Page 18 - 1875-06

stuia? Prin cine se fia acel’a executatu? Prin unii pulsulu guvernului — pe calea publicităţii—, care -si deveru in t6ta romanimea se vede tocma in acâsta
âmeni, caroru le lipsesce ori-ce alta potere, afara desbate caus’a cu cea mai mare moderatiune si luna mişcare generale ii activitate f6rte mare; ca-ci
numai de exemplulu morale ce au se-lu dâ ei inşii respectu catra lege in fiinti’a de facia a comissa- locuitorii comuneloru rurali abia terminară cu sa-
riului gubernialu, esprimendusi inainte de t6te cre-
cu portarea loru. Din contra, adversarii au t6ta patulu antaiu alu papusioiului, si âta trebue se se
dinti’a catra Dnitoriulu si cas’a sa si supunere le­
poterea concentrata in manile loru. Acea potere giloru susustatatârie; in care nu s’au adusu altu apuce de sapatulu alu doilea, pentru-ca după mai
ce sparge diete si parlamente cu baionet’a inpum- conclusu, de catu acela, ca cei de facia nu -si multe ploi buruenele -i împiedeca crescerea. Ei nu
nata, câ in Parisu, câ in Varsiavi’a, câ in 1834 v o r u f o l o s i d r e p t u l u l o r u c â a l e g u t o r i voru apucâ se gate cu sapatulu alu doilea si cu
la Clusiu, câ in 1837 la Bucurosci etc. etc., o p6te l a a l e g e r i l e d i e t a l i , remanendu in stare pas- plivit^, pe candu au se âsa si la câsa, femeile
si compune după placulu seu prin alegutori aleşi aiva;. cu unu cuventu, candu vedemu, ca moderatiu- la strinsu de fenu, candu âcca si culesulu cânepei
nea n6stra se esplica de insulta asupra statului,
pe sprîncâna. Si adeca, ce mai lucru mare este a de vâra, âcca ai secerea secariloru si apoi una după
supunerea nâstra de revolta asupra legiloru, atunci
luâ de urechi pe primariulu si pe notariulu comu­ alfa celelalte, cu caratulu de fenu si de bucate.
nu pâte se nu se revâlte totu simtiulu omenescu
nei si a le dice: Mane suntu alegerile. De nu in noi, vediendune intempinati pe tâte calile de In acelasiu tempu tenerimea dela scâle asuda, câ
veţi fi mane demanâtia cu toti alegutorii, pana la asupriri si insulte nedrepte, atunci cu durere de nu cumva se pice dela examene; professorii ii pre­
unulu, în orasiu, adunaţi la locuinti'a mea, câ se anima trebue se ne esprimemu credinti’a, ca diur­ para, indâmna, inpintena, mustra, infrunta, pedep-
ve spunu pentru cine aveţi se votati, se sciţi, ca nalistic’a maghiara — cu scopu — lucra intr’acolo, sescu, tienu disciplina severa, lilra preutimea? Ea
câ acele d6ue popâra chiamate a trai la olalta in
poimane nu mai sunteti in deregatoria. Unu pre- se prepara barbatesce pentru sinâde, congresse be-
bine si in reu se-si pârda tâta increderea intre
fectu câ corniţele Dionisiu Kâlnoki dela Trei-scaune, sericesci, -si vedu totu-odata fia-care de familia,
olalta, care impregiurare numai reu, dâra nici unu
fu destituitu de fostulu ministru Szapâri după ser- bine nu pâte aduce statului. de poporani, de economia. Bravo romani, pe a-
vitiu de 35 de ani, numai din causa, ca cela nu’i Noi nu negamu, ca nu nisuimu la eluptarea cestea si asemenea terrenuri se desvoltati activita­
poth promitte, nici ca va midiulocl alegerea de d o i drepturiloru nâstre naţionali, dâra si aceea o scimu, tea cea mai încordata, cu perseverantia de feru.
deputaţi gubernamentali, nici ca va pas! la mesuri ca in tempuri normale acele numai pe călea s’a A l t a s t r a t a g e m a . După „Nemzeti Hirlap"
extreme, adeca la versare de sânge, câ in 1872 la legale si intre marginile legii ne e ertatu ale e-
luptâ. Asia dâca alegutorii romani, nesperandu neci (Diariu naţionale) dela Pesta si după „Kelet* dela
Covasn’a. Dâca prefecţii suntu tractati in modulu
unu resultatu favoritoriu din alegerile loru, — cu Clusiu, metropolitulu Ioanu a conchiamatu la Blasiu
acesta, cumu voru fi tractati primarii sateloru. Dâra deosebire după o lege asia de restrinsa, — se re- pe unu numeru considerabile de romani din cei mai
unde mai avemu noi locu si tempu de a * enumerâ tragu dela alegeri, remanendu in stare passiva, de frunte si mai activi, pentru câ cu aceştia se
miile de capestre, cu care se ducu vitele copitate pentru acâsta tienuta a loru cine-i pâte inculpâ cu reasume conclusulu dela Sibiiu si se corrâga „er-
la staulu. ’Mi veţi dice, ca legea actuale electo­ rescolare a supra legiloru, cumu dice „Nemzeti rârea* metropolitului Mironu, care semena ca merge
Hirlap,“ ne rusinanduse de Europ’a a cere dela
rale ar’ fi fârte aspra, draconica in puntulu acesta cu extremii.
