Page 19 - 1875-06

alţi oficiri turci aduse omagiale sale Domuitoriului i calculi făcuţi cu scopu de desdaunare. Pe şerbi nu este trbb’a năstra a aci acdst’a; precum -si voru
Romaniloru, rogandulu a merge la Rusciucu si a j inse nui voru maghiarisâ, ca-ce su resoluti la orce sară asiâ voru si mancă. Noi vomu nisuf că si
pana acum’a a lucră sinceri si pre calea dreptăţii
trece in revista armat’a turcdsca. La acdsta surprisa resistintia. —
la binele si inaintarea toturor’a, mai alesu la redi-
Maria Sa primi invitarea, pornindu pe vaporulu Comissiunea aldsa spre a compune adressa de
carea acelor’a, cari fara dreptu, sute ani au portatu
S t e f a n u c e l u M a r e cu suit’a. Intre salve de multiamire Mai. Sale pentru sancţionarea statutului numai greutăţile, inse de bunatati fure eschisi, cari
tunuri salutante si cu deosebite onori primitu trech congressului naţionale beser. puse in adressa si numai a geme au potutu, si a se bucură nu le-a
printre armat’a, ce presentâ in tienuta mare, la pa- expressiunea superarii serbiloru, ca s’au facutu fostu ertatu.
latulu pasiei, de unde intre salve si musica se re- modificări in statutu, cari nu se potrivescu neci cu Acăst’a insămna a lucră spre înflorirea interes-
iutârse la Giurgiu si de acdle la Bucuresci. priucipiulu autonomiei neci cu alu constituţionalis­ seloru scaunului nostru, si acdst’a este detorinti’a
si onărea n6stra.
Intre gar’a dela Filaretu si Cotroceni trenulu mului, si -si arata speranti’a, ca si aceste grava-
Impartirea cercuriloru electorale la noi asta-di
apucă, pe o linia laterale, unde stationă mai multe mine se voru delatura pe cale legale, că se se
deci nu mai este la ordinea dilei in adunarea scaunala.
vag6ne, si lea isbitu cu fortia stricandu mare parte bucure poporulu serbu credentiosu de tdte bunătăţile
Ministeriulu maghiara din Pest’a asemenea con-
din ele, fir’ calatorii inca capatara cu isbirea con- autonomiei Sale naţionali besericesci garantate prin
vingundu-se in sfersitu despre curat’a intentiune a
tusiuni mai usiăre. M. S. Domnulu primi lovitura lega; si asia serbii nu voru odihni, pana candn nu conclusului, adusu in acds.ta privintia, a datu de
la unu pitioru, totu si mersera pe diosu mai incolo. In voru stdrce autonomi’a deplina a besericei naţionale. minciuna pre recurenţii separatisci si a approbatu
4 Iuniu Domnulu primi una deputatiune din senatu Exemplu buuu de imitatu. Congressulu laşa unu deplinu conclusulu maioritatii de repetite-ori pro-
si. camera spre alu felicită, ca nu i s’a casiunatu comitetu congressuale alesu, care se pregatdsca nunciatu.
vreo nenorocire. Domnulu le multiamf pentru af- propunerile necessarie pentru altu congressu si se Orasiulu nostru si comunităţile, rupte din
scaunu, Reheu si Coluicu voru fi unu cercu, cele­
fectiune. M.. Sa e sanetosu si pucinu resimte de va inchide după ce va deslega cestiunile cele mai
lalte optu comunităţi la olalta voru formă alu 2-lea
acea lovitura. urginti. — Milân Obrenoviciu, pregatesce pe serbii
cercu electorale.
Ilarele C o l e g i u e l e c t o r a l e de metro- Principatului seu la dram’a cestiunei Orientului,
Dreptatea trebue se triumfe, lumin’a adeveru-
politulu Primate alu României, sub presied. metrop. visitandusi tidr’a, si inflacarandusi poporulu la lui trebue se descepte pre fia-care judecatoriu ne­
Moldovei si Sucevei, la constatarea resultatului ale­ sacrificiu. Cu cercetarea monastirei Coraniti’a s’a părtinitorii).
gerii prorupsese in aplause si vivate neincetate, la inchinatu Cearului serbescu Lazaru, care o fundase, Iilcca ce p6te solidaritatea si perseveranti’a in­
care alesulu Primate C a l i n i c u M i c l e s c u fost. si in capital’a f. imperatori serbesci Crusiebatiu fh tru apararea ori si cărei cause drepte, chiaru si
metr. alu Moldovei rosti urmatdriele cuvinte, din donatu cu o cor6na de auru si o cruce admirabile, intre cele mai difficile impregiurari. Si aceste su­
preme virtuti civile, videmu, ca au petrunsu pana
abundanti’a animei de romanu: că simb61e ale dorintii serbiloru prea elocinti,
acum’a majoritatea parintiloru scaunului nostru,
„Prea Santi episcopi, domni senatori, domni pentru viitoriulu imperatii serbesci, — sperandu,
ceea ce li casciga din partea năstra a toturoru-a
deputaţi! ca din crisea orientelui voru reprofita ceea, la ce se stim’a, încrederea si iubirea cuvenita.
