Page 14 - 1875-06

tierile vasale se scotea câ tributu cate cinci sute loru iritate ale suduslaviloru, si dominatiunea austriaca capital’a Croaţiei, unde ar’ trebui câ poterea inte j
de copilandri smulsi din sinulu familiiloru si se tra- s’ar solida intre ei, precandu maghiarii siliţi de lectuale si materiale se fia concentrate, se afla ptiue
imperiositatea relatiuniloru ar’ trebui se abdica de
mite a la sultani câ se-i turctisca si se-i faca ieni­ guverne dualiste, cari necontenitu se ctirta intre
pretensiuni asupra tiereloru acestora.* Apoi fineste
ceri. Acea rapina de copii de ai crestiniloru dură sine paralisandu-se neintreruptu in ttite affacerile
asia: „Noi credemu inca chiaru si aceea, ca tempulu
pana in sec. alu 17-lea, adeca vreo trei sute de publice**
nu mai e asia departa, candu ttite aceste se voru
ani. Corpulu de ieniceri erâ in dilele lui Moha- si executa.* Sisdinti’a dela 8 Iunie a fostu si mai sgomti-
medu II de 12 mii, sub Suleimanu de 20 mii, tira ttisa. Consiliariulu Zsivkovics respundiendu la in­
Acum in camer’a Croaţiei sied. din 7 Iuniu
sub Mohamedu IY ajunsese la 40 de mii, totu fe- după „Agr. Z.* rep. de „0. L.“ facil dep. K u k u - terpelarea adressata in siedinti’a dela 31 Maiu, de-
tiori unulu câ unulu, carii candu esiâ sub stendar- putatulu M a k a n e k se deklara de nemultiumitu cu
l j e v i c s interpelarea urmat6ria catra Banulu:
tulu celu rosiu câ sângele cu emblem’a semilunei respunsulu, dicundu, câ e forte regretabilu candu
„Prin incheiarea pactului cu Ungari’a n’am
si a săbiei lui Omaru cu d6ue verfuri, scosi in Monarchulu nu pote se faca pentru Croati’a nimicu
castigatu nici macar atata incatu se vedemu repre-
contra pop6reloru christiane si chiaru asupra patriei fora învoirea guvernului ungurescu (Aplause înde­
sentantii din confiniele militarie discutandu împreuna
si a sângelui loru, -si junghiâ pe parentii si pe lungate de pe galeria.) Prasiedintele dispune câ
, cu noi aici in Camera. Acesta impregiurare ne
fraţii loru, spurcâ pe sororile proprii, depredâ cas’a areta in fapta, ca parlamentulu nostru este necom- auditorii se se scota afora. Macanec protestandu
si averea parenttisca, orbesce, pe nesciute, pentru-ca pletu, pentru ca unele tienuturi nu suntu represen- dice, câ acest’a e o mesura barbara (Galeriele pro­
elu dusu de copilu, in alte tieri, nu mai sciâ, unde voca unu sgomotu teribilu. Strigările, aplausele si
tate intrensulu, estu feliu pactulu din 1868 ne
se afla, in catrau e comandatu, pe cine tejunghia, siueraturile nu mai încetau). Deputaţii parte in­
garanteza intregitatea tierei numai pe hartia. Sor-
sagtita si inpusca. Din ienicerii căsătoriţi cu tur- dignaţi, parte consternaţi, ceru suspinderea siedintiei.
gintele acestei inconvenientie nu pote fi altulu,
c6ice se făcură pana in aceste seculu la vreo 400 de Presiedintele dispune de nou câ publiculu se
decatu „organele vienese* urmaşii acelora, cari ne-
mii de familii privileginte, tiranice si prompte la au daraburitu tier’a pentru câ in acestu modu se fia departatu din sal’a siedintieloru. Auditorii în­
rebelliuni, pana candu ajunseră a fi terr6rea impe­ pota mai usioru a se face stapani peste densa. La cepu a provocă tirasi sgomotu strigandu: „Zivila
riului turcescu, de care nici capetele sultaniloru nu 1871 s’a decretatu starea de astadi in care se afla sloboda.* Ast-feliu siedinti’a s’a suspinsu.
