h i d i e c e s a n u gr. cath. de Alba noştri. loru, ulemaliloru si dervisiloru noştri, că se’i duca
Iuli’a-Fagarasiu, asia precum se vedu acele publi­ Tbta lumea scie, ca din corpulu nostru naţio­ in scblele nbstre, se-i invetie in religiunea marelui
cate de catra dn. profes. Ioanu Moldovanu. Acolo nale s’au alesu in cursulu tempuriloru mulţime ne- nostru profetu, carele si asia disese, ca fia-care
la pag. 26 voru află urmatbri’a propunere adoptata numerata de renegaţi, in catu, precum observaramu pruncu este aplecatu la adoptarea Islamului indata
de sinodu in unanimitate: si la alte ocasiuni, singuru in marele principatu dela nascerea sa. Corpulu de armata pe care-lu
„La casulu nedoritu, candu convocarea c o n - alu Transilvaniei vei află preste una suta de mii vei formă din copii turciti, tienutu bine si incura-
g r e s s u l u i p r o v i n c i a l e m e t r o p o l i t a n u ar’ locuitori, nu numai in comunele oppidane si urbane, giatu, va desceptă rivalitate in familii, va trage
intempina greutati si nu s’ar’ potb execută asia ci si pe la satele din comitate, apoi pe la margi­ la corpulu acesta, prin urmare la Islam, pe mul­
tempuriu cum ceru necessitatile sântei nbstre bese- nile Secuimei, ai caroru protoparinti jau fostu ro­ ţime de alţi juni de ai familiiloru creştine din pro­
rice, in casulu acesta Excel. Sa parentele metropo- mani curaţi, cari s’au tienutu totu-odata de religiu- vinciile pe care le rapiramu noi dela grecii bizan­
litu se convbce, amesuratu puncteloru sinodali dela nea si de ritulu resaritbnu, bra după aceea nu nu­ tini. Cu modulu acesta chiaru creştinii voru con­
1868 si n u m a i d i n s i n u l u archidiecesei estu- mai s’au ruptu de catra romanismu, dbra unii din curge cu cele mai bune poteri ale loru la înmul­
feliu de a d u n a r e , compusa din cleru si laici, ei chiaru in a dbu’a generatiune au devenitu inemici ţirea elementului nostru turcescu, la consolidarea
carea se reguledie celu pucinu afacerile acestei declaraţi ai elementului romanescu. Mulţi brasi au junelui stătu si alu nationalitatiei nbstre. Tbta
parti din provinci’a Albei-Iulie." remasu, bcca asiâ, nici caldi nici reci, adeca de glori’a de arme ce se va câştigă prin acei fii per-
Acuma dbra scimu, ce este adunarea carea se aceia, cari nu ar’ urî pe romani, dbra le lipsesce duti si desperaţi ai familiiloru christiane, va fi
va dechide la 16/4 Iuniu in Blasiu. Aceea nu cu totulu poterea de spiritu, că se-si calce pe va* glori’a nbstra si castigu immensu pentru Islam; bra
este sinodu compusu numai din preutime, ci este nitate, se resiste interesseloru materiali, care’i făcu ca acea trupa se va bate de minune, se pbte pre-
congressu besericescu, compusu din deputaţi clerici sclavi ai elementului maghiaru, asta-data brasi pre* vedb si judecă din natur’a omenbsca. Ostasi cu
ai seculari, inse congressu chiamatu numai din ar- domnitoriu. soldu bunu, cu dreptu de a răpi dela inemicu averi,
chidiecesa, bra nu si din cele trei diecese sufragane, înainte cu 14 ani noi cercetandu amu aflatu sclavi si femei frumbse, care convinu poligamiei,
a Oradei, a Gherlei, a Lugosiului, pentru ca acestu vreo siese classe de renegaţi, care apoi se subin- brda de bmeni, cari nu mai sciu cine au fostu pă­
scopu inca totu nu s’a potutu ajunge, adeca nu s’a partu in renegaţi infami si renegaţi innocenti. Ceia rinţii^ fraţii si sororile loru, crescuţi de mici in ura
castigatu invoirea nici după aceşti siese ani de in- s’au renegatu ei de buna voi’a loru pentru interesse si urgfa de totu ce nu este turcu si mai alesu mo-
gistentia vigorbsa. Se duce minune, cati inemici diverse; pe aceştia ’iau instrainatu si cumu amu hamedanu; mai in scurtu, bmeni de trei ori rene­
are clerulu si poporulu greco-catholicu in tbte re­ dice, furatu si rapitu a l ţ i i din sinulu nostru, pe gaţi, de părinţi, de religiune, de patria, supusi la
giunile superiori din Transilvania, Ungari’a si a- unii inca dela tietia, prin educatiune străină, anti­ disciplina de feru, in catu se le remana alegerea
nume in Alba, Clusiu, Aiudu, Murasiesci, Budapesta, naţionale, care li se dă chiaru in cas’a parentbsca, numai intre mbrtea din casarma si mbrtea din cam-
Strigoniu, Oradea, d6ra inca si la Yien’a. Pana pe alţii de copii sbu copilandrii, prin depărtare pe pulu bătăliei, se pbte bre unu corpu mai siguru
in a. 1871 archiepiscopulu-metropolitu făcuse vreo la scble si alte institute neromanesci, mai tardfu pentru sustienerea despotismului?
