Page 23 - 1875-06

baui, spunendu-i, ca celu ca nu se va folosi de considerata bunele intentiun o principelui romanu Din Petropole se comunica, ca scirea despre
dreptulu ce i se va siopti la ureckia, va fi pedep- si a respunsu deputatiunii gi nano-judane din Bu­ inchiarea unei conventiuni intre Angli’a si Russi’a
referitOria la statorirea unei zone neutrale in Asi’a
situ cu o pedăpta de 10 fl. v. a. Iu modulu acest’a covin’a, ca bugetulu statulu. nu-i permite a mai
centrale, n’ar fi adeverata.
dinsulu spăra nu numai a aseeurâ alegerea tatalui face călătorii prin tiăr’a B., inse va merge alta data,
Scirea acăst’a s’a imprasciatu prin unu articlu
seu, fora a spesâ. parale, ci crede chiaru a adună candu bugetulu va permite. — Ya se dica, scen’a
alu diariului .Golos", care a facutu sensatiune si
parale. — Facia de atata libertate constituţionale jubiliara din Bucovin’a s’a finitu prin unu fiasco in care aflamu urmatăriele: Ambele aceste poteri
ni sta mintea in locu si n’avemu decatu se astep- său prin unu blamagiu meritatu. mari, ce voiescu sustienerea păcii, suntu avisate la
tamu finitulu acestui jocu de hasardu. Este unu In R o m a n i ’ a partit’a juna liberale demo­ inchiarea unei aliantie chiaru prin natur’a lucruri-
lucru nepomenitu, a fortiâ pre cineva sub pedăpsa cratica naţionale, câ minoritate in Camere cu abia loru. Russi’a va salută cu bucuria si entusiasmu
de bani, câ se se folosăsca de unu dreptu alu seu la vreo pO deputaţi, din caus’a pressiunii făcute la acăsta aliantia. Alianti’a celoru trei imperati (Au­
stri’a, Gorraaui’a si Ruasi’a) nu mai ofere nice o
nu cum voiesce dinsulu, ci după cum i poruncesce alegeri, esi iu publicu cu program’» partidei, pe
care o presentâ si in Camera, si care intrunl parte garanţia pentru sustienerea păcii europene, de6race
d-lu capitanu Colomanu. Asiâ se vede inse, ca sub
:
mare a inteligint i sub acestu standartu, si se con­ unulu dintre aliaţi (Prusso-Germani’a) a eompro-
auspiciele guvernului ungurescu t6te suntu cu stitui spre executarea programei, alegundu-si unu missu missiunca de pace a aliatiloru prin tendintie
potintia, chiaru si ceea ce este nenaturalu, neertatu comitetu electivu de 25 inşi. de resbelu, ce le-a aretatu pre facia, fora nice o
si nedreptu. Aclress’a la discursulu tronului, care după reserva."
Si diuariulu .Times" vorbesce despre articlulu
Mergundu astfeliu lucrurile in tierele corănei cele mai libere discussiuni de mai multe dile se publicatu de diariulu rusescu .Golos" in acestu
sântului Stefanu, n’avemu se ne mlramu, dăca ve- primi in textulu comissiunii suna asia: obiectu si intre altele dice: .Noi ni permitemu a
demu irritatiunea si esacerbarea ce domnesce actual- P r e a I n a l t i a t e D 6 m n e ! da espressiune sperantiei, ca Russi’a, care voiesce
minte si in Croati’a. In diet’a din Zagrabi'a Representantii ai tierei, chiamati in sesiune cu ori-ce pretiu sustienerea păcii, n’are se caute
(Agram), ce s’a inchisu numai dilele aceste, s’au extraordinaria după o năua alegere generala, ve- alta aliantia in acestu respectu, decatu pre ceea ce
nimu a ve da celu de antaiu cuventu alu nostru a inaugurat’o serbatoresce acum trei ani in Berline.