mai erâ sigure. In fine sultanulu Mahmud, care graniti’a militaria numai in modu provisoriu pe Totu in siedinti’a din 7 dep. I a g i c -si rein-
vediuse strangulaţi pe membrii familiei sale chiaru durata de 3 ani, inse mitema, câ acestu provisoriu noesce interpol, din 1874 in privinti’a maghiarisa-
prin ieniceri, le dete si elu de capu in 15 Iuniu se va prelungi pana in infinitu. Suntu 172 de rii, dicundu, ca maghiarii vedu petutindene in
1826, candu ucise 15 mii din trensii, tira preste ani de candu Imperatulu Leopoldu I. a otaritu, câ Croati’a utopie si panslavismu; in insul’a Muru se
20 de mii exilâ si-i respandl in cele mai depăr­ tienuturile militarie dintre Unna, Kulpasi Sava se denumescu preoţi si capelani numai de cei cu limba
tate anghiuri ale imperiului, dra preste numele de apartiena la Croati’a. Acesta otarire imparetesca a maghiara. Poporulu e silitu a amblâ dile cu cedule
ieniceri se enuntiâ anathema, care se publicâ chiaru remasu numai pe hartia intogmai cum au remasu maghiare se li se esplice, ca ce cuprindu, ca chau-
si prin mosieele (templele) mohamedane. si alte rescripte si promisiuni posteriore, neconside- vinistii de maghiari in contra determinatiuniloru
Asia au patit’o turcii cu renegaţii loru, după randu-se de locu justele pretensiuui ale poporului invoielii stimtorescu limb’a croata, virindule pe cea
ce au apucatu a face altoru pop6ra, naţiuni si sta­ din pricina, ca generaliloru nemtiesci pucinu le-a maghiara pe la caile ferate, posta si alte institute
turi relele cele mai mari prin trensii. Intr’aceea pasatu de interesele si păsurile acestui poporu. in titira. Dtica va mai dură actista, atunci actiile
se pare, ca dela turci au invetiatu si maghiarii a-si Intrebu dtira, câ ce am pecatuitu noi de nu cele devalvate ale Ungariei in Croati’a si Slavoni’a
inmultl elementulu loru prin renegaţi aleşi dintre ni s’au luatu in considerare cererile nostreî Naţiu­ voru decadti sub nulla, si intrtiba pe Banu, dtica
alte popdra. Celu pucinu atata se p6te adeveri nea nostra a datu destule probe despre credinti’a are de cugetu a respunde la interp. inca din an.
din istoria, ca de candu au stătu turcii in Ungari’a si lealitatea ei catra tronu si monarchia. Ne-am trecutu. —
preste 140 de ani, si decandu Transilvania venise luptatu necontenitu nu pentru noi ci pentru interese Acum diariale maghiare „N. H.* si alte scuipa
in relatiuni strinse cu imperiulu otomanu, renegaţii străine, fiindu nevoiţi a jertfi cele mai frumose focu si puti6sa asupra redicarii vocei croate, ame-
romani s’au inmultitu preste mesura; dra din col- parti ale patriei nostre. Ce suntemu noi astadi, de nintiandui cu nimicirea positiunei loru federalistice,
lectiunile de legi, codificate si necodificate, adeca siguru numai nisce relicuie ale statului nostru d’o- ca nu voru a suferi tentativele maghiarisarii si pe
de cele conservate prin archive, dreşicum câ secrete diniora. Caus’a neincorporarei granitici la patri’a- acolo. Se latiesce lupt’a in contra maghiarisarii
de stătu, ni se explica restulu. Intr’aceea turcii mama suntu asia numitele „organe din Yien’a* cari in proportiune progressiva cu cutediarile chauvi-
au incetatu mai de totu de a se inmultl prin re­ totu d’a un’a si-au astupatu urechile la cererile nistice. —
negaţi; in tierile ndstre tocma din contra, astadi ntistre, ştiu candu eramu norociţi d’ale potti spune
d6ra câ nici-odata, se făcu attentate pe facia si pe păsurile nostre, atunci pururti ne reflectau, câ
caii clandestine, de a inmultl numerulu ieniceriloru graniti’a e fericita in positi’a actuale, bucurandu-se Revista esterna.