„Votulu ce ati binevoitu a da aatadi in fav6- pregatescu si intre petreceri toti sudslavii. — înainte cu seriosetate si barbatia pre calea
rea mea suntu departe a-lu consideră că satisface­ apucata pana atuncia, pana candu se va frânge si
rea unei dorintie personale. Că metropolitu alu restulu celoru cu ura, patima si nedumerire strica-
DEPESI TELEGRAFICE. L o n d r ’ a , 12 Iu­ ti6sa, ca-ci trebue se sosdsca tempulu, candu toti
Moldaviei, supunendu-me suveranităţii naţionale, care
niu. ■— Ministrulu de interne a declaratu in came- se ne videmu si cunbscemu că fraţi fara osebire.
me chiama la Metropoli’a Ungro-Ylachiei, vedu in r’a comuneloru a nu cun6sce, ca unu mare numeril
votulu d-v6stre o n6ua confirmatiune a unitatii sta- de iesuiti, goniţi din Germaui’a, se fi venitu in An- Totu in acdsta siedintia s’a adusu la cuuos-
j;: i 'j '■ i • ■ .. ciinti’a representantiloru, ca reuniunea sasdsca din
tului romanu. gli’a pentru a infiintiâ unu centru de agitaţiuni po­ Sibiiu pentru conosciinti’a tierrei, precum si museulu
„Sperandu a me bucură si in Romani’a de litice in fav6rea Papei. O asemenea incercare ar’ naţionale german'u din IVurilbcrg’ multiumescu
fi cu totulu fara efectu.
dincăce de Milcovu de aceleaşi simpathii, de care adunării scaunale pentru ajutoriulu anuale de 10
A t e n ’ a , 12 Iuniu. — Amiralulu La Bonciere,
m’am bucuratu in Romani’a de dincolo, ve esprimu florini.
comandantulu escadrei francese, compusa de optu
viu’a mea multiumire pentru acestu actu si ve de­ La propunerea d. I. Piso, scaunulu nostru s’a
bastimente cuirasate, a fostu presentatu M. M. Lor
clam solemnelu, ca nu voiu uită nici-odata datori’a de ministrulu francesu Gabriac. facutu membru fundatoriu cu 200 fl. val. a. alu
mea de romanu si chiamarea mea de archipasioriu. C o p e n h a g ’ a , 12 Iuniu. — Ministeriulu Es- „Associatiunei transilvane* etc.
Acestu actu alu representantiloru, fara indoidla,
„Traibsca M. S. Domnulu, Traidsca Maria Sa trupe este officiaiu constitpitu. asemene merita lauda si recunoscintia. Era banu-
D6mn’a, Traidsca Romani’a!* B e r l i n u , 12 Iuniu. — Oamer’a Senioriloru ielele si siovaiturele fratiloru sasi, si la astfelu de
Ecca oglind’a sufletului noului alesu. — a primitu legea precum s’a modificatu de camer’a afaceri, de locu nu li va potd sierbf spre edi­
S e r b i i . Cu t6te, ca nationalitatile de sub deputatiloru asupra administratiunei besericeloru ca- ficare.
tholice.
cor6n’a Ungariei suntu egalu ignorate si asuprite Incapacinatulu corespondente de aici alu diua-
R o m ’ a , 12 Iuniu. — Eri, in camer’a depn-
de catra cliauvinistii temporari, totuşi constanti’a si riului „S. D. Tgbt* din Sibiiu nu nimeresce chiaru
tatiloru, Minghetti a declaratu, ca primesco numai adeverulu, candu scrie, ca acele 200 fl. suntu sim­
tari’a de caracteru, cu care se luptara serbii din
propunerea Pisanelli prin care ae iutroducu cate-va plu unu ajutoriii datu o data pentru totu-deaun’a.
Ungari’a resoluti si fara pregetu* pentru a-si ase- modificatiuui in proiectulu ministerialu asupra asi- D6mne feresce !
curâ autonomi’a constituirii besericei loru n a ţ i o ­ gurantiei publice. — In urm’a unei discusiuni fdrte Cine ar’ cutediâ se „excedeze p’aci’ncolo* una
n a l e , le st6rse cliiaru si dela regimulu ungurescu agitata intre deputatulu (Stasani?) si fostulu pre- institutiune salutaria din laintru, candu celoru diu
recun6scerea autonomiei naţionale besericesci, cu t6te siedinte alu consiliului Lanza, privităria la atitudi­ tidra cu milliarde unu scaunutiu pdte dă ajutoriu
nea autoritatiloru civile, s’au ivitu scene sgomotbse,
ca princialminte nadusiesce totu — ce ar’ potfi anuale!
si a fostu nevoe a se ridic’a siedinti’a.