mai ivitu niesce demonstratiuni contra unguriloru,
exprimendu-ve sentimentele năstre de devotamentu Noi trebue se desmintimu tOte acele inventiuni, cari
cari dăca nu s’ar fi nadusitu indata la prim’a
si iubire. pentru persăn’a Măriei Văstre si pentru tindu a ne insirâ intre acele poteri continentali,
aparintia, ar fi potutu luă mari dimensiuni si dinastie. ce suntu jaluse si uu incapu de Germani’a."
avă funeste urmaţi. Deputatulu Macanetiu, cori- In mişcarea ce s’a produsu cu ocasiunea pre-
feulu opositiunii celei mai resolute interpellâ guver- inoirei adunarei deputatiloru, corpulu electoralu s’a
nulu croatu in privinti’a amestecului ungurescu in pronuntiatu in marea sa maioritate pentru politic’a Nont&ti diverse.
urmata de guvernulu Măriei Tale. Tiăr’a sătulă de
afacerile autonome ale Croaţiei. Intre altele inter-
lupte, de teorii si de agitaţiuni sterile, cari nu Esamenele de vâra la sc6l’a principale
pellantele se provocă le legea despre administratiunea
potu de catu se compromită adeverat’a libertatate, romana din Lapusiulu-Ungurescu se voru tienă in
publica, pre care guvernulu ungurescu a modificat’o precum si interessele sale cele mai vitale, a vediutu 21 si 22 a lunei Iuliu a. c., la cari toti doritorii
in punctele ei cele mai essentiali, si la novel’a cu multiumire, ca guvernulu seu se intaresce si se de a vede progressulu facutu suntu cu t6ta ou6rea
electorale, pre care a respins’o cu totulu. Cu oca- întemeiază. invitaţi..
siunea acestei interpellatiuni, galeriele ce erau ocu­ Cu unu guvernu conservatoriu, expresiune a Lapusiulu-Ungurescu 16 Iuniu 1875.
unei Camere conservat6ria, intielegerea s’a potutu D i r e c ţ i u n e a s c 6 1 e i .
pate mai cu seama de ascultători dela universatate,
lesne stabili in cursulu unei intregi legislaturi, in­ ( U n u e s a m e n u d e m o d e l u ) . In 6 a lu­
erupscra in aplause frenetice asiâ incaiu numai
tre puterea executiva si puterea legislativa; institu- nei curente fui norocosu a asistă la esamenulu sco-
după ce se esecutâ ordinulu presiedintelui, de a scăte tiunile năstre au potutu functionâ in unu modu lariloru din Sinc’a vechia, carele s’a tienutu in be­
afara pre studenţi, se polii continuă, discussiunea. normalu, si secţiuni de mare importantia pentru seric’a gr. cath. de acolo in presenti’a Rss. domnu
Legea despre administratiunea publica in Croati’a prosperitate si liniştea publica, s’a potutu resolvâ. vicariu A l e s a n d r u M i c u . — Esamenulu cu ci.
voiâ desfiintiarea institutiunii de comiţi supremi, Inspiraţi de aceleaşi idei, conduşi de aceleaşi I-a s’a finitu ante amădiu cu prestatiuni laudavere.
principiuri si imbarbatiti de exemplulu ce ne-a Cu class’a Il-a et IlI-a s’a continuatu la 3 Ore d.
