Page 16 - 1875-06
P. 16
avutu inca pre tempulu autenticarei protocoleloru transferi asupra altora, precum si a se şterge Nr. 4378-1875. 2-3
cartiloru funduare său celu pucinu castigatu inca numai prin intabulare legale in acele cârti, fora de
înainte de l-a I u n i u 1885 crădu ca potu se a deroga inse pretensiunile asupra acestoru bunuri Publicatiune.
pretindă vreo îndreptare, intregire, descriere, adau- nemiscatărie mainainte câştigate insinuate si legiti
gere, seu strămutare in protocolele cartiloru fun- mate in terminulu edictale. La officiulu de verificarea m e t r u l u i , ce
duarie, fia in privinti’a compunerei corpului funduariu 7. Prescriptele, după cari voru avă de a se este a se asiediâ aici, suntu a se ocupă dăue pos
său a relatiuniloru de posesiune intabulate: că îndreptă părţile si judicatoriele la implenirea si turi, unulu alu conducatoriului officiului cu sala-
aceste pretensiuni pana i n c l u s i v e l a 3 1 I a n u a r . esecutarea trebiloru si afaceriloru oficiăse, însemnate riulu anualu de 800 fi. v. a., celalaltu alu officia-
1876 cu atatu mai vertosu se le insinuedie, cu in acestu edictu, suntu cuprinse in procedur’a tran lului cu salariulu anualu de 700 fi. v. a. din cas’a
catu la din contra acele spre daun’a unui al treilea silvana pentru cărţile funduarie, emisa cu ordina- alodiale a cetatii, la care se defige concursulu pe
care pre temeiulu inscrieriloru cuprinse in protocblele tiunea Ministeriului de Iustitia ddto. 5 Febr. 1870 22 Inniu 1875.
funduarie, incependu dela l-a I u n i u 1875, va (Archivulu Ordinatiuniloru, anulu 1878 fasciora Oei ce dorescu a ocupă vre unulu din aceste
c â ş t i g ă c u c r e d i n t i a b u n a a l t e d r e p t u r i I. si II.) posturi, pentru care se afla instrucţiunea de officiu
t a b u l a r i e , n u s e v o r u l u a m a i m u l t u i n 8. Acei creditori, cari prin orecarea trans pusa in espeditur’a magistratului spre vedere, au se
c o n s i d e r a t i u n e . criere aru suferi stricatiune cu privire la prioritatea dovedăsca in suplicele loru, ce suntu a se adresiâ
Acdsta insinuare are a se întinde pe t6te drep pretensioniloru loru transcrise său transcriende, subscrisului magistratu, ca ce etate au, ca au in-
turile de posesiune inca necuprinse in protocâlele eseptiunile si facia cu una a treia persăna le potu plinitu anii miliţiei, ca au absolvitu gimnasiulu in-
funduarie, fora osebire, ca ore acelea in crrtile realisâ incâ in siese luni după terminulu defiptu ferioru său sc61’a reale inferiăra, se arate ocupatiu-
vechi esite sau nu esite din usu, ori in fasiuni in punctulu 3, — deca pana la f i n i t u l u l u n e i nile loru de pana acum si demnitatea loru de în
funduarie său alte cârti, foie si registre suntu N o v e m b r e 1876 referăsca-se acele eseptiuni la credere, se dovedăsca, ca suntu in stare a depune
ouprinse ori ba, si ore a intinsu o partida in pri validitatea pretensiuniloru, la incelarea, ori priori o cauţiune de marimea diumetatii salariului stipu-
vinti’a transcrierei de posesiune a vreunui bunu tatea loru. — După decurgerea acestui terminu, latu, ca cunoscu cele trei limbe ale patriei incatu
castigatu rogare la vr’una judecătoria, si judecatori’a facia cu o atreia persăna nu se voru mai p6te rea le potu vorbi si scrie, si se se oblige in scrisu, ca,
a ddcisu asupra acestei instantie, ori ba. lisâ asemene esceptiuni. la casu de a fi aleşi in unulu din aceste posturi,
Deci indatorirea spre insinuare cade mai alesu 9. Judecatoriele indicate sub II. in afacerile voru invetiâ cursulu de verificare alu metrului 4 in
pre t6te acele pers6ne ale caroru drepturi de posesiune loru voru intrabuintia sigilulu judecătoriei respective Budapest’a pe spesaele loru, deărace in postulu sa-
larisatu voru fi asiediati in fapta numai, dăca celu
la comisiunea localisarei neci prin“sine, neci prin re- Olusiu, 3 Maiu 1875.
