Page 2 - 1875-06
P. 2

imaginaţi,  ne  lipsesce  si  tempulu,  si  nice  este  de  a   Din  descrierea  referintieloru  aceloru  comune  si   niu  amu  tramisu  din  nou  pre  concepien  tele  meu
             nâstra demnitate.                                      a  locuitoriloru  loru,  m’am  convinsu,  ca  adeverat’a   Nicolau  Cordea  câ  se  id  informatiuni  si  cu  locuito­
                                                                    stare  a  lucrului  nu  mai  asiâ  se  va  potd  scâte  la   rii  acestoru  comune;  inse  fiendu-ca  partea  contraria
                   Eu  din  parte-mi  -mi  propusesem  inca  de  acasa,
                                                                    lumina  pe  deplinu,  ddca  unu  precepatoriu  de  lucruri   au  facutu  mari  prevalicari  in  contra  locuitoriloru
             a  nu  partecipâ  de  locu  la  discussiunea  cestiunei
                                                                    va  ascultâ  chiaru  pre  acei  locuitori  in  faci’a  locului   comunei  Domucu,  ca-ci  leau  pasiunatu  locurele  de
             principale,  din  causa,  ca  sciam  in  ce  mani  se  află   si  va  luâ  cu  densii  informatiuni  speciali  despre  t6te   pasiune  si  fenatiele  cu  poterea,  ba  chiaru  si  pre
             aceea,  si  cunosceamu  exactu  tdte  acelea  mesuri,  pe   referintiele  loru  din  înainte  de  48  si  de  atunci  in-   concepientele  meu  amenintiandu-lu,  asia  disele  in­
             care  le  a  luatu  regimulu  si  legislativi  Ungariei  in   c6ce,  despre  robotele  făcute,  s’au  tax’a  solvită  si   formatiuni  nu  s’au  potutu  luâ,  ci  locuitorii  aduşi  in
             aceşti  siepte  ani,  pentru  câ  se  inpinga  in  castrele   despre  folâsele  locuitoriloru  avute  din  locurile  de   acea  situatiune  au  fostu  siliţi  a  face  aratare  la  lo­
                                                                    cdrta. —                                              curile mai înalte. —
              resistentiei  passive  inca  si  pe  cei  mai  devotaţi  par-
                                                                         Susu  atinsulu  parochu  Mihailu  Dobreanu  m’a        Despre  aceste  nelegiuiri  ale  comunei  Csik  Jeno-
              tisani  ai  activitatiei  legislative.  Intru  adeveru,  me-
                                                                    rogatu  in  numele  comuneloru,  care  l’au  tramisu  pre   falva  am  fostu  informatu  prin  o  scrisdre  de  dto  10
              ritulu  celu  mai  mare  pentru  votulu  romaniloru  dela
                                                                    densulu  la  mine,  câ  se  mergu  in  persâna  la  densii   Iuniu  1871,  tramitiendumi-se  totu-deodata  ddue  scri­
              33  Maiu  enuntiatu  in  Sibiiu,  nu  este  mai  multu   spre  a  luâ  informatiunile  necessarie;  spre  acestu   sori  ale  primăriei  comunale  Csik  Jenbfalva,  acf  sub
              alu  loru,  pe  catu  este  alu  aristocraţiei  transilvane   scopu  a  si  depusu  una  suta  florini  câ  anticipatiune,   C.  si  D.  alaturate,  din  care  se  vede,  ca  locuitorii
              si  alu  regimului  ungurescu,  că.  emanatiune  a   s y s -   dra  in  lun’a  lui  Martiu  1870  mai  multe  comune   comunei  Domucu  au  fostu  amenintiati  cu  peddpsa
              t h e r n e i   a c t u a l e .   Ddca  totuşi  am  participatu  la   mi-au  tramisu  prin  densulu  400  fi.  v.  a.  pentru   de  5  fi.  v.  a.  de  fia-care  vita,  care  va  fi  aflata  pre
                                                                    acoperirea  spesseloru  drumului  si  câ  anticipatiune   locurile  de  pasiune,  pre  cari  locuitorii  din  Domucu
              discusiunea  meritdria,  am  facut’o  numai  din  stim’a
                                                                    in processele ce se voru urdf. —                      le  folosescu  de  sute  de  ani.  Din  tdte  acestea  se
              ce  portu  domnului  consiliariu  Alexandru  Lazaru,  că,
