Page 15 - 1875-06

intentiunile resbellice ale Prusaiei incepura a se 4, eră turbratu — si in furOrea l’a a eschiamatu: Prin urmare mi ieau libertate de a provocă
face planari despre o convenire la Ems a colora D O c a v a m e r g e t o t u a s i a „ a p o i t r e b u e s e pre toti acei pr. st. domni si fraţi, cari ar’ dorf
l a s u a p r i n d e c u s t r O n g u l u p r e r e s p e c ­ se cumpere, sOu n’ar’ prejetâ a desface cateva exem­
trei imperati dela Nordu. Scirile mai noue spunu
t i v i s p r e a i a d u c e l a a d u n a r e . * Totu-odata plaria din acOsta brosiura (de 43 pagine, litere
inse, ca imperatorele Austriei este mai inclinatu
se fia trasu la respundere pre vice capitanulu, spre garmondu), cu unu pretiu de 30 cr, plus porto
a-si cercetă provinciele ostice ale monarchiei, adeca a se justifică despre acOsta demonstratiune neaştep­ postalu, că se binevoiOsca a me insciintiă ou dOue
Galici’a si Bucovin’a. Precum scimu, camer’a Bu­ tata. Vice-capitanulu usioru s’a legitimata, are- trei sîre, pentru că se le potu servf cu exempla-
covinei a alesu o deputatiune, care se invite pre tandu, ca invitatoriele s’au facutu in t6ta forma. riale dorite.
Domnitoriu, că se partecipe si dinsulu la serbarea Dreptuaceea Yatavulu nostru a fostu «ilitu se Ladislau Voida $)•
jubileului de o suta de ani dela anectarea Bucovinei inghita galusce mari si necOpte, fara a-si potO
ajută; a trebuitu se recunOsca, ca, Dieu! romanii,
la Austri’a. Unele sciri spunu, cumca Domnitoriulu R e u n i u n e a p a t r i o t i c a - c a t o l i c a din
dOca voiescu, potu face in scurtu, că guberniulu se
ar fi dejă resolutu a primi invitatiunea si a merge Austri’a-infer. tienfi in 18 Maiu, a. c. adunare
se convingă — ca d’insulu s’a facutu imposibile —
in Bucovin’a la acOsta serbare, după alta versiune bine cercetata, in care principele Aloisiu Lichten-
prin purtarea sea fara tactu, prin mesurele sale —
inse dinsulu ar fi renunciatu la acOsta idea in ce dovedescu nemărginită ura asupra acelui poporu, stein, in prea interessantulu seu discursu despre
urm’a intrevenirii amicabile a principelui României, a cărui siefu voiesce a fi. Acestu poporu inca scie s c a p e t a r e a (garacirea) poporatlunll
care i-ar fi comunicatu, cumca pre langa t6te alu uri si desproba vediendulu in contrai. Elu in agricole, disse cate-va adeveruri, ce merita a
adeveru, ca a compromissu guberniulu ungurescu fi insemnate si studiate si la noi. — Elu disse
staruintiele sale si ale guvernului seu, cea mai intre altele:
mai multa de catu au potutu face ori si cine pana
mare parte a locuitoriloru din principatulu romanu „Ce va deveni poporatiunea nOstra agricola
acum in Transilvani’a.
are de cugetu a arangiâ imrcarea doliului generalu medu’a monarchiei? Se cercetamu numai trasurele
DOca omulu acesta ar’ avă asia ambiţiune, ar’
in t6ta tiOr’a din caus’a anectarii Bucovinei la trebui se-si dO demissionea si numai pentru casulu principali ale legislatiunei n6stre si vomu recu-
Austri’a. Astfeliu deci, afara de neplăcutele demon- de eri. — nOsce că de si intentiunea ruinării tiereniloru nu
stratiuni, ce se potu prevedO si aşteptă, Domnito- In lips’a membriloru aleşi si censualisti, au se pOte presupune, efectulu va urmă totu-si in
trebuitu se se multiamOsca cu funcţionarii ii cu Va timpu atâtu de scurtu, cătu trebue se ne inspai-
riului Romaniloru i va fi cu nepotintia a salută
compania de notari onorari unguri năimiţi de elu. mentamu; de una parte ruinatori’a prasa d’a pre-
pre imperatorele austriacu la confiniele tierei de
Aceştia au representatu districtulu la numit'a adu­ tiui prea susu bunurile tieranesci, cari la fia-si
catra Bucovin’a. nare. — care casu de moscenire causeza cufundarea in da­
Presupunendu, ca acOsta scire este adeverata, DOra la fine se se fia jucatu adeverat’a come­ torie mai mari, ce este imposibila a le plaţi din
noi felicitamu pre Domnitoriulu Romaniloru pentru dia. După planulu si pornirea data trebuiea roma­ venitulu loru; de alta parte parcellarea (divisibili-
pasulu demnu ce l’a facutu in acestu obiectu, tra- nii se proclame pre vice-pasi’a de candidatu de tatea) ceea cn nu e alta decâtu una forma a ace-
deputatu. lui-aii sistemu.