presentati denumiţi de comisiune s’ au adusu in Direcţiunea r. u. de cârti funduarie alesu va documentă subscrisului magistratu pana la
valore; său cari nu au fostu in stare după regulele 15 Augustu 1875 printr’unu testimoniu din partea
localisarei a-si legitimă afirmatulu dreptu mai tare pentru Transilvania. comissiunii r. u. centrali de verificarea metrului, ca
de posesiune ori de composesiune in contra posesoru -si a dobanditu destoinici’a ceruta.
lui fapticu aflatu prin comune si inscrisu in proto- B r a s i o v u , 26Maiu 1875.
cblele funduare, pretensiunea loru adusa înainte fia Nontati diverse. ! Magistratulu cetatii sl alu
V \
însemnata in protocdlele funduare său in protoc61ulu A n u n c i u. 4*: . V- districtului.
generâlu de pertractare, ori ba.
In sensulu decisiunei adunarei generali cer-
2. Mai de parte t6te persănele, cari;
a) pe realităţile înscrise in protocălele fun cuali a despartiementului III, din anulu trecutu, si Nr. 4347—1875. * 3—3
duare după detiermurirea prea înaltei patente de amesuratu conclusului subcomitetului din 15/5 1875,
aviticitate din 29 Maiu 1853 si-au adusu in va- adunarea generala cercuala a numitului despartie- Publicatiune.
mentu alu Associatiunei transilvane pentru litera
16re dreptulu de avicitate său de rescumperare pem- turi romana si cultur’a poporului romanu, se va
noralej au sub altu titlu legitimu si-au insusitu t i e n ă i n o p i d u l u O r l a t u l a 8/20 I u n i u Inaltulu ministeriu r. u. de agricultura, indu
dreptu de proprietate, său caroru stria si negotiu a aflatu de bine a concede cu emis-
a d e c a i n D o m i n e c ’ a d u p ă R o s a l i a a. c. —
b) după otarirea aceleiaşi patente de aviticitate sulu din 8 Maiu a. c. nr. 10,233 pe basea § 17
Acăst’a se aduce la cunoscienti’a publica, invi-
li se cuvine terminu mai longu spre realisarea tanduse atatu domnii membri precum si toti romanii alu art. de lege VIII din a. 1874, că incependu
dreptului de rescumperarea pemnorale- prin asta se dela 1 Iuliu 1875 se se pună in pracsa mesurele
provăca, aceste pretensiuni pana celu multu la binevoitori a partecipâ in numeru catu ie p6te de cele năue metrice in daravere publice la învoirea
3IIaniiarIli:I876mclusivusprăincungmrarea mare. — reciproca a partideloru. Pentrucâ totuşi se nu se
urmariloru de drepta amintite mai in susu sub Cu acăsta ocasiune se voru tienă si 2 discur intemple neajunsuri la intrebuintiarea metrului, ce
punctulu l-mu, a le insinua, si in casulu amintitu suri, unulu de d-lu profes. D. C o m s i ’ a „despre este prestetotu la noi inca pucinu cunoscutu, facia
sub a) procesulu de dreptu pendente, spre adnotare Pomologia,* altulu de d-lu N. P. P e t r e s c u cu pondii si mesurele de pana acumu, a ingrigitu
in protocolulu funduariu, său dreptulu recastigatu „despre scălele poporali,* — inaltulu regimu de a compusu nesce tabele de
prin calea legale spre transpunere in acela-si; er’ Din siedinti’a subcomitetului despartiementului reducerea metrului celui nou la pondii si mesurele
in casulu b) dreptulu de rescumperare pemnoralu III, tienuta in Sibiiu la 4 Iuniu 1875. de pana acumu. Aceste tabele, care se capata in
ce li se cuvine inca spre însemnare iu protocolulu I. H a n n i a , D r . N i c o l a u O l a r i u , librarii, trebuiescu lipite in tăte localităţile de ne*
funduariu a-lu legitimă cu documinte autentice. directoru. I actuariu. gotiu, unde se intrebuintiaza metrulu celu nou, la
unu locu corespundiatoriu pentru convingerea cum-
3. Asemene t6te persănele, cari pe bunurile — Diariului „Romanulu*, nu scimu de ce,
nemiâcatăre improtocolate său si-au castigatu drep e opritu ăra a trece incoce, si acum de vro 3 paratoriului. Oeeace prin acăsta se aduce la cunon-
tulu de prioritate, pemnu, servitute, au alte drep septemane nu lu vedemu, abuna sama amiciti,a cintia publica.
turi prin intabulari, însemnări si adnotatiuni ori ungurăsca va a aplica mesure proibitive si la pressa, B r a s i o v u , 19 Maiu 1875.
conscrieri pemnorale judiciari, său pana la l-a Inniu dăr’ că nu cumva se se pre rosiăsca orientulu pana Magistratulu cetatii si alu districtului.