patru ursorii in acbsta cestiune vitala; dbra in locu prin casatorii, prin defăimări si persecutiuni ale Urchanu nu s’a insielatu in planulu propusu
de orce altu respunsu ne pomeniramu cu congres* elementului romanescu. Din tbte classile renegati- de Oendereli, pentru-ca acela reesf de minune. Ie­
sulu ad hoc alu romanocatholiciloru si proiectulu loru inse merita cea mai mare attentiune aceea, n i c e r i , care se traduce: „ N o u ’ a - t r u p a , au
leu de organisatiune, prin care besericei romanesci care semena multu cu classea ori trup’a Ieniceriloru ajunsu după cativa ani spaim’a Asiei si a Europei.
si celei ruthene greco-catholice eră se i se ascundia privilegiaţi din imperiulu otomanu, care pana in a. Faimosulu sieicu si dervisiu Hadgf Bectasiu le dede
sbrele. Atunci se sculă repausatulu L. B. P o p u 1826 devenise nu numai terr6rea populatiuniloru, acelu nume de „nbua-trupa,“ cu ocasiunea, candu
si cu elu alaturea 133 de barbati, cari adunandu-se ci si a sultaniloru. Urchan insocitu de mai mulţi renegaţi, caletorf la
in conferenţia tienuta la Alb’a-Iuli’a in 13 et 14 Pe la 1326, adeca tocma pre candu regele elu aprbpe de cetatea Amasi’a, că se-i cbra bine-
Aprile 1871 săriră clerului in ejutoriu prin una Carolu Robertu se încercă se pună Ungariei funda­ cuveutarea. Sieiculu Bectasiu puse manec’a cea
petiţiune inaintata tronului imperiale prin 12 de­ mente nbue prin facere de proseliti, la Brussa, in larga a vestmântului seu calugarescu preste capulu
putaţi si prin unu memorialu energiosu, In acelea Asi’a mica, Urchanu successe tatalu-lui seu Osmanu unuia din acei renegaţi, bra după terminarea roga-
d6ua, pe langa ce se face in scurtu istoriculu su* pe noulu tronuletiu, pe care apoi s’au inaltiatu pa- tiunei le dise: „Numele vostru se fia I e n i - c e r i ,
ferintieloru nbstre pe terrenulu besericescu, se si disiahii cei potenti. In dilele acelea Urchanu -si faci’a vbstra se fia alba, braciale vbstre victoribse,
spuse in ele curatu si respicatu ceea ce vrea si ce batea multu capulu cu formarea unui corpu de bste, săbiile vbstre taiatbrie, lancea vbstra se străpungă,
nu vrea clerulu si poporuiu gr. catholicu. In Iuniu despre a cărui bravura heroica si totu-odata fideli­ si totu-deauna se ve reintbrceti din batalia victo­
a. 1873 se tienh in Blasiu congressu particulariu tate necondiţionata se fia asecuratu pentru totu- rioşi si sanetosi.* Trup’a de ieniceri fusese la in-
in cestiunea instructiunei sbu a scbleloru, dela care deauna. Pre candu se consultă elu despre acelu ceputu numai de una miie, care apoi se inmultf pe fia­
brasi merse la tronu petitiune de dato 4 Iuniu, planu atatu cu amici de ai tata-seu, greci renegaţi, care anu cu cate una miie, bra dbca nu se ajungea
motivata asia, incatu s’ar’ fi crediutu, ca nu a mai precum eră faimosulu Kese Michailu si alţii, catu cu recrutarea din copii răpiţi, se luă totu alu cin­
remasu cauăa nici pretestu de a denegâ besericei si cu consângenii sei cei mai de aprbpe, cum eră cilea si după aceea alu diecelea dintre copilaşii lo-
gr. catholice exercitarea drepturiloru inherente au- si frate-seu vezirulu Alaeddin, bta ca lui Oara Charil cuitoriloru creştini ai tieriloru subjugate, bra dela