gundu atenţiunea suveranului nostru asupr’a con-
Ce se faca spre a ascunde rosinea, ca-ci vice- „Estu-modu tierranulu economu ajunge a fi
secintieloru neplăcute si chiaru asupra complicatiu- despoiatu de tota independinti’a, precandu sororile
pasi’a se fia fostu de facia ? ?
nîloru, ce s’ar potO nasce din prea marea manifesta- seau fraţii mai mici, chiaru si in casulu celu mai
Se sc61a unulu dintre amploiaţii unguri ii ’lu
tiune de bucuria a judaniloru, cari au arangiatu favorabile alu escontentarei loru, dispăru iute că
propune; Or’ ceilalţi toti amploiaţi, dintre cari parte
acestu jubileu. DOca cumva principele Garolu a mare fora dreptu de alegere — proclama candida­ proletari in vertegiulu plutocratici gramaditorie.
facutu acestu pasu, atunci nu ne indoimu ca este tura lui BoOr Antalu, unu inimicu de m6rte alu SO mai adaugemu desfiintiarea legiloru usurarie
resolutu a se află la inaltimea missiunii si a de- romaniloru si prin acOsta comedi’a s’a terminatu. pre langa disproportiunatele sarcine de contribu-
tiune, si ni vomu potO splicâ, ca tierranii de la
torintieloru sale si in acelu casu, candu bunele sale Se spera, ca la urn’a alegerii nu se voru infatiosiă
neci cei beţivi, neci demoralisati, ori stricaţi!!! munte emigreza împinşi de mare lipsa, Ora cei de
intentiuni nu se voru respectă. pre siessuri, districte intrege, doue trei parti din
G. — Y.
In R o m a n i ’ a se alesera si comissiunile di- castigulu lucrului loru le platescu incapu de interu-
verseloru resorturi si tocma in sied. camerei din surie (carnete) pentru detorie intabulate ori flotante ;
Maiu a. c. min. de externe perlese mesagiulu, Glasiu 1 Iuniu 1875. in Galici’a in unele sate sire intrege de case sunt
prin care se inaintOza si proiectulu de convetl- M u l t i a m i t a s i P r o v o c a r e . proprietatea speculantiloru, Ora bietulu tierranu au
tiune iuter naţionale, inchiatu cu Austro- ajunsu dileriulu (iobagiulu) usurariului seu de casa.
Ungari’a pentru referintiele de vama la punctele Esprimendu-mi multiamit’a mea cea mai sin­ „Domniloru, adausse nobilulu principe, se nu
de junctiuni, fora că se se fi luatu inca la pertrac­ cera catra toti acei prOstimati domni si amici, cari ni facemu ilusiuni a supr’a importantiei unoru
tare acestu momentosu obiectu. — S’a ficsatu si din opuscululu meu „ E p i s t o l a d e s c h i s a * au asemeue simptome; acest’a este inceputulu „espro-
diu’a a d6u’a 31 Maiu pentru alegerea noului Pri- binevoitu a primi inca in anulu 1872 exemplaria priatiunei tierraniloru.* (Dar noi ce sO dicemu?
matu in loculu eternisatului N i f u n . de vendiare, si mi au tramisu degia sumele incurse, Că cetitorii noştri se mediteze profundu a supr’a
— cu o cale rogu pre acei prO st. domni, dela acestoru cuvinte ce se potu applică întocmai si la
In 31. Maiu c. v. 1873, in. Sinodu electorale
alu României, compusu din archierei, din membrii cari inca uu am primitu banii, că se binevoiOsca noi, apoi inteligenti’a se se pună pre lucru, lumi-
senatului si deputaţii camerei României, a alesu cu a mi t r a m i t e p r e t i u l u e x e m p l & r e l o r u nandu poporulu, infiintiandu reuniuni spre a feri
106 voturi din 192 pe metropolitulu Moldovei si v e n d u t e , p a n a l a 1 5 I u l i u a. c., facundu-mi poporulu de cium'a judanesca, care au si pusu
Sucevei Callnicn Mfclescil de metropolitu totu atunce cunoscuta numele si locuinti’a domni- ghiarele pre bietulu tierranu.) „Fed.*
alu Ungrovlachiei si Primate alu României, spre loru cumpărători; Ora in casu, candu nu le-ar’ fi
marea bucuria generale! L u n g a i f i a v i a ţ i ’ a potutu vende, se binevoiOsca a mi le tramite ne-
d u p ă i m p o r t a n ţ i ’ a s i m u l ţ i m e a f a p t e » f r a n c a t u pana la terminulu susu atinsu. Publicarea protocoleloru cartiloru funduarie in
l o r u p e n t r u n a t i o n e s i b e r e r i c ’ a e i ! ! ! Acum nu de multu avendu nesce polemie in Transilvania,
faci’a ung. „Kelet,* intr’unu ciclu de articluri m’am (C a p e t u.)