                                                                         După  acest’a  m’am  dusu  in  perjsâna  la  Tul-   vede,  ca  eu  câ  advocatu  am  avutu  nu  numai  drep­
              compatriotu,  contempuranu,  si  câ  barbatu  plinu  de                                                     tulu,  ddr’  si  datori’a  de  a  primi  dela  locuitorii  susu
                                                                    ghesiu,  si  la  inceputulu  lui  Iuniu  1870  am  luatu
              merite  pentru  patria,  cum  si  din  deferentia  catra   informatiunile  necessarie  dela  comunele  Tulghesiu,   atinseloru  comune  processele  pentru  rescumperarea
              dn.  Dr.  Borcia  si  catra  amicii  sei  de  opiniuni,  pen­  Corbu si Bilboru. —                           locuriloru ce ei de sute de ani le folosescu. —
              tru  câ  se  nu  ni  se  p6ta  dice,  ca  nu  amu  apretiatu   Din  informatiunea  generala  luata  in  faci’a  lo­  Eu  după  lege  si  după  impregiurarile  faptice
              argumentele  ddloru;  am  reflectatu  inse  numai  la   cului  in  5  Iuniu  1870  si  subscrisa  de  Yasilie  For­  in  care  se  afla  acei  locuitori,  am  fostu  si  suntu  de
                                                                                                                           părere,  ca  densii  au  dreptu  a  se  rescumperâ,  si
              cele  audite  dela  aceşti  duoi  oratori,  fara  a  mai  voi   tuna,  Georgie  Druga,  Grigorie  Musdeiu  si  Ioanu
                                                                    Cosiocariu,  câ  representantii  comunei  Corbu,  cari  au   candu  in  intielesulu  legei  pre  basea  acteloru  si  a
              se  sporimu  vorba,  mai  alesu,  candu  vedeai  curatu,
                                                                    subscisu  informatiunea  prin  tragerea  crucei  înaintea   fapteloru  am  afirmatu,  ca  au  dreptu  a  rescumperâ
              ca  membrii  conferentii  cunoscu  de  ajunsu  statul  u                                                     locurile  pre  care  le-au  posiediutu  in  1848,  si  ina-
                                                                    lui  Gabrielu  Cosocariu,  Teodoru  Cosocariu  si  Rebu-
              cestiunei.                                            liczki  Antal,  alaturu  aci  una  copia  in  estractu,  din   inte  de  aceea  părinţii  si  moşii  loru  celu  pucinu  una
                   Nu  am  disu:  „Se  asteptamu  pana  ce  ne  vomu   carea  se  va  potd  convinge  ori  si  cine  despre  urma-   suta  de  ani,  si  pentru  care  in  continuo  au  platitu
              inmultl,"  precum  vrea  se  scia  „M.  Polgâr";  se  nu   tdrele:                                           si  platescu  pana  astadi  taxe,  n’am  amagitu  pre
                                                                                                                           nime.  si  nici  pre  respectivii  locuitori,  ci  după  mai
              ni  se  falsifice  cuventele.  Am  disu  limpede:  „Se      a)  Ca  susu  numitele  comune  si  locuitorii  loru   multe  scrisori  ce  am  primitu  dela  densii,  dupa-ce
              asteptamu  pana  ce  ni  se  va   i n d i e c i    n u m e -    au  dreptu  după  lege  si  in  specie  după  Patent’a  ur-   in  ddue  ronduri  au  tramisu  deputatiuni  la  mine
                                                                    bariala  de  a  rescumparâ  tax’a  care  s’a  solvitu  pana
              r u l u   b a r b a t i l o r u   d e   l i t e r e   s i   s c i i n t i e                                  spre  a  le  primi  căuşele,  le-am  spusu  parerea  mea,
                                                                    la  48  pentru  folosirea  locuriloru  ce  le  au  in  posi
              (inteligenti’a),  câ  se  avemu  in  faci’a  Europei  apă­                                                   carea  se  va  vedd  după  deciderea  causeloru,  ddca
                                                                    sessiune.
              rători  de  ajunsu  in  contra  caiumniatoriloru,  câ  se                                                    este fundata sdu nu.
