Page 17 - 1875-06

Gazot’a ese de 2 ori: Joi’a si Dgminec’a, Se prennmera la pestele c. si r., si pe la
Fâi'a, candu concedu ajatâriale. — P?etiulu: Ainln XXXVIII. DD. corespondenţi, — Pentru serio o or.
p
pa 1 anu 10 fl., pe 3 fl. v. a. Tieri esteme 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 cr. de are pu­
v. a. pe una anu sdu 2*/s galbini mon. sunatdria. blicai''*
nun eo oor-
- ie f/Il/hfiJT ---------- ---------------------------
Ir. 41. Brasiovo 208 Iuniu flai 1075.

_ ii. , ■ ........ ... —. .
eramu dedaţi se asteptamu, anume dela patricianii a l t a a u c t o r i t a 4 e , cari ori-candu le va conveni,
B r a s i o v u 18 Iuniu 1875. din Sibiiu; se pare inse, ca mai alesu dela 1865 ii voru si apară, ii voru si împacă, de voia de ne­
Dela congressulu besericescn «lin inc6ce Ddieu ’ia luminatu multu si pe densii, ca-ci voia cu adversarii loru, precum ’iau aparatu si im-
Blasiu de si inca nu le-a esita din minte istori’a „Unio pacatu iu t6te epocele, de nenumerate ori. Nu

primimu urmatoriulu reportu autenticu: trium nationum,* dâra au inceputu se simtia si ei este cercu sociale superioru, nu este dicasteriu ci­
B l a s i u , 17/5 Iuniu. — Conformu progra­ binisioru Jugum commune nationibus subjectis in- vile său militariu in Yien’a si la Buda-pest’a, in
positum. care densii se nu fia representati si aparati; con-
mei tipărite, care se alatura acilea, *) Excel. Sa
prea santitulu domnu archiepiscopu si metropolitu Destulu, ca „Sieb. Tageblatt* luandu ocasiune siliari intimi, funcţionari inalti, coloneii si generali,
Ioanu Y a n c e a deschise adunarea in resiadenti’a a dela venirea milionariului Yodianer la Orasti’a sub patriciani fârte avuţi, se afla de ai loru pretotin-
dâu’a cu unu cuventu, intru care anume unele parti pretestu, că împreuna cu collegulu seu deputatu se deni, âra 6meni de litere si de sciintia cu atatu
suntu asia de memorabile, in catu ele voru avă -si dâ, vedi dragu-dâmne, computu despre t6te mi­ mai mulţi, pe cari densii nu-i insulta frecandu-le
pentru totu-deauna locu in istori’a nâstra, său mai nunile cate s’au facutu in diet’a Ungariei in cei sub nasu, ca au primitu funcţiuni si pensiuni *).
bine, in tragedi’a nâstra naţionala si religi6sa. Re- trei ani din urma, trage pe romanii din scaunulu Dâra toti acei representanti ai loru inca totu
apunsuln improvisatu, care i se facil că din partea Orastiei si de pe airea in prepusu, dandu lumei nu ar’ face multu, dâca cererea, pretensiunea, re­
deputatiloru seculari, de catra deputatulu Baritiu, se pricâpa, ca pre unii că aceia nu’i d6re capuln clamările si protestele loru nu ar’ produce la tâte
nu a potutu fi la inaltimea sa si nici nu a fostu. de solidaritatea enuntiata in Sibiiu, si ca dâca li ocasiunile resunetulu celu mai sympatbicu, nu nu­
Cu totulu altu respunsu se cerea in situatiunea si se voru mai presentâ ârasi candidaţi din Ungari’a mai in.Austri’a propriu disa, ci in totu vastulu
intre impregiurarile actuali ale besericei gr. catho- cu bani mulţi, voru alergă la Yodianer, Mâdai (in imperiu alu Germaniei. Tâte diariale germane saru
lice si ale natiunei; dâra asia merge, candu lip- distr. Fagarasiului) etc. că mielulu la <3ie; cu alte in ajutoriulu loru, toti ii vaiera, la toti le este
sesce ori-ce preparatiune. Ci ârasi ne intârcemu si cuvente, ca precum s’au aflatu in an. 1872 mai mila de ei.
