Page 22 - 1875-06

\
ori, câ si poporulu se participe brasi la regularea § 5. După ve area membriloru adunanti’a I lucrulu bine atunci, candu sciu si.vedu, ca noi pri-
affaceriloru besericesci. se va constitui defin u, alegundu-si 3 notari, unu vimu la densii, fora câ se ni venia poft’a de a
preutu si duoi mireni.
După aceste se alesera notari provisori: Dr. gustă si noi din darurile binefacutbrie ale consti­
§ 6. Adunantiei asia constituite i se voru
Gregoriu Silasî, Ludovicu Ciato si Dr. Aureliu Isacu. tuţionalismului loru.
presentâ proiectele elucrate preste obiectele, ce au
Pentru verificarea membriloru se alese una comis- „Kelet" din Clusiu sta se crepe de nacasu,
se fia pertractate in siedintiele acelei’a.
siune in persbnele domniloru: Iosifu Hossu, Const. pentru ca s’a vediutu insielatu in aşteptările sale.
§ 7. Conformu naturei obiecteloru, ce suntu
Papfalvi, Nicolau Solomonu, Basiliu Duca si I. Me- deduse in proiectele elucrate, voru fi de a se alege După ce si-a versatu veninulu in mai mulţi articli
zei, — dr’ siedenti’a fu suspensa. totu atate comissiuni spre censurarea acelor’a, a- de frunte, aparuti in colbnele sale indata după con-
Terminandu comissiunea lucrările sale, dr’ se vendu acele de a reportâ despre resultatu indata, ferinti’a dela Sibiiu, acum se apuca si prin notitie
deschise siedinti’a si ascultandu-se reportulu ei se ce-si voru fi terminatu lucrările. de „pulbere de pusca“ vrb a insultă naţiunea ro­
verificară următorii membri: Finindu-se actulu alegerei comissiuniloru, se mana intrbga. Dinsulu vrb se scia, ca Romauii,
va redicâ siedinti’a l-a, si membrii se voru adună
Din C a p i t u l u l u metr. Tim. Cipariu, prepo- pana candu au fostu v a l a c h i , au avutu mai mo­
la prandiu in curtea metropolitana.
situ, Constantinu Papfalvi, canonicu. deste pretensiuni, bra de candu au devenitu Ro­
§ 8. Comissiunea, carea-si va fi terminatu
Cer cu lu I. Sim. Balintu protopopu, Bas. mani, vreau se sparia lumea intrbga cu aspiratiu-
lucrările, numai de catu va notifică acbst’a presi-
Duca presied. la sedri’a orf., Axentie Severu pro- diului celu multu pana la 8 bre demaneti’a, ori nile loru, cari au crescutu mai mari câ cele siepte
prietariu. pana la 3 bre postmeridiane, spre a potb convocă coline ale Romei. Inse cu tbte aceste, observa
C e r c u l u II. Nicolau Solomonu parochu, Dr. membrii adunantiei la siedintia pentru ascultarea totu numit’a fbia, tendintiele romaniloru suntu prea
Nicolau Stoia medicu, Ludovicu Ciato advocatu. reportului si pertractarea obiecteloru reportate. bine cunoscute: ei suntu inimici declaraţi ai statu­
C e r c u l u III. I. V. Rusu protopopu, Ios. § 9. Facundu-se presidiului notificarea pre- lui maghiaru,(?!) ei se bucura, candu vedu patri’a in
vediuta in § 8 siedinti’a se va publică prin auunciu
St. Siulutiu asesoru la tribun., Nicolau Densusianu strimtbre si candu bunulu patriotu vbrsa lacrime de
in scriau, lipitu pre părt’a resiedentiei metropo­
advocatu. durere. „Inse atunci, candu acestu reu nu se va
litane.
C e r c u l u IY. Ales. Micu vicariu, Georgiu potb vindecă pre alta cale, a t u n c i . . . . e n s e r e -
Sub decursulu pertractariloru voru fi de ob-
Baritiu, diretoriu de fabrica, Arone Densusianu ad­ servatu regulale urmatbrie: c i d e n d u m e s t . “ Dbca ar’ fi se intramu in es-
vocatu. a) Vorbitorii au de a se tienb strensu de ob- plicarea acestei maniere de scriere, atunci ne-amu
C e r c u l u Y. — Vas. Moldovanu, presiedinte iectulu luatu la desbatere; vedb necessitati a ne folosi si noi de acelaşi tonu
orfan. — b) In vorbiri suntu de a se delaturâ t6te per­ si de aceleaşi arme, inse nu voimu se apelamu la
C e r c u l u YI. Yasiliu Crisianu v.-protopopu, sonalităţile si animositatile, ce numai impiedeca per­ sabia atunci, candu numai si numai pre calea păcii
Yasiliu Moga, jude processuale, Sim. Calutiu adv. tractarea obiecteloru propuse ; si a dreptăţii vremu se ne eluptamu dreptulu
C e r c u l u VII. Ioanne Urzica adm., (Ioanne . c) Yorbitoriului nu-i va fi iertatu a vorbi la nostru.