                                                                          b)  Cumca  după  donarea  muntiloru  la  scaunulu
              corregemu  opiniunea  publica,  precum  a  si  inceputu   secuiescu  Csik  Gyergyâ  et  Kâszon,  noii  proprietari   Cu  tdte,  ca  eram  convinsu  despre  dreptatea
              a  se  correge  si  pana  acum,  anume  in  Franci’a,  in   numai  decatu  se  siliră  pe  diverse  caii  a  face  din   causeloru  din  cestiune,  totuşi  ddca  nu  asiu  fi  sciutu,
              Itali’a  si  pe  airea,  prin  care  apoi  se  va  correge  si   locuitorii  romani  si  unguri  arendaşi  si  a-i  înduplecă   ca  caus’a  de  asemenea  natura  din  cerculu  Tulghe-
                                                                                                                           siului  s’a  tractatu  înaintea  scauneloru  urbariali,  pre­
              cea  corrupta  de  acasa.  Intelligenti’a  ndstra  merge   la  inchiare  de  contracte  cate  pe  3  ani  de  dile;  din   cum  probddia  aclusulu  E,  nu  asiu  fi  primitu  asu­
                                                                    care  causa  in  lun’a  lu  Noembre  1869  se  tramise
              crescundu  pe  fia-care  anu,  si  nu-i  trebuescu  sute                                                     pra-mi  căuşele  susu  atinse,  fiendu  ca  sciam  de  alta
                                                                    din  partea  scaunului  unu  jude  regescu  câ  comis-
              de  ani,  pana  se  ajunga  pe  celelalte  popâra  civi-                                                     parte,  ca  spiritulu  ce  domniâ  pre  atunci  in  căuşele
                                                                    sariu  ad  hoc,  spre  a  inchiâ  contractu  pe  3  ani  cu
              lisate.                                               fiesce-care locuitoriu.                                urbariali,  nu  erâ  nici  decatu  favoritoriu  pentru  a-
                   Ddca  „M.  Polgâr"  crede,  ca  romanii  voru  fi      Comunele  intielegundu  voi’a  scaunului  fia-care   pasatulu poporu. —
                                                                                                                                Asia  credu,  ca  silinti’a  de  a  scapâ  pre  o  clasa
              renuntiatu  la  autonomi’a  Transilvaniei,  se-i  fia  de   deosebi  se  dechiarara,  ca  nu  se  va  demitte  la  nici-o   de  dmeni  de  lantiurile  iobagiei  este  o  nasuintia  u-
              bine;  crdda  cine  cum  ei  place;  ar’  fi  bine  inse,  câ   pertractare  ulteriăra;  ci  ca  pre  langa  platirea  taxei   mana, dra nu amagire. —
                                                                    vreu  a  remand  si  mai  departe  in  folosirea  locu­
              se  o  mai  rardsca  cu  dascaliturele  pe  care  ni  le  dâ,
                                                                    riloru. —                                                   Credu  ca  ar’  fi  unu  lucru  de  ruşine  pentru
              si de care nu avemu nici-o trebuintia.                                                                       unu  stătu  disu  constituţionale,  de  a  avd  in  sinulu
                                                                          c)  Se  va  convinge  mai  departe  fia-cine,  ca
                   Amerintiarile  celoru-lalte  diaria  le  despretiu-                                                     seu  dieci  si  sute  de  mii  de  cetatieni,  sdu  mai  bine
                                                                    celea  10  mii  de  suflete  din  susu  atinsele  comune
              i m u ;   terrorismulu  loru  este  curatu  caricatura.   strimtorate  prin  procedur’a  vitrega  a  scaunului  se­  eloti,  cari  in  totu  momentulu  suntu  amenintiati  de
              „Bange macben gilt nicht.*                             cuiescu  amenintiate  de  a  devenf  la  desperat’a  sdrte   a-si  paraşi  vetrele  străbune,  de  a  luâ  in  mana  bat’a
                                                    G. B a r i t i u.  a  Tofaleniloru,  care  va  strigâ  totu-deaun’a  respla-   de  ceraitoriu,  si  de  a  emigrâ  intr’alte  tieri,  spre
                                                                     tire  la  ceriu,  tramisera  pre  parochulu  Mihailu  Do­  a-si  aflâ  unu  adapostu;  credeamu  adeca,  ca  este
                                                                     breanu  câ  inpoternicitu  din  partea  loru,  spre  a  se   ruşine  pentru  civilisatiunea  moderna  de  a  tiene  mai
                                                                                                                           de  parte  in  lantiurile  referintieloru  feudali  pre  ace­
                          Snvestigatiutte asupra advocatului         intielege  cu  mine,  carele  mai  înainte  nu  amu  avutu   lea  diece  mii  de  suflete  din  cerculu  Tulghesiu,  care
                                                                     nici o scire despre s6rtea si starea loru.