1875 incaşi voru câştigă, se provoca, aceste drep preste Carpati?
turi din scopulu inscrierei loru in foi’a sarcineloru
corpuriloru funduariă pana celu multu 31 M a i u
1876 i n c l u s i v e cu atatu mai sigurn ale insinuâ Nr. 4760-1875. 2-3 Pretiurile piacei
cu catu din contra dreptulu prioritatei câştigate in 11 Iuniu 1875.
mai inainte si-lu voru perde; precandu din contra Publicatiune.
facundu insinuare la timpu cuvenitu, dreptulu de Specia fructeloru Pretiulu
antaietate castigatu pana la l-a Iuniu 1875 va Conformu § 34 alu art. de lege VII din an. Mesura fi. cr.
remane in valăre facia si cu acei câştigători si 1875, carele tratăza despre regularea contributiunii
creditori ipotecari nuoi, cari au castigatu dreptu de pamenturi, se voru pune operatele catastrale ale | fruntea . 3 48
de proprietate său de pemnu după diu’ a acum Brasiovului, ce se afla de prosentu in vigăre, de Granu > midiulociu 3 14
2
70
mentiunata. adi încolo tempu de p a t r u septemani in cancela a* Mestecatu de diosu 2 60
4. Acele pretensiuni, care se basădie pre deo- rii notariale din cas’a sfatului cetatienescu fiacui o „ 1 fromăsa 2 6
u ocu
bligamintăle urbariale, sau alte referintie de acea spre vedere, despre care se incunoscintiaza proprie o Secara j d0 m i<ij i 1 88
natura, regulate prin patent’a din 21 Iuniu 1854 tarii de pamenturi cu acea provocare, că densii, ce - , 1 frumosu 2 14
2
0rdiulu
) de midiulocu
o
edata in foi& de legi imperiale bucat’a LX. Nr. 151 incatu nu ar’ fi pamenturile loru trecute in aceste 05 „ , 1 frumosu 1 44
l-t
suntu eschise de la provocările edictale spre insinuare operate catastrale întocmai si anume cu privintia la a -4-3 o Uvesuiu | midiulocu 1 40
si demonstrare, precum si dela pertractările obicinuite possessorulu pretiale, cultur’a, soiulu si cuprinsulu c =3 a Porumbulu 2 94
in urm'a edicteloru fore deosebire fia acele in pro- loru, se-si faca notitiele corespundiat6rie despre da ce Meiu i , 5 —
tocălele de localisare prenotate, ori ba. tele, ce nu representa intocmai starea actuale a lu Hrişcă — —
crului si dela dat’a acestei publicatiuni se-si astărna -4-3 Mazerea . 4 54
CD
5. Terminii edictali prescrisi in aliniele prece- Lintea 6 66
pana in 30 de dile la comissiunea comunale de ca-
dinti, nu admitu neci prorogare, neci justificare tastru, alu cărei presiedinte este vice-capitanulu Faseolea . 5 34
ori innoire de procescu. Peter Schnell, sub Bucium in localulu cârtii fun- Sementia de inu 6 68
6. Protocolele, funduarie publicate se voru Cartofi — 60
duari de mai ’nainte reclamatiunile loru său in
consideră si conduce de la l-a Iuniu 1875 ince persăna, său printr’unu plenipotentu legalu, său 3 Carne de vita . _ 18
pendu că carte funduaria conformu § 321 din printr’unu representante numitu de catra comissiu- a 3 „ de rimatoriu 28
codicea civile generale; deci incepundu de la diu’a nea comunale, său prin graiu ori in scriau. £U „ de berbece . \ —
menţionata, drepturi noue de proprietate, ipoteca CD Seu de vita prospetu 20 —
£ ci
ori alte drepturi reali asupra bunuriloru nemisca- B r a s i o v u , 1 Iuniu 1875. o O » # » topitu •
tărie introduse in ele, se voru potă câştigă si Magistratului cetatii si alu districtului.
Kedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
Î A C O B U M U R E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.