guvernu pedâpsa a supra celoru, ce luara parte la
si ca nu se voru intempla abusuri brutali. Bine,
acea conferintia, pentru unu conclusu asia innocentu Aci ârasi se implinesce dicatâri’a romanâsca:
se avemu patientia, se-i asteptamu executarea ei; in o causa, care privesce drepturile loru private, Minciun’a inca este vorba. Asia este, la Blasiu se
dâra intr’aceea se tienemu unu lucru inaintea ochi- âre nu cumva au avutu de scopu adversarii noştri deschide in 16/4 Iuniu adunare fârte respecta­
loru, carele este, ca tâte popârale civilisate ale cu conferinti’a concâsa se-si afle unu modu, câ după bile, atata numai, ca in aceea nu se va vorbi nici-
Europei au invetiatu si sciu apretiâ de minune aducerea conclusului, sub pretestu, ca s’au calcatu unu cuventu leganatu de politica, cu atatu mai
dreptatea ce se face după cate d6ue legi, după pri- legea, se incarceredie vr’o cativa dintre fruntaşii
natiunei. D6mne! La multe ai espusu acestu po- pucinu despre alegeri dietali; cu t6te acestea cei
vilegiuri, după interesse nationaH egoistice, cu sco­
poru credintiosu! Ore cate generatiuni trebue se se adunaţi voru desvoltâ, precum speramu noi, a c t i ­
puri politice de subjugare. mai implinâsca, câ se fia eluta, spelata pedâps’a v i t a t e e x t r a o r d i n a r i a , inse cu totulu pe altu
Se punemu inse chiaru si casulu extremu, ca pentru erorile protoparintiloru noştri! terrenu; âra adunarea insasi nu va computâ nici­
adeca toti alegutorii din comitate, de naţionalitate Hei, âre unde suntu juriştii si advocaţii noştri, decum după colori politice, ci ea va fi compusa
curatu romanâsca, ar’ fi conduşi la urnele electo­ dintre cari fuse unu numeru frumosu in conferin­ asia, cum va esl din urnele electorali curatu besa-
rali; si apoi — ce ar’ urmâ de aici? Nu cumva, ti’a dela Sibiiu, dintre cari cea mai mare parte cu
predicatu de Dri, unde stau aceia pitulaţi, de facia ricesci, si nici verificarea nu li se va face după
ca naţiunea romanâsca ar’ fi representata in diet’a
cu atatea batjocuri si insulte nedrepte de catra vreunu Credeu desiuchiatu politicu, ci exclusivu nu­
Ungariei ? Catu ceriulu de pamentu. Acei alegutori
diurnalistic’a maghiara nu-si deschidu gur’a, nu-si mai după Simbolulu credentiei stabilitu in Conci-
din grati’a legei electorale aristocratice suntu asia folosescu pân’a aparandune caus’a, pe calea publi­ liulu ecumenicu I dela Nice’a.
de pucini, in catu ne cumu aleşii loru candidaţi, cităţii, câ opini’a publica a Europii cea sedusa prin
dâra nici ei inşii nu potu visâ, câ se figuredie de diurnalistic’a maghiara se se informeze despre drep­ Asia e âmeni buni, ca ciocoii si renegaţii no-
representantii natiunei romanesci, nici chiaru in ca­ tatea causei nâstre? Unde suntu aceia? pentru-ca strii ârasi se incârca se ne j6ce fest'a, precum dicu
ei suntu chiamati a paşi la midiulocu in intrebari cei de dincolo, se irrite pe metropoliti unulu in
sulu candu nu ar’ merge la urna manati de înapoi,
de dreptu? Dreptu aceea, eis provocu pe dnii noştri contra altuia. Hei, hei 1 dâra de ati sci d-vâstra ce
ci din t6ta buna voi’a loru cu scopu de a votâ in
advocaţi a luâ pân’a in mana —- pene inca nu e se lucra spre acestu scopu pe sub mana, intru as»
numele poporului romanescu. Cei mai mulţi ale­ tardiu —■ si. a ne aparâ in contra atatoru insulte
gutori romani voru esl, nu după censu, care este fara sufletu ale diurnaliaticei maghiare referit6rie la cunsu, la intunerecu, pe caii clandestine, apoi sciu
ca ati dice câ metropolitulu Alexandru inaiute cu
exage ..tu preste mesura, ci după privilegiuri, adeca conferinti’a dela Sibiiu, scriindu nu atata in diua- 9 ani: Uciga-ve crucea draci. Pe episcopulu 01-
boieri, boieranasi, nemesiu, domnu mare, nimicu rile nâstre naţionali, câ in cele nemtiesci si fran-
cese, lemurindu opiniunea publica a Europei despre teauu-lu induplecara si acuma, câ si in Iuniu 1872,
n’are, nobili, opincari fara nici-unu censu in multe
starea lucrului. In catu sciu, vr’o dâue diuaria câ se descinda intre Kortesi prin cerculariu episco-
caşuri cb .ru fara capetaiu; apoi acâsta classe de
nemtiesci, si cu deosebire „Osten" primesce bucu- pescu („P. Lloyd*). Vâdia ce voru face romanii
âmeni nu va fi recunoscuta nici odiniâra de repre- rosu articuli scrisi in interessulu popâraloru apasate. din Ungari’a; D-dieu se-i lumine si se le ajute.