renegaţi. Se lucra la subminarea scdleloru confes» de progresulu civilisatiunei moderne, si câ numai In legătură cu cele comunicate in numerulu
sionali, pentru*ca acele ferindu pe tenerime de prin mantienerea ei se voru potti rumpe legaturile cu precedente despre faimele referitârie la încordările
apostasia religiâsa, o apara totu-odata de ieniceria Ungari’a, câ in chipulu acest’a se devenimu tirasi de resbelu intre Franci’a si Germani’a si despre
naţionale. Se insulta si persecuta limb’a si litera­ reincorporati la acele parti ale imperiului unde* intrevenirea Angliei si Russiei in favtirea păcii,
tura romana, pentru-câ tenerimea ndstra se se dis- Vedemu, câ fraţii noştri d’unu sânge diacu sdrobiti mai adaugemu urmatoriele amenunte:
guste de ele si se ad6pte limb’a vorbita de ieniceri, si sfarimati sub pitiorele civilisatoriloru nemţi. Guvernulu din Yien’a si anume officiulu affa-
Se crescu cu forti’a chiaru clerici in seminariuri (Publiculu din Galeria erumpe in aplause sgomotose. ceriloru esterne, alu cărui capu este contele Andrâssy,
străine, pentru câ se fia prasila bogata de ieniceri. Presiedintele trage clopotielulu pentru mantienerea inca a fostu recercatu din partea guvernutni an-
Se explica falsu chiaru si unele sententie grave din ordinei si invita pe auditori a pastrâ liniscea dra glesu, a se alaturâ la pasulu seu in favorea păcii,
evangeliu, totu in fav6rea ienicerismului. — pe oratoru a se moderâ in espresiuni.) Nu potu inse d-lu Andrâssy nu intardiâ a respunde represen-
vorbi mai moderatu, dice oratoruiu, atunci candu tantelui anglesu, ca dinsulu nu afla oportuna, ba
se tracta despre drepturile tierei. (Galeriele tirasi nice chiaru necessaria interventiunea in favorea
Ilegalul a trio uita sudslava. păcii, de6race statute, caruia i se atribuescu ten-
începu stigarile de zsivio îndelungate si aplause
De unu tempu in c6ce se redicara in diariale frenetice. Presiedintele dispune desiertarea galerie- dintie agressive, este departe de asemeni planuri
germane mai multe voci, cari pledâ pentru desface­ loru. Neliniscea e la culme.) Noi scimu, câ in si cu dreptu cuventu s’ar potti superâ, vediendu ca
rea Croaţiei de catra Ungari’a si reinfiintiarea re­ granitia agricultur'a e nimicită, comerciulu si in- i se atribue asemeni tendintie de dusmanla si de
gatului triunitu Croati’a-Slavoni’a-Dalmati’a, care fâ conturbarea păcii. D Iu Andrâssy a aretatu apoi
tocma visitata de Mai. Sa imperatulu in asta dustri’a asia dicundu suntu oprite, tira deşteptarea ambassaderelui anglesu ttite corespondintiele dela
primavtira. Acum esi si diarulu rusescu slavofiiu si limb’a naţionale suntu înăduşite in modu despo-
„St. P e t e r s b u r g e r Z e i t u n g * , pledandu pentru ticu de catra funcţionari străini. Mai multu de-o contele Kârolyi din Berlinu, unde se desavutiza ttite
actista intentiune, care scrie asia: suta de orasie suntu ruinate. faimele de alarma si respinge insinuatiunea, ca
„Serbii din Dalmati’a precum se scie, gravittiZa în sfersitu scimu, ca in Europ’a intrtiga nu­ Germani’a ar tinde la conturbarea păcii.
catra principatulu Serbiei si vistiza despre marele mai graniti’a militaria se afla intr’o stare rara in Cu ttite aceste inse d-lu Buchanan iusistâ, câ
imperiu alu Serbiloru; tir’ croaţii suntu neconditio- feliulu seu, care neavendu nici nume nici constitu- si Austri’a se se alature la pasulu, de intreyenire
natu aplecaţi dinastiei austriaco. E problem’a poli­ tiune se guvemtiza prin unu absolutismu despotica* alu guvernului anglesu, pentru aoeea Andrâssy se
ticei austriaco, câ vediendu importanti’a, ce o are Vediu strimtorita a dechiarâ categorica: „Faca
Dalmati’a cu tierele dela spate in casu de o rescu- Acestu absolutismu despoticu opresce orce dis-
lare a slaviloru de sudu in contra domnirei turcescii cutiune libera in affacerile publice, administratiunea Angli’a ce voiesce si ce nu mai pote intrelasâ, inse
se despartia pe croaţi de catra Ungari’a si sei si justiti’a tierei se manueze de catra funcţionari se nu conteze la consentiementulu cabinetului de
anexeze cu tierele austriaco, cu care mesura si imbracati in fracu negru si cu chiveri catanesci pe Yien’a.
serbii cortinei Absburgice ’ar remanti conservaţi. capu. Averea tierei, frumtisele păduri si edificie Pentru acestu respunsu foiele germane redica
Nu p o t e m u d o c u m e n t a , d t i r ’ c r e d e m u , c a se vendu fora învoirea natiunei. Ce foltise are titi- pre Andrâssy pana in alu treilea ceriu, dicundu ca
p o l i t i c ’ a a u s t r i a c a a si luatu resolutiune de a r’a dela graniti’a militaria? Ori-cine ptite vedti in- Germani'a nu-si va uită nici odata de acelu amicu,
face passulu acestu momentosu ad. la restaurarea
regatului croaticu cu o preponderare a poporimei- fiorattiri’a nedreptate ce se comite asupr’a nâstra. care cu demnitate a sciutu se respingă insinuatiunile,
sudslave, a cărei drepturi naţionali si autonome s’ar, Suntemu incongiurati de soldaţi, cari ne eschidu ce pe nedrepte se atribuira guvernului germanu.
garanta si actista ar’ pune capetu neodihnei anime» dela bine-facattiriale libertăţi constituţionale. In Totu pre tempulu, candu temea se ocupă de