ceea ce inse guvernului maghiaru, care sustiene cu
datu adunarea, care ne-a precedatu, vomu continuă prandiu tienendu pana la 8 Ore săr’a. Din tOte
totu pretiulu acăsta institutiune de argaţi politici, si noi oper’a inceputa pentru câ astfeliu statulu
nu-i veni bine la socotăla si astfeliu trase dunga studiale propuse: religiunea, limb’a romana, coin-
nostru, prin poterea drepturiloru sale, se continue putulu, geografi’a, ist. patriei, ist. nat., fisic’a, eco­
preste acăsta dispusetiune a legii din cesttune. a inspiră incredere si respectu. nomi’» si gradin., maghiar’a, german’», latin’a, can-
Asemenea si legea electorale a Croaţiei luase dis- Urmandu o politica ferma dăr’ intielăpta, vomu tulu, desemnulu si gimnastic’» au respunsu elevii
pusetiuni referitorie si la teritoriulu fiumanu, inse fi pururea gat’a a cooperâ cu guvernulu Măriei preste aşteptare spre surprinderea si multiamirea
fiindu ca cestiunea Fiumei nu este inoa resolvltâ, Tale pentru mantienerea si esercitiulu drepturiloru numerosului publicu; incatu cu totu dreptulu se
năstre autonome, precum si pentru desvoltare con­ p6te numi acestu esamenu .de modelu* si elevii
guvernulu ungurescu nu voi odata cu capulu se
tinua a relatiuniloru năstre internaţionale. din class’a superi6ra, potu intră in prim’a classa a
admita său se permită intrarea in vietia a unei
Progressulu materialu realisatu in tiăra prin ori cărui gimnasiu din patria. —■ Acestu esamenu
asemene legi. Aspiratiunile Croatiloru se manife­ seversirea atatoru lucruri publice de cea mai mare fit incoronatu in fine cu vorbirile a vreo 7-—8 elevi
stata inse si mai preguantu in propunerea de ur- importantia, va fi după noi, unulu din elementele si cu unu dialogu comicu intre doi şcolari: Lene-
gintia a lui Macanetiu, de a §e tramite la Maie­ principale ale desvoltarei acestoru relatiuni. Drumu­ siulu si diligentulu. — TOte acestea esecutate cu
statea sa o adressa cu rogarea, că se conchiame in rile de feru dejâ construite au datu unu aventu atata isteţime incatu au surprinsu pre intregu pu-
puternicu comerciului nostru; legundu-le cu caile bliculu. Scrisorile de proba si figurile desemnate
diet’a Croaţiei si pre represeutantii coufinieloru mili­
ferate ale Europei centrale, prin junctiunile proiec­ de elevi, inca au fostu preste aşteptare. — Esame­
tari si se se esmita atatu din partea dietei croate,
tate, ne vomu pune in comunicatiune mai întinsa nulu se inchiâ cu un’a vorbire a Rss. d. vicariu,
catu si a celei dalmatine cate o comissiune pentru cu celelalte tieri, si vomu contribui astfelu a activă in care -si esprimase prea deplin’» bucuria si mul-
resOlverea cestiunii dalmatine. Acăsta propunere progressulu si a desvoltâ prosperitatea publica. tiumita facia de acestu esamenu, si multiumi sena­
inse, care din partea naţiunii croate fh primita cu Adunarea regreta, Prea Inaltiate D6mne, dim­ tului scol. si invetiatoriloru prea demni, pentru ze-
mult» satisfactiune, si care in eastrele maghiare preună cu Mari’a Ta, golulu ce s’a. facutu in scau- lulu ce au avutu. — După premiarea eleviloru, d.
nulu metropoliei UDgro-Vlachiei prin încetarea din invetiatoriu diriginte I o a n e P o p u , cu tonu pa-
si maghiarăne produse consternatiune, nu fu accep­
viătia a Inaltu Prea Santitului metropolitu Nifonu. rintescu tienh o cuventare catra elevi, esprimendusi
tata din partea maioritatii, care trech preste ea la
Inspiraţi de iubire catra beseric’a romana, care a indestulirea cu progressulu si portare» loru preste
ordinea dilei, temendu-se de consecintie funeste. avutu privilegiulu de a adăposti in altariulu ei, si anu si le lasă de suvenire nisce sfaturi parintesci.
