Page 21 - 1875-06

Qazet’a eae de 2 ori: Joi’a si Dumineca, 8o prennmera ia poştele 0. si r., si pa io
Fdi's, csndu concedii ajat<5riale, — Pretiulxi: Junalii Movili. DD. corespondenţi. — Pentru serie 0 or.
pe 1 anu 10 fi., pe */« 3 A* v. s* Tieri estonie 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pu­
Y. a. pe unu anu edu 27# galbini -on. sunatdria. blicare.

Ir. 42. Brasiovn 2412 Inniu 1875.
.. luiaa ^________________________________________

gura, câ se aiba ce lasă la cleru si la sc61e, nu tulu lui Ddieu. se prindă radecini, câ sacrele insti-
Dela cougressnlu besericescn ar- mai este siguru! Asia de ex. venitulu totale dela tutiuni se fia consolidate, câ cultur’a poporului se
cliidiecesaim clin Blasin
fondurile remase de episcopulu Ioanu Bobu (in 1830) faca progresse. Pana la ce mesura s’a potutu re-
21/7 Iuniu. D-ta ’mi observaseşi, ca publi- ar’ trebuf se fia de 30,000 florini pe a n u ; ddra solve problem’a, se pdte vedd din faptele conpli-
culu nostru s’ar’ iuteressâ f6rte multu de lucrările statulu prin desperatele sale operaţiuni -lu devalvâ nite. S’au luatu diverse mesuri administrative, am
adunării besericesci dela Blasiu. Bine ca se in- la 24,000, apoi mai apuca si „pentru manipula- facutu si visitatiuni canonice in mai multu de 100
templa asiâ, si ca indiferentismul catra religiune tiune" cate 1200 fl. pe fia-care anu. parochii.
si catra institutiunile besericesci la romani nu se Intr’aceea se nu ne demitemu in detailiuri asia Cu respectu la viati’a constituţionala in bese-
inteude in acelu gradu, in care se intende la alte rapsodice, ca nu vomu folosi multu cu ele, ci pu- rica, in an. 1869 am tienutu sinodu besericescu
popdra europene. bliculu se aiba patientia pana ce se voru tipar! tdte pentru regularea affaceriloru administrative interne.
Lumea vrd se scia, ca ce s’a facutu in Blasiu actele acestui c o n g r e s s u memorabile, dra pana In acelasiu anu am mersu la Rom’a, unde am apa-
dilele acestea? S’a lucratu cu usiele deschise, avendu atunci se nu si pregete cei interessati a mai luâ in ratu disciplin’a si drepturile besericei ndstre cu e-
in a trei’a parte a salei de siedentie si in anteca- mana incai A c t e l e s i F r a g m e n t e l e publicate nergi’a si demnitatea ce meritâ. In a. 1872 am
mera publicu ascultatoriu, prin urmare lumea p6te de dn. Cipariu, cumu si A c t e l e s i n o d a l i tom. avutu sinodu provinciale (archiereescu) totu pentru
se scia prea bine, ce s’a legiferatu acolo intre mar­ I et II de I. M. Moldovanu, apoi si dreptulu ca­ cause interne. In 1873 se tienh congressulu sco-
ginile autonomiei besericesci in c i n c i d i l e , cate nonicu, de ex. despre dreptulu patronatului, de jure lasticu. In a. 1874 regularamu fundatiunile Siu-
diece 6re pe dl, in comissiuni si in. siedentie ple- Plăceţi regii, despre drepturile episcopiloru etc. lutiane. Nu lipsiramu a face paşii necessari si
.
narie. S’au luatu la revisiune exacta, s’au emen- Unulu din diariale ndstre este destulu de afa­ pentru introducerea definitiva a organismului con­
datu si uneori amplificatu proiectele date in discus- bile câ se spună, ca Preas. Sa părintele metropo- stituţionale in beserica. In 7 Sept. 1869 memo-
siune de catra capulu acestei beserice. Consulta- litu „se justifică, pentru-ca nu a potutu pana acuma randu la ministeriulu culteloru. In 1 Maiu 1870
tiuuile si desbaterile au decursu cu multa modera- se pună beseric’a greco-catholica in complet’a folo- alu doile memorandu. In 23 Maiu 1870 alu trei­
tiune, dra difficultati au intempinatu aprbpe numai sintia a drepturiloru si institutiuniloru sale sino­ lea facutu din partea consistoriului. In 14 Sept.