Urziceanu jude proces, nu s’a presentatu). — acela-si obiectu mai multu de 2 ori, — si a trei’a De altmintrele aceste imbecillitati unguresci
bra numai la cuestiune personale, ce i se face.
C e r c u l u VIII. Mich. Crisianu protopopu, I. nu ne-ar’ indignă tocmai asiă tare, incatu se ne
d) Propuneri nbue n u se potu face, numai după
P. Maioru proprietariu, I. Muresianu proprietariu. perdemu pacienti’a si se nu ne multiumimu d’ocam-
insinuarea previa făcută presidiului celu pucinu cu
C e r c u l u IX. I. Moldovanu protopopu, Ios. una di mai inainte, cari tienendu-se de lucru, se data cu simpl’a notitia de „tiene minte,“ dbca in-
Hossu membru alu curţii de comtabilitate, I. Mezei voru notifică in siedintia din partea presidiului; ganfarea si aroganti’a marelui capitanu din fruntea
asesoru la trib. e) Votarea de comunu se face prin sculare de districtului Fagarasiu nu ne-ar’ provocă in modulu
C e r c u l u X. Gavrile Popu protopopu, Lad. pre scaune, si numai in caşuri dubie se folosesce celu mai directu. Acestu omu intru atat’a este de
Vajda secret, minist. in pens., Dr. Aur. Isacu. votare nominale; violinte in procedur’a sa facia de romani, incatu
C e r c u l u XI. I. M. Moldovanu professoru, f) Conclusele se aducu cu maioritate absoluta dieu nimenea n’ar’ avb se se mire, dbca cineva si-
de voturi, la casu de paritate decide votulu presie-
Ios. Popu ases. la tribun, reg. I. Porutiu adv. ar’ luă ostenbl’a a-lu îndrumă la ordine. Precandu
dintelui.
C e r c u l u XII. Dr. Greg. Silasî prefes., Dr. dinsulu practica in districtulu Fagarasiului cea mai
§ 11. Siedintiele ordinarie -si voru luă in-
Ioanne Ratiu advocatu, Dion. St. Siulutiu ases. la pronunciata pressiune officiale si se folosesce de tbte
ceputulu la 9 bre antemeridiane, si la 4 bre după
tribun. miediadi. mediulbcele de seducere si amagire numai câ se
C o r p u r e l e p r o f e s s o r a l i d i n B l a s i u . § 12. Desbaterile preste obiecte, ce nu voru scbta la tempulu seu din urn’a electorale pre ta-
— Dr. I. Ratiu professoriu. fi terminate in siedinti’a precedente, au de a fi talu seu, care si-a pusu candidatur’a acolo dim­
Cum se vede, in cerc. Y lipsesce representan- continuate in siedintiele urmatbrie pana la termi- preună cu faimosulu Benedek Gyula, pre atunci
tele preutiloru, din causa, ca protocolulu alegerei narea-le. totu dinsulu emite ordinu politialu catra vice-capi­
prime nu s’a verificatu de adunare si alesului nu i § 13. Despre decursulu pertractariloru din tanu si respective catra pretorii tractuali, „câ in­
fia-care siedintia suntu de a se duce protocble
s’au espedatu credentiunali, — dr’ alegerea a 1 l-a | data ce s’ar’ ivi in districtu vre unu comissariu alu
regulate din partea notariloru, cari protocble in
că neleg&le nu s’a consideraţii de locu. — Unu re- j comitetului esecutivu, emisu de conferiuti’a din Si­
siedintiele procsime urmatbrie se voru autentică in-
presentante laicu in cerculu Y si VII lipsesce pen­ ante de a se incepe alte pertractări. biiu, pentru câ se agiteZe iu favbrea passivitatii,
tru alegerea dupla a domniloru I. Porutiu si I. P. § 14. Spre autenticarea protocolului siedin- se fia indata prinsu si predatu in manile justitmi.*
Maioru; intru asemene unulu din representantii pro- tiei ultime se va alege una comissiune ad hoc. Ya se dica, d-lui capitanu se-i fia ertatu a
fessoriloru pentru a d-lui I. M. Moldovanu. § 15. Tbte protocblele siedintieloru purisate agită in favbrea alegerii tatalui seu, ba se-i fia
Representantele monastirei nu s’a verificatu, voru fi de a se subscrie de presiedinte si de notari. ertatu a esercitâ chiaru pressiune asupr’a officialiloru
§ 16. In diu’a din urma a siedintieloru toti
pentru ca nu eră alesu si nu aveâ credentionale din districtu si prin dinsii asupra poporului ale- •
membrii presinti ai adunantiei voru fi la prandiu
(dela sociulu seu sdu dela sene? ca-su numai doi). gutoriu, câ se-si dâ votulu după poruncbla pentru
in resiedinti’a metropolitana.