sentanti’a natiunei romanesci. Se lucramu dniloru! in interessulu nostru privatu, Dâra uite, ca sasiloru din Brasiovu le veni scirea
dâra se lucramu si in interessulu comunu nationalu,
care, potu dice, ne atinge mai de aprâpe câ celu dela âmenii loru din Sibiiu, ca romaniloru dela
Brasiovfl, 16 Iuuiu st. n. 1875. privatu. Miercuri’a, Sabesiu, Orasti’a le-ar’ fi mersu p o r u n c a ,
$ra pe dnii diurnalisti maghiari, câ patriotu câ se alâga neaparatu, inse nu sasu si nici romanu,
Comunicandu acestu art., simtitu si compusu
de unulu dintre acei rari economi ai noştri, cari bunu ii provocu in interessulu patriei comune, a ci numai candidaţi de ai ministeriului. Ce va mai
pelunga ocupatiunile administrării moşiei sale se incetâ cu invectivele loru asupra conferintiei din fi 6re si acâsta cabala? De unde, pana unde au
ocupa si cu economi’a politica a natiunei romane, Sibiiu, a incetâ cu epitetele de călcători de lege aflatu sasii dela Sibiiu asia bine ceea ce se face la
credemu, ca implinimu numai una datoria naţionale asupra membriloru conferintiei, ca-ce ele nu con­ intunerecu ? Mai incape întrebare ? Sasii suntu
cordia, ci desbinare si amareala producu intre fiii
simtita de totu romanulu. Elu suna asia: totu-deauna cei mai bine informaţi in caşuri de a»
patriei. Eu sum de firma sperantia, ca guverniulu,
Din a p r o p i a r e a B e l g r a d u l u i luandu informatiuui officiâse dela comissariulu seu, cestea.
in 6 Iuniu 1875. va aci face deosebire intre denunciari reutati6se si
— C o n f e r i n t i ’ a din 23 Maiu tienuta la Sibiiu, intre adeverii.
inca inainte de a se tienâ, a datu diurnaliaticei Unu e c o n o m u . In R o m a n U a se desbate adress’a la discur-
multa materia de scriau, dâra după tienerea aceleia sulu tronului cu multu focu cu multe desvoltari ca»
materialulu deveni unu cumulu, incatu djurnalele siunate prin opositiune despre situatiunea actuale
maghiare de atunci totu consuma din elu, si inca stratageme electorali. erorile si atitudinile partideloru. —
totu nu s’au potutu satura, i n c a nu l’au exploa- In 2 Iuniu calatori M. S. Domnulu cu min.
tatu. Dâca diurnalistic’a maghiara ne trecundu cu (3meni buni, sciţi ceva nou? Cativa concura
vederea conferinti’a nâstra, s’ar’ fi ocupatu de ea renti la diurnele dietali, care Se platescu regulatu, de resbelu, mulţi senatori si deputaţi, cu unu trenu
in limitele dreptăţii si ale cuviintiei, n’amu fi sus­ -si puseră tâte sperantiele loru in alegutorii de na­ speciale la Giurgiu, cu scopu de a inspectionâ flo-
ceptibili, inse, candu vedemu, ca ea -si varsa ve- ţionalitate romana din Transilvani’a. 23 Maiu le til’a României pe Dunăre si o nâua barca cu va-
ninulu intr’o mesura ne mai pomenita asupra con- încurcă itiele; s’au reculesu inse iute, si acum pro­ poru. Primirea Domnitoriului fii entusiastica in
ferintii, descriindu-o câ pe o adunare de conspira­ paga prin diariale loru faim’a, ca intre romani s’ar’ Giurgiu si la Smard’a, unde stationâ vapârele ro­
tori in contra statului, de unu conventiculu, de o fi pornitu mişcare considerabile si s’ar’ luâ mesuri mane: S t e f a n u c e l u M a r e , Romani’a, Fulge-
adunare revoltatâria a supr’a legiloru si cate tâte
necaliture, candu dicta-, vedemu atatea insulte ne­ preparative pentru acţiune. („M. Polgâr* nr. 131 rulu si nâu’a barca Rondunica, si unde fh primitu
demne asupr’a unei adunari de cetatiani păci uiţi din 11 Iuniu). cu salve de tunuri de catra marinari. Pasia dela
conchiamate cu scirea, — ma dâra chiaru la im- Constatamu si noi cu mare plăcere, ca in a- Rusciucu in mare tienuta insocitu de unu gener. si