in acelea caşuri, in care la unii mireni se simtiâ dale." alta representatiune la ministeriu. In 13 et 14
tare lip.s’a scientiei dreptului canonicu si a istoriei Nu prea scimu ce definitiune dau jurisconsul­ Apr. 1871 memorandulu conferentiei dela Alb’a-
n6stre besericesci vechi si nbue. Numai s t a t u t u l u ţii moderni terminului Justificare (Justifier, Recht- Iulia. In 1 Mart. 1872 brasi memorandu. In 1
s b u n o r m a t i v i i - p e n t r u p r o v i n ci’a archidiece- fertigen); atata inse totu scimu, ca multiamita lui pana 4 Iuniu 1873 supplic’a congressului la prean.
sana nu s’a potutu întocmi, din causa, ca acbsta Dumnedieu, archiepiscopulu actuale de Alba-Iuli’a tronu in ateeasi cestiune. După tdte acestea ne-
lucrare nu cadea in competenti’a acestei adunari. nu are a se justifică pentru nici-o fapta a sa, câ vediendu nici uuu resultatu, ve chiamaiu in adu­
T6te celelalte lucrări, care suntu effluxulu autono­ nu sciu de ce delictu, si cu atatu mai pucinu a se narea acdsta. Deci la lucru; ve observu inse, ca
miei recunoscute si prin legile civili ale Transilva­ justifică, pentru ca in cursu de siese ani ai păsto­ orice institutiune noua -si are patronii sei, inse si
niei, vechi si nbue, s’au terminatu, desbatutu si riei sale in archidiecesea sa, nici chiaru ajuta tu de inemici. Dorescu câ se fimu cu buna sperare, inse
adoptatu in patru comissiuni si in siese siedentie cleru si de mireni (1871), nu a potutu se sparga si ingrijati, deci ceru, câ se lucramu si cu mode-
plenarie, cu diligentia si perseverantia demna de prin tdte acele pedece, pe care in trecutulu de alţi ratiune, si cu prudentia etc. etc."
recunoscinti’a poporului de religiunea gr.-catholica. 160 de ani nu au fostu in stare se le delature Acestea suntu fapte complinite si authentice.
în decursulu desbateriioru s’au luatu in deaprbpe predecessorii sei nici chiaru cu sacrificarea positiu- Acuma se pună ori-cine man’a pe conscienti’a sa,
Consideratiune t6te impregiurarile, starea intellec- nei loru, ci au fostu reduşi la necessitatea de a si se spună, dbca ori-care altulu, intre conjunctu­
tuale, morale si materiale a clerului si a poporului, revindicâ din drepturi, totu numai unulu cate unulu, rile de facia, intre atati inemici ai besericei greco-
starea scbleloru, fundatiunile, necessitatea fbrte ur­ successive, in cursu de diecimi de ani, pe caii di­ câtholice, cu m i d l u l d c e l e , care stau la disposi-
gente de a infiintiâ fonduri nbue, indata ce voru verse, precum se intempla acbsta totu-deauua si ori­ tiune, ar’ fi fostu in stare se faca mai multu de
functionâ organele administrative prevediute in re­ unde domina sbu absolutismulu pui‘u, sdu despotis- catu se fach in aceşti 6 ani trecuti.
gulamentele, care se votara. Veniturile stolarie mulu constituţionale. Iilta pentru ce, expressiunea De vomu mai avd ceva tempu, vomu mai re­
s’au regulatu de nou asia, in catu preste taxele fi­ susu atinsa a produsu in Blasiu resimtiu dorerosu. levă unele cestiuni, asupra carora se pare ca ar’
xate se nu p6ta trece preutii, sub peddpsa, dra dela Archiepiscopulu nu s’a justificatu, ci a comunicatu domină mare confusiune pe la noi. Intre acestea
poporu se fia executabili chiaru cu ajutoriulu auc- adunarei, a informatu pe adunare, pe fiii sei sufle- la loculu antaiu numimu s i n o d a l i t a t e a , careia
toritatiloru politice. Pentru administrarea botezului tesci, acuma câ si in congressulu din 1873, despre i se dau uneori definitiuni fdrte curidse.