nisuitu a descrie o mare parte a gravamineloru
năstre, si a dovedi, cumca dOca romanii suntu ne- II. Afacerile de cârti funduarie le provede:
District. F a ga r a si u l u i . Y e n e t i ’ a 1. sedri’a judecatorOsca din M u r e s i u - V a s a r -
i n f e r i O r e , 8 Iuniu 1875. multiamiti si dOca ei observu facia cu fraţii unguri
o tienuta reservata: asta provine chiaru din acele h e i u pentru comunele, enumerate sub I. a) si
Eri in 7 a curentei s’a tienutu in Fagarasiu pre destule motive ale nemultiamirei, Ora neci de- pentru comuna sub I. 1).
adunare generale; martori occulati, cari au luatu cumu din cutări intentiuni reutatiOse si inimice sta­ 2. sedri’a judecatorOsca din DO va pentru
parte la acOsta adunare ne impartasiescu fOrte in- tului si poporului maghiaru, ca-ci romanii altumin- comunele enumerate sub I. b).
portante momente, cari merita a fi cunoscute din trea fOrte bine sciu, cumca a sta intru-o buna in- 3. sedri’a judecatorOsca din A i u d u pentru
partea publicului romanescu. tielegere fratiOsca ar’ recere inse restulu vitale alu comunele enumerate sub I. c) d) si e).
Capitanulu (Pasi’a Fagarasiului) a voitu — ambeloru acestoru naţiuni. 4. sedri’a judecatorOsca din A b r u d u pentru
asia ni se spune — a da de golu conferinti’a ro­ Cu viua bucuria si adeverata recunosciintia am comunele enumerate sub I. f) si g).
maniloru din Sibiiu, si a dovedi lumei, ca nece vediutu, ca atatu „Telegrafuin Romanu* in nr. 13, 6. sedri’a judecatorOsca din C l u s i u pentru
poporulu nice inteliginti’a din districtulu acesta nu catu si „Albin’a* in nr. 10; apoi „Federatiunea* comunele enumerate sub I. h), i) si k).
recunoscu conclusulu de passivitate adusu cu atata in n-rii 15—16, si „Gazet’a Transilvaniei* in nr. 6. judecatori’a cercuale din R e g h i n u , in-
solenitate. Deci a demandatu pretoriloru cercuali, 17 a. c. a luatu notitia despre articlii mei si inca puternicita cu afacerile, in trebile cartiloru funduarie
că se pună t6te in mişcare, spre a se infaciosiă in nesce termini fOrte măgulitori pentru mine, si pentru comuna sub I. m).
fia-care membru alu adunării municipale pe diu’a multu coversitori de fOrte pucintelu merita ce pOte
susu aretata, la care eră de alesu si 2 membri in -lu voru fi avendu aceli articlii modeşti, i-a apre- 7. sedri’a judecatorOsca diu G h e r l a pentru
comissiunea electorale, si audi colo! a proclamă tiuitu cu o deobligatOria bunavointia, ba cele dOue comun’a sub I. n).
par fors pre vice-pasia — prin membrii comitetu­ foi din urma i-au si reprodusu in traducere (deşi 8. judecatori’a cercuale diu Sie b e i i u , in-
lui municipalu —> ad. prin romani — de c a n d i - pentru scurtimea tempului, cu unele lacune, si gre- puternicita cu afacerile in trebile cartiloru fundua­
d a t u d e d e p u t a t u . sieli parte de traducere parte de tipariu). P r i - rie pentru comunele enumerate sub I. o).
Cozaculu nostru — s’a blamatu, inâe asta-data m O s c a d e c i t o t i p r . o n . d - n i r e d a c t o r i III. Cu privirea la trebile si afacerile officiOse,
intr’unu modu, care face onOre intelegintii romane m u l t i a m i t ’ a m e a c e a m a i c a l d u r O s a . — care se voru incepe cu 1-a I u n i u 1875 la fiacare
din districtu, care acum o data si-a facutu detori’a Eu in interessulu causei am crediutu a fi lu­ din judecatoriele susu insemnate se emitu urmatoriele
cu precisiune. Dintre 161 membrii ai adunării cru dOra nu fara de Ore-care folosu, că articlii me­ provocatiuni si dispositiuni:
municipali — nu s’au infaciosiatu de catu numai moraţi, scrisi in graba mare, după o coregere si 1. Se provâca tOte pers6nele, cari in urma
4 individi, 3 preuti gr. or. si unu notariu cercuale, intregire se»i tiparescu in cateva sute de exemplaria vreunui dreptu de proprietate, de pemnu ori de arenda,
cari inse, venindu lucrulu la alegerea membriloru intr’una brosiura. intitulata: „Egy jo CSelzatll
in comitetulu electorale, s’au retrasu si aceştia. Ni roman felszolalâs“ una parte cu una pre- *) Celelalte diuaria romane suntu cu totu res-
se asecura, ca Pasi’a Oltului vediendu —, ca se cuventare catra cetitorii ungari, alta fara preou- pectulu rogate, se binevoiOsca a reproduce
apropia amddi’a si nu vine nimeni — afara de cei ventare. acesta insoiintiare,