Destulu inse, ca remane constatată, cumca in Croa­ in secoli de suferintie naţionalitatea n6stra, câ fii Intielegundu elevii din vorbire, ca iubitulu loru
ti’a domnesce unu spiritu nationalu curatu, care se piosi ai sei, avemu credinti’a, ca succesorile seu va educatoriu i-ar’ paraşi, au inceputu cu totii a plânge
manifesta genuinu de cate ori i se da ocasiune. sci a se menţină la aceeaşi inaltime si a intarl le­ rogandulu, câ se nu i parasăsca. E!u ii si imbra-
gaturile seculare cari exista intre naţiunea romana tios’â la despartitu. —• Deci primăm» prea demuulu
Si acestu spiritu totu va triumfă odata acolo si
si intre beseric’a ei libera si autocefala. d. invet. dirig. cordial’» imbratiosiare si multiumita
aicea.
Se traiti Mari’a Ta scl. din partea întregului publicu, carele s’a departatu
Dăr’ se trecemu din acăsta atmosfera infectata
Secretariulu societăţii academice romane din si cu frumOse suveniri. — Unu a s i s t i n t e .
de miasmele maghiarismului si se vedemu dincolo Buccuresci dede publicităţii urmatori’a scrissoria: — ( P r o s t ă t u n o t i t i a e . ) .Kronstâdter
de riulu Lait’a cum mai sta îucrulu cu caletori’a B u c c u r e s c i , 24 Maiu, 1876. Ztg." luandu notitia despre cele ce a vorbitu pre-
Domnitoriului in Bucovin’a, spre a partecipa la Dle Red. 1 Binevoiţi, Ve rogu. publică in fectulu districtului Fagarasiu in adunarea munici­
serbarea jubileului de o suta de ani dela anectarea diariulu ce redigeti, urmatori’a communicatione din pale tienuta la 7 1. c. dice, ca acestu prefectu
acestei tiere la Austri’a. In unu numeru prece- partea Societăţii academice romane: Colomanu ar fi romanu si totuşi e asiâ de mare
. S o c i e t a t e a A c a d e m i c a R o m a n a are inimicu alu Romaniloru. Nu scimu din ce sorginte
dentu amu notificatu, ca diet’a Bucovinei a alesu
onore a aduce la connoscienti’a totoru-a, co recen- si-a capetatu numit’a foia acăsta informatiune nee-
O deputatiune cu insarcinarea, se invite pre Domni-
sionea lucrariloru intrate spre cercetare s’a publi- sacta, inse atat’a scimu, — si scimu acăst’a chiaru
toriu a partecipâ la acestu jubileu, arangiatu de catu in annalile Societatei anu 1874. Concurenţii din gur’a tatalui d-lui Colomanu — ca strămoşii
catra nemţii si judanii Bucovinei. Acăsta depu­ cari dorescu a-si recapetâ manuscriptele se potu loru au fostu de origine turcăsca; prin urmare nu
tatiune a fostu dilele aceste la Vien’a, câ se-si adressâ directu la D e l e g a t i o n e a S o c i e t a t e i , e mirare dăca si procedur’a d-lui Colomanu este
implinăsca missiunea, inse a avutu nefericirea de a dandu voia acestei-a a dessigillâ scrissorile CU mot- turcăsca. — Cu acăsta ocasiune estragemu dintr’o
tulu respectivu, spre a se incredentiâ despre iden­ corespondintia din Fagarasiu publicatu in .Kelet"
fi refusata. Nu dubitamu, ca intrevenirea Domni­
titatea numelui." dela 15 Iuniu urmat6riele meruntisiuri: .După
toriului Romaniloru in acăsta afacere jubiliara a
Primiţi incredintiarea, etc. redicarea adunării municipali, care a fostu scanda-
potutu se aiba o mare influintia; dăr ne bucuramu Secretariulu Soc. Acad. Rom. losu de slabu frecuentata, s’a tienutu o conferintia
de alta parte, ca imperatorele austriacu n’a des­ 0 . G . D a m b o v i c e a n u . de consultatiuue pentru caudidarea alegundiloru