                                  celoru 10,000.                                                                           de  sute  de  ani  locuesCu  acelea  parti  ale  Transilva­
                                                                          d)  In  fine  din  acdsta  informatiune  se  va  vedd,
                    Se  ne  mai  aratati  unu  singuru  stătu  in  Euro-   ca  scaunulu  secuiescu  a  silitu  pre  aceşti  -  locuitori   niei  si  care  înainte  de  descălecarea  loru  erau  locu-
              p’a,  in  carele  unu  advocatu,  Dr.  in  drepturi,  pro-   moralicesce  câ  se  vina  la  mine,  se  me  r6ge  a  le   inti’a  fidraloru  selbatice  si  care  locuri  prin  munca
              vediutu  cu  diplome,  cu  stallum  agendi,  cunoscutu   primi  si  aparâ  caus’a,  a-i  aparâ  si  susutiend  in   si  suddre  crunta  a  mai  multoru  generatiuni  au  de-
              de  barbatu  onorabile,  se  fia  trasu  in  cercetare  cri­  dreptulu  si  foldsele  avute;  asiâ  ddra  aicea  nu  e   venitu  locuri  cultivate,  pre  care  s’au  asiediatu  dieci
              minale  numai  din  causa,  ca  6menii  asupriţi,  comune   vorba  de  amagire,  d-nule  jude  investigatoriu,  ci  de   de  mii  de  locuitori  si  s’au  formatu  mai  multe
              amerintiate  cu  exterminare  au  cutediatu  a  merge  la   apararea  unoru  drepturi  basate  pre  lege,  cara  se   sate. —
              elu  si  a-i  cere  ajutoriulu,  dra  elu  informatu  despre   voru  aparâ  totu-deaun’a,  ori  din  partea  mea,  ori   Ddca  o  fapta  cu  totulu  ertata  este  calificata
              dreptatea  causei  loru,  a  luatu  asupra-si  apararea.   din  partea  altoru  advocaţi,  chiaru  si  atunci,  ddca   de  amagire,  ddca  unu  advocatu,  care  după  lege  si
              Caşuri  de  aceste  avemu  mai  multe;  asta-data  inse   d-niata  pre  tdta  diu’a  ai  trage  in  cercetare  crimi­  după  convingerea  sa  la  rogarea  respectiviloru  ur-
              punemu  numai  pe  acesta  sub  ochii  lectoriloru  si   nala pe adei aperatori. —                           diesce  processe  pentru  o  classa  de  dmeni  apasati,
              -lu  damu  in  judecat’a  jurisconsultiloru  noştri,  ^cca   La  inceputulu  lui  Iuniu  1870  luandu  infor­  este  trasu  in  cercetare  criminala,  atunci  in  locu  de
              punctele de investigatiune.                            matiuni  generali  numai  cu  unele  comune  si  ne  po-   lege  domnesce  arbitriulu,  atunci  libertatea  personala
                    I.      Avval vâdoltatik dn, miszerint a mult 1870   tendu  luâ  informatiuni  speciali  cu  fia-care  lo;ui-   este  o  frasa  gdla  si  espusa  marelui  periculu  da  a
              dvi  tavaszon,  Bdlbor,  Hollo,  Tdlgyes,  Zsdddn  —  pa-   toriu  din  susu  atinsele  comune,  am  tramisu  in  lun’a   fi strivita in totu momentulu. —
              tak,  Bdkâs  ds  Damuk  kdzsdgek  lakoit  mint  telepit-   lui  Noembre  pre  concepientele  meu  D.  Nicoleu  Cor­              (Y a u r m â.)