sustiend viati’a naţionale a unui poporu — cu cal- Scaunulu nostru pdte votâ ajutoriu anuale
T r i e s t u , 13 Iuniu. — Escadr’a, consistendu
culu, de a pregăti calea la increscamentulu maghia­ „Associatiunei,* si totu asid usioru p6te şterge cei
in fregat’a Radetzki, corvet’a Frundsberg si Scho-
rismului si cu sirbii voivodinei. nerulu Nautilusu, a plecatu astadi pentru Levante. 10 fl. ce se dau per abusum la nu sciu ce din
După una lupta cerbicdsa de mai mulţi ani A t e n ’ a , 13 Iuniu. — T6te sgomotele respan- Niirnberg, că candu la noi n’ar’ fi institutiuni si
institute, caroru-a ar’ prinde fdrte bine unu securu
serbii ad. -si c a p a t a r a s a n c t i o n a t u s t a t u - dite in privinti’a abdicarei regelui si a sosirii unoru ajutoriu anuale de 10 fl. Suprem’a inspectiune se
t u l u o r g a n i s a t i u n . e i c o n g r e s s u l u i b e s e - flote ruse si turce esu false. — liniscea domnesce pare a fi fostu cu ochii inchisi, candu a revediutu
r i c e s c u s e r b e s c u si acdsta fora modificări es» pretutindeni. Regele si famili’a sa suntu la tidra. socotelele scaunului.
sentiali, decatu in punctulu inspectiunei supreme Ndue de locu nu ne este permisu a primi &-
de stătu. jut6rie din afara; de ce ddra se damu noi in tiere
Sabesiu, 10 Iuniu 1875. străine si gârbovite de milliarde sangerdso?
Serbii adunaţi in congressu la Carlovitiu, care ( D i n a d u n a r e a s c a u n a l a ) . Credu, c a v i
Astfelu de testamente nu numai suntu de risu
tocma durdza acum, primiră cu multiamire sancţio­ este in prospeta memoria inca disput’», frecarea si adeverate anomalie, ci potu fi chiaru si pericu-
narea statutului prin rege, la ceea ce barbatii chiaru, care a ocupatu mai multe siedintie ale adu- 16se. Ele suntu scule învechite de cari n’avemu
şerbi si cu deosebire fostulu comissariu congressualu, nariloru scaunului nostru, candu acolo eră la ordi­ trebuintia; suntu remasitie ruginite din tempurile
nea dilei impartirea cercuriloru electorale.
consiliariulu de curte Hueber, prin informatiuni si de trista memoria, candu chic’a eră de unu stan-
T6te aceste anemosetati, provocate numai si ginu si amblâ calare pre spinare.
Cereri necontenite, contribuira totu pentru resulta-
numai din dâcosi’a eroiloru separatişti dela noi, ar’
tulu acesta. Acum aldsera una comissiune de 9 La tempulu seu deci trebue stdrsa diu bugetu
fi potutu se lipsdsca, si neci nu se inteinplau, ddca
membri spre procederea ulteridra. aceia ar’ fi avutu înaintea ochiloru binele comunu, rubric’a nhrnbergiana, pentru ca nu vremu se ne
Una cestiune ardente fh acdsta, care facea sustienerea si intarirea reciprocei bune-intielegeri si espunemu derisiunii si neplaceriloru.
După cele premerse potu affirmă, ca siedinti’a
multa dorere de capu domniloru dela potere si le a armoniei intre civii acestui tienutu, mai alesu in adunării scaunale dela 28 Maiu este memorabila;
st6rse multe sudori de pe cerbicea inganfarii. Inse aceste dile de grele incercari, in cari toti de o este pentru noi unu triumfu morale, ce sentiulu de
potriva suntemu impinsi a ne aperâ in contra reu-
ei si de aici voru a utilisâ planulu, că se reimpre- dreptate si solidari’a tienuta barbatdsca a maiorita­
lui din drdpt’a si stang’a.
une in unu singuru locu si pe romanii gr. or. cu tii a storsu chiaru dela contrari.
La tempulu seu am fostu amentitu si moti­
erarchi’a serbdsca, pentru-câ celu pucinu romanii se lilra cei dela potere prin astfeliu de dovedi
vele, din cari neprecaut’a si intollerant’a minoritate
fia impedecati dela desvoltarea loru naţionale, pu- in numele sasiloru de aici totu-deaun’a cauta nodu despre dreptatea si imparţialitatea loru facia de cau-
nendule dr’ ciocanu in capu pe şerbi, cum le mai in papura si inca intr’unu inodu necualificatu. s’a adeveratiloru amici voru potd cascigâ simpathi’a
fusera inainte. De reu se ne ferimu catu de tem- Nu sciu ddca ei voru află si mai departe con­ si reconosciinti’a sabesieniloru. C o r r e s p.
puriu, ca cei rei nu făcu neci unu bine fora pre- sulta său ba a continuă spinăs’a cale apucata, neci