dicemu: Bine va fi, că noi romanii in cestiunile mulţi alegutori romani, cari -si vendura frumosielu Cu t6te aceste, nu scimu, ctimu se intempla,
n6stre vitali se vorbimu mai pucine, se facemu inse voturile pe bani, asia se voru află si in a. 1875, ca sasii asta-data se interessâdia de tienut’a roma-
cu atatu mai multe. de unde apoi se deduce, ca solidaritatea cea multu niloru, si ca ar’ voi că aceştia se se tiena de cu-
După verificarea mandateloru fiacarui deputatu, discutata va remanâ de batjocur’a lumei si romanii ventulu datu in 23 Maiu la Sibiiu.
cu care ocasiune una alegere fb cassata, adunarea voru trece de âmeni mincinoşi, fara caracteru. Dâra se remanemu strinsu pe langa cestiune.
; i.
se declară, pe sene in unanimitate de C o n g r e s s u Pre langa cate aflamu despre acâsta materia Sasii se temu, ca romanii -si voru bate jocu de
b e s e r i c e s c u a l u a r c b i d i e c e s e i gr. catbolice in numitulu diariu, noue ne veni scirea si despre solidaritate? Se temu? Se p6te. Era noi se res-
romanesci de Alba-Iuli’a et Fagarasiu, compusu din unele remasiaguri făcute intre romani, cari dicea, pundemu, ca noi cunâscemu in acestu punctu cu
x / de clerici si 2 / seculari. Pe acelasiu temeiu ca ei se voru tienâ strinsu de conclusele conferen­ totulu altumentrea pe romanii transilvani, si ca
3
3
congressulu se si constitui, alegundu-si pe langa tiei, si intre unii sasi, cari voiescu a scl, ca anume alegerile din a. 1872 au fostu in cateva tienuturi
presiedentele archiepiscopu unu vice-presiedente se- romanii locuitori cu sasii voru partecipâ la alegeri exceptiune dela regula. Sasii din Sibiiu cunoscu
culariu si trei secretari. Indata apoi congressulu si inca asiâ, ca -si voru dă voturile loru totu nu­ pâte mai bine si decatu noi comedi’a si fest’a ce li
intregu ae desfach in comissiuni aâu mai bine sec­ mai la candidaţi secui si la renegaţi. Acei sasi, s’a jocatu romaniloru din Transilvani’a in Maiu—
ţiuni, la care se impartira aceste proiecte: cari făcu asemenea remasiaguri scandalâse, se inte- Iuniu 1872 cu momele de cougressu naţionale, pro-
I. Normativu său statutu pentru organele au- meiâdia mai alesu pe dâue impregiurari, dicundu, missu, traganatu, revocatu, prorogatu pana in mo-
tonâme ale arcbidiecesei, incependu dela parocbii si ca conclusele dela Sibiiu le-au adusu mai multu mentele, candu cativa barbati că Macellariu, Dr.