              venyeseket  elâmitotta  —  hogy  miutân  azon  terfllet   dea,  câ  se  continue  a  luâ  informatiuni  si  dela  an­
              melyen  laknak  1848  ban  birtokukba  volt,  meg  vâlt   gularii  săteni,  ceea  ce  densulu  a  si  facutu,  luaidti
              hatâsât kieszkOzlendi —                                informatiuni  speciali  dela  vreo  700  locuitori  lin                        BrasIovtl,2 Iuniu st. n. 1875.
                    ad  I.  Respingu  cu  indignatiune  acusarea  ce   disele comune. —                                         Sdr’a  dilei  trecute  ae  a  datu  cea  mai  eclatante
              mi  89  face,  cum-ca  in  primavdr’a  anului  1870  asiu   Ou  acea  ocasiune  locuitorii  din  comunele  îi-
              fi  amagitu  pre  locuitorii  din  Bilbor,  Hollo,  Tolgyes   cadiu  si  Domucu  nu  s'au  infatiosiatu,  prin  urm;re   dovada,   ca   Rennîimea   romana   de   gim­
              Zseddn  patak,  Bdkâs  et  Damuk,  respingu  chiaru  si   căuşele  aceloru  locuitori  atuncia  nu  s’au  primih;   nastica   si   cantari   din   Brasiovu,   a   facutu
              presupunerea,  ca  asiu  fi  amagitu  candu-va  pre  ci­  inse  fiendu-ca  locuitorii  din  acelea  comune  pin   in  artea  musicei  vocale  si  instrumentale  unu  pro-
              neva. — 1                                              Ioanu  Toplitianu,  Petrea  Pantea,  Dumitru  Catriiu   gressu  fdrte  lăudabile  si  potemu  dice,  ca  si  sur-
                    înainte  de  a  respunde  mai  pre  largu  la  acdsta   si  Solomone  Cotta  ne-a  tramisu  in  23  Februaiu   prindietoriu.  Unu  c o n c e r t u   cu  concursu  de  dile­
              acusare-,  trebue  se  premitu  urmatâriele  impregiurari   1871  o  anticipatiune  de  200  fi.  v.  a.  cu  rogae,   tanţi  si  cu  orchestru  completu,  in  care  se  ecsecutâ
               faptice:  In  13  Ianuariu  1870  a  venitu  la  mine  in   câ  se  le  tramitu  unu  concepiente  spre  a  luâ  si  dda   si  grandids’a  poema  romantica  „ C r u c i a ţ i i "   in  3
               cancelari’a  mea  advocatiala  din  Turd’a  parochulu   densii  informatiunea  de  lipsa,  ceea  ce  se  vede  dn   parti  pentru  s o l i ,   coru  si  orchestru,  de  N.  W.
               Mihailu  Dobreanu  din  Tulghesiu,  câ  tramisu  din   aci  sub  B.  alaturatulu  documentu  î  in  urm’a  acesei
               partea  locuitoriloru  susu  atinseloru  comune,  spre  a   provocări  si  după  ce  o  deputatiune  constatatdria  dn   Ga  de,  fu  produsu  cu  precisiune  atatu  de  incanta-
               me  consultâ  câ  pre  advocatu  in  tdte  căuşele  loru   doi  individi  a  venitu  la  mine  la  Turd’a  si  a  ugi-   tdria,  incatu  potea  satisface  pretensiuniloru  orcarui
               de diferenţia. —                                      tatu  caus’a.  In  anulu  1871  la  inceputulu  lui  u-  publicu cultu in acesta arte. Gratia si lauda neli-
   1   2   3   4   5   6   7