Urmă constituirea definitiva: cutare candidatu impusu, bra vre unui comissariu
Blasiu din siedinti’a consistoriale tienuta la 4
Vice-presiedente se alese: d. G. Baritiu. alu comitetului passivitatii se nu-i fia permissu a
Maiu 1875.
Notarii: remasera. intră in districtu si a lumină pre poporu despre
Simeoito Popo Matei»,
In fine pentru desbaterea proiecteloru de re­ notariu consistoriale. insemnetatea actului de alegere, a-i da mana de
gulamente etc. se alesera 5 comissiuni si siedinti’a ajutoriu câ se-si formeze o convicţiune in acestu
I se inchiâ după 2 6re. — respectu si apoi a-lu lasă se lucre si procbda pre­
Exc. Sa dede mdsa strălucită la care luara* ISrasiovn in 21 luniu st. n. 1875. cum i va dictă consciinti’a si convicţiunea ce-si va fi
parte toti membrii congressului. — A sdra si adi Pre di ce merge ni se da totu mai multa oc- formatu; lui se-i fia permisu a amagi prin promis-
lucrara comissiunile. casiune de a ne convinge, ca asiă numit’a passivi- siuni desierte si a esercitâ chiaru pressiune officiale,
tate a romaniloru din marele principatu alu Tran­ bra organeloru comitetului passivitatii se le fia
Nr. 1319-1875.
silvaniei, ori-catu de inerta sbu absurda ar’ fi fostu interdisu a lumină pre poporu si a-lu consiliâ, cum
P r o g i a m u l 1 - u . se-si esercite dreptulu electoralu mai bine, câ se-i
Adunantiei archidiecesane micste convocate la sbu ar’ fi ea, precum le placea odata unor’a a o servbsca spre avantagiulu, bra nu in detrimentulu
Blasiu pre a 4-a di de Rosalii, ce cade pre / califică, totuşi a fostu si este in stare se geneze
1G
4
luniu 1875. I si se usture amaru pre cei ce cu nice unu pretiu seu. Dbca si acbsta procedura cade in cadrulu
§ 1. In diu’a deschiderei adunantiei la 87 nu voiescu se se impace cu noi. Comentariele si libertăţii constituţionalismului maghiaru, atunci ne
2
6re antemerediane se va tienb s. liturgia pontificata glossele, cu cari diurnalistic’a maghiara si maghia- multiumimu de darurile acestui unui astfeliu cou-
de metropolitu in beseric’a catedrale. rona a onoratu conclusulu luatu de catra conferin- stitutionalismu.
§ 2. După finitulu sântei liturgii, deputaţii ti’a din Sibiiu, apoi eshalatiunile pline de veninu Dbr’ ce e si mai multul Yediendu d-lu capi­
adunantiei voru conveni in sal’a residentiei metro­ si catranu, ce si astadi suntemu nevoiţi a le ceti tanu Colomanu, ca nu suntu parale spre a inscenâ
politane de langa pbrta.
in unele coditie de diurnale unguresci, precum si corruptiunea, ce a introdus’o Mâday si Teleky in
§ 3. Yenindu la adunantia metropolitulu in-
vitatu, va deschide adunanti’a cu una cuventare a- alte eruptiuni vulcanice ce isbucnescu din creerii tibr’a Oltului, si-a luatu refugiulu la altu mediulo-
comodata. infierbentati ai cate unui mare logofetu de districtu cu, la o inventiune noua, dela care astbpta cele
§ 4. La terminarea cuventarei de deschidere contra acelui conclusu si a celoru ce voiescu a-lu mai bune resultate. Temendu-se de passivitatea
adunanti’a -si va alege notari ad hoc spre a potb respectă, suntu totu atate eclatante si palpabile Romaniloru, dinsulu prin organele sale a inceputu
perface actulu verificarei membriloru sei. dovedi, cumca domniloru dela potere nu le merge a intimidâ pre poporulu alegatoriu cu pedepse de