filie pana susu la centru» romanii din comitate, fora voi’a celoru din fundulu Ratiu s. a. dandu preste cufs’a pusa, alergara iute
II. Regulamentu pentru organisarea scâleloru regescu, apoi ca aceştia chiaru si in a. 1848/9 au la Blasiu si la Clusiu, că se afle si mai de aprâpe
popularie si ale instituteloru de invetiamentu ale tienutu cu kossuthianii din ur’a ce o au in contra starea lucrului, in acelasiu tempu puseră man’a si
archidiecesei. sasiloru, prin urmare totu din acea ura voru face pe telegramele in care se dicea: „Se’i a m a n a m u
w
III. Regulamentu pentru organisarea repre- si acumu asemenea ). c u v o r b ’ a p a n a c e v o r u t r e c e a l e g e r i l e
sentatiuniloru si curatorateloru ori epitropiiloru be- In acelasiu tempu „M. Polgăr* intemeiatu pe d i e t â l i . * „Tageblatt* p6te citi ori si candu
sericeici de diosu pana susu. nu sciu ce expressiuni ale „Albinei* dela Budape- acelea telegrame, ca originalele loru suntu acolea
IV. Regulamentu pentru organisarea venitu- st’a, aiurâdia, ca poporulu romanescu dela sate nu in Sibiiu, le-ar’ potâ si publică dâca ar’ vrâ. De
riloru besericesci impreunate cu păstorirea sufletâsca, va ascultă de fanaticii adunaţi la Sibiiu, ci va aici apoi urmă, ca in locu de congressu formale,
cu alte cuvente, regularea si, pre catu se p6te, fi­ alege. se improvisă in fug’a mare conferenti’a dela Alb’a
xarea venituriloru besericesci, incependu ârasi dela A trage cu modulu acesta pe âmeni in pre­ in dilele pre candu alegerile dietali se si începu­
parocbi in susu, pentru toti miniştrii besericesci. pusu, insâmna a vof se le spionamu consciinti’a. seră in mai multe cercuri electorali,' pre candu
Vede ori-cine, ca deslegarea acestoru probleme Nimeni in lume nu va cutediâ se stă bunu, se iă mulţi alegutori romani săteni, duşi de batiu se află
va da fârte multu de lucru, de aceea se cere pa- asupra-si garanţia pentru moralitatea si honestatea, cu nasulu la urna, ăra alţii pe drumu catra loculu
tientia. pentru sentimentele patriotice si naţionali ale to- de alegere.
Astadi se lucra numai in secţiuni. t u r o r u ; nici insusiu Isusu Cbristosu nu ar’ fi Se punemu inse casulu, care nu a fostu, ca
stătu bunu nici chiaru pentru pucinii sei apostoli atatu in a. 1872 catu si estempu s’ar’ fi tienutu
in numeru de 12; cu t6te acestea nu a disu la cate unu congressu esitu din alegeri largi, că se
B r a s i o v u 15 Iuniu 1875. nici unulu „vendiatoriule,* pana nu a fostu con- fia adeveratu representante alu natiunei, si ca ace­
La solidaritate. vinsu pe d e p l i n u , ca luase 30 de arginti, din lea congresse ar’ fi declaratu in unanimitate, ca
Unele diaria inca totu -si mai făcu de lucru Caus’a caror’a mai tardlu avea se se spendiure» naţiunea nâstra e decisa a perseverâ in oppositiune
cu resultatele conferentiei naţionale romanesci dela Noi pricepeam prea bine pe sasii, cari tragu passiva, a oppune reaistentia passiva, abtienere ab­
Sibiiu. Intre altele „Siebenb. Tageblatt* diariu la indointia constanti’a si perseveranti’a nâstra; soluta facia cu asuprirea, maltratarea, insult’a ce
oppositionale, fundatu de poporulu sasescu pe ac­ dat-ar-fi Ddieu, că se fia voitu a ne pricepe si ei ni se face, si cu mârtea naţionale politica, de care
ţiuni, afla de bine, a se ocupă, desu cu affaceri ro­ pe noi atunci, candu a fostu tempulu. De altu- naţiunea este amerintiata. Si apoi, cu tâta acea
manesci, si potemu se dicemu, ca nu in acelu tonu mentrea, alt’a este ptisetiunea loru si cu totulu alfa declaratiune este 6re possibile executarea generale
bostile, pe care eramu dedaţi a-lu intempinâ mai este a nâstra. Ei au mediatori potenti si de in- si fora exceptiune a unui conclusu de natur’a ace-
alesu pana in a. 1869 in diariale din Sibiiu, ci
*) In a. 1848/9, n ’ a u tienutu alţi romani *) Pana si unu ministru, adeca dn. Horst
din lectur’a lui transpira mai multu 6resicare ten-
din Sasime cu maghiarii, decatu numai cateva co­ ministrulu miliţiei territoriale (Landesvertheidiguogs-
dentia de reconciliatiune, ceea ce ârasi nu prea mune mai mari din scaunulu Sibiiului si alu Salis- minister) in Austri’a, este sasu dela Brasiovu. Fo-
cei, in adeveru din ura, pentru-ca sasii din Sibiiu stulu comite sasescu K. Schmidt este luatu ârasi
*) Se va publica in nr. viitoriu. R, totu-deauna au tractatu pe romani că inemici. in gratia si membru alu casei de susu.