si a marturisirei se nu cutedie a pretende nici-unu paşii făcuţi la potestatea statului cu t6ta perseve-
preutu nimicu, câ nu cumu-va prin refusare se se ranti’a, pentru câ aceea se recundsca besericei gr.
periclitedie sufletele. Asia numit’a porţiune cano­ catholice dreptulu seu de a se organisâ si a se re- B l a s i u 17/6 1875.
nica sdu competentia a parochului in fia-care paro- presentâ pe senesi in afacerile sale exteribre prin Dela congressulu besericescu.
chia matre e fixata mai de multu la 32 jugere unu coDgressu provinciale compusu din clerici Va In fine ajunseramu si noi a vedd adunarea re-
2
catastrali. Venitulu celu mai micu alu unui preutu si mireni /a* presentativa, compusa după dorulu parentiloru no­
nu va potb fi sub 315 florini, cifra fixata prin re- Intr’aceea, pentru câ se cundscemu mai de ştri si alu nostru din preuti si laici!
scripte imperatesci mai de înainte. Comun’a care apr6pe i n f o r m a t i u n i l e date de catra archiepis­ Eri demanetia după invocarea spiritului santu,
nu va asigură nici macaru acdsta subsistentia f6rte copulu si metropolitulu de Alba-Iulia, reproducemu Exc. Sa parentele metropolitu deschide congressulu
modesta, va remanb filia si se va incorporâ la alt’a, aici essenti’a cuventului seu de deschidere, pronun- archidiecesei ndstre, câ de ce dra nu ne succede a
pe langa conditiuni puse in regulamentu. Aseme­ tiatu Miercuri in 16/4 Iuniu a. c. impreunâ intregu corpulu besericei ndstre metropo­
nea si cu sc61ele. Comun’a care nu -si pdte tiend „Religiunea preste totu au ajunsu tempuri grele; litane de Alb’a-Iulia si a-lu organisâ de susu pana
gcbla propria, este obligata a se confederâ cu alt’a ea are trebuintia de concentrarea toturoru elemen- diosu, celu pucinu se potemu regulă negotia-le cele
vecina. teloru spre a se aparâ. Gr. catholicii nu au po­ mai urgenţi ale unui-a dintre membrele acestei pro­
Despre fonduri si moşii s’a potutu incredintiâ tutu desvoltâ pana acilea activitatea in tdte direc­ vincie: pre ale archidiecesei.
ori-cine, ca v e n i t u r i l e acelora se administra ţiunile; ei inse totu au facutu atata, catu le a Deschiderea s’a facutu rostindu Exc. Sa unu
exactu si rigorosu; ce folosu inse, ca fondurile au fostu possibile după impregiurari. — Cei, cari au cuventu plenu de invetiatura si indegetari de cele
apucatu in saculu celu desfundatu alu statului, condusu afacerile spirituali in beseric’a ndstra, n u mai salutarie, — cari speramu cu incredentiare, ca
dela care nu le poţi sc6te si care au ajunsu, câ se s’au retrasu de buna voia de pre terrenulu activi- membrii congressului le voru apretiul după tota va-
le scada interessele la 3°/ .(!!!) Informatiunile luate tatiei si alu lupteloru. — In catu pentru mine ldrea loru. La cuventulu Exc. Sale respunse vete-
0
in sensulu acesta despre fonduri au produsu preste (metropolitulu), de candu pastorescu, nu am ince- ranulu nostru luptatoriu d. Georgiu Baritiu aretandu
totu impressiunile cele mai dorerdse. Uita-te tu tatu a lucrâ cu tdta energi’a spre ajungerea scopu- meritele clerului nostru, carele neprovocatu, neim-
mei frate, ca nici ceea ce -si tragea archiereii dela, , riloru ndstre divine. Am lucratu pentru câ cuven- pinsu de nimene, proprio motu decise de repetite