Page 24 - 1875-06

deputaţi in districtulu Fagarasiului. La propunerea, fora de nece unu o ectu catra careva t6ta aspri­ are a se dechiarâ in diu’a depunerii, ca-ci altcumu
pretorelui din tractulu Vistei infer. Popu Grideanu mea legii. inlocarea se va privi câ urmata sub conditiunea a).
(unu omu necalifieabilu) s’a candidatu in cerculu De altmintrea e aducu, amesuratu înaltului Interessele incepu cu diu’a, care urrnbza după
superioru Boer Antalu, tatalu prefectului Colomanu, ernisu alu Excelentiei Sale Domuului ministru alu diu’a depunerii, si incbta cu diu’a premergatbria
bra in cerculu inferioru Kossy Sândor (unu oficieru affaceriloru din laintru din 29 Maiu 1875 nr.
de honvedi). Ambii si tienu de partit’a poreclita 16,720, otaririle articlului de lege XXXIII referi- dilei, in care se rădică depunerea cu acelu adausu
liberale. Cu t6te aceste, partit’a acbst’a, care s’a t6rie la acbst’a fia-carui locuitoriu singulariu din inse, ca numai dela acele capitale se dau interesse,
constituitu si in Fagarasiu, a candidatu in cerculu acestu cercu aminte spre luare in drbpta cunoscien- cari stau depuse la institutu celu pucinu 15 dile.
superioru pre faimosulu Benedek Gyula, care are tia si intocmai urmare, cari se cuprindu in cele Depunerile prin posta pre langa comunicarea
mai bune prospecte de a reuşi, decatu Boer Antalu. urmatbrie: adressei deponentelui, se resolvu totu-deaun’a in
Se mai vorbesce inca si de alţi candidaţi mai ver- § 96. diu’a primirei. Asemene se potu efeptul prin posta
tosu in cerculu inferioru si anume: fostulu depu- Cine da ori promite unui alegutoriu ori unui
tatu alesu in acestu cercu c. Teleki Sândor, apoi anunciari si radicari de capitale.
membru alu familiei sale din motivu, câ pentru unu
Moldovân Gergely si alţii. — Boeronasii voru merge candidatu anumitu se voteze ori se nu voteze ori S i b i i u , 17 Iuniu 1875.
si astadata cu dr6i’a la urn’a electorale, pentru ca
li se promite recastigarea dreptului de a fierbe se se r e t i e n a d e l a v o t i s a r e , ori pentru ca „ALBIN’A“
acelaşi a votatu pentru careva, bani, pretiu de va-
yinarsu. Institutu de creditu si de economii
16rea baniloru, ori -lu amenintia pre acelaşi cu de-
— ( S u m a r i u l u ) materieloru tratate in nr. tragerea unui folosu, este a se pedepsi cu suspen­ 1—4 in Sibiiu.
1
5 alu „Revistei contemporane“ e urmatoriulu: I. darea dreptului seu dp alegere pe 3 ani si cu o HH'• .1*7 '’ ' • ‘ • < }• ' i ». • * ‘»lib tj u*rf
Balad’a ventului de M. Zamfirescu; 2. Despre par­ pedbsa in bani pana la 1000 fiorini ori cu arestu
tidele politice de Gr. Peucescu; 3 Nota asupra pana la 6 luni.
Jaborandei de Dr. Brandza,; 4. Aualis’a unei critice Totu sub aceeaşi pedbpsa cade si acelu alegu­ Dreptulu de cracimaritu
der St. Michailescu; 5. Femeea, poesia de N. Scur-
tescu, si 6. Notitie diferite. toriu, carele a primitu banii, pretiulu de val6rea alu
baniloru ori vre-unu altu folosu bre care, ce-i s’au
( U n u r e g e p r e a m u l t u i u b i t u ) . Ce e datu lui ori unui membru alu familiei sale cu soi­ Dominiului metropolitanii din Blasiu
I •
dreptu, faimele derpre ideea de abdicare a regelui rea sea din motivulu aratatu in §-lu presinte. se va da in arenda pre tempulu dela l-a Ianuariu
Greciei Georgios fura desmintite prin firulu elec- 1876 pana la Decembre 31 1882 st. n.
tricu, inse cu tbte aceste, dbca ar’ fi se damu cre- § 97.
diementu impartasiriloru de mai la vale ale unui Pedbps’a defipta in §-lu precedinte (96) cade Acbst’a se va efectul pre calea licitatiunei pu­
corespondinte din Aten’a, nu potemu se intielegemu, si asupr’a acelor’a, cari din motivulu amintitu in blice, ce se va tienb in cancelari’a subscrisului
ca ce mai p6te legă pre acestu principe danesu de acelaşi § tractbza pe alţii cu mancare si beutura, Jurium-inspectoratu aici in resiedenti’a metropo­
tronulu Greciei, incatu nu se p6te resolvi a se duce precum si asupr’a acelor’a, carii primescu o asemene litana.
de unde a venitu. Amentitulu corespondinte dice tractare cu mancare si beutura. Terminulu tienerei de licitatiune se defige pre
intre altele: „Ur’a poporului contra dinastiei cresce § 98. Septeilllire 2 a. a. st. n. inainte de meadiadi
pre di ce merge. De cate ori regele se arbta in Cine incuragibza publice prin graiu ori prin
publicu, de atatea ori i se da a intielege, ca este latirea de scrisori 1a- sculare nelegiuita asnpr’a ne- la 10 6re.
nesuferitu. Candu trece pre unde-va cu caless’a, ; vatemarii averii, asupr’a vre unei natiunalitati, clasi, Dreptulu regale mai susunumitu se va da iu
niminea nu pune man’a pre palorii, câ se-lu salute, ori confessiuni, de asemenea, cine agitbza la neas­ arenda totu la olalta, — eventualmente despartitu
ba unii mai esaltati sbu se uita la dinsulu cliiori- cultare de legi ori de diregatori’a cea legiuita, este in urmatbrele gruppe:
siu, sbu -si intorcu capulu si privesccu indiferentu a se pedepsi cu suspendarea dreptului seu de ale­ 1. Blasiu-oppidu, Blasiu-satu, Vez’a, Ctufudu
in alta parte. Serman’a regina, care este tare ne­ gere pe 3 ani su cu o pedbpsa pana la 1500 fi. Tiiriu;
vinovata si demna de t6ta stim’a, este de multe ori cu arestu pana la unu anu.
ori si mai reu insultata. Ea a si abdisu cu totulu 2. Manaradea, Troianu, Oergaulu-mare, Spatacu
de a se mai aretâ in publicu, si acum r6ga necon- § 99. si Nisc’a;
tenitu pre rege. câ se se duca la locuinti’a de vbra Cine ataca publice prin graiu ori prin scrisori 3. Petrifaleu, Saucelu si Panadea.
in Dekeleia. Inse acbsta dorintia cu greu i se va nevatemarea persbnei Regelui, cine incuragibza la Doritorii de a licitâ pre dreptulu totu la olalta,
potb implini, pentru ca regele cunosce pre greci si schimbarea constitutiunii tierii in modu nelegiuitu, au se depună unu vadiu de 800 fl., — bra pentru
scie, ca dbca se va departâ din Aten’a, cu greu se ori in contra unitatii statului ungaru, este a se eventualitatea grupparei: cei de a licitâ pre grup-
va mai potb reint6rce acolo. De altmintrelea faim’a pedepsi pe lauga suspendarea dreptului seu de ale­
spune, ca famili’a regale si-a impacbetatu dejâ gere pe 3 ani cu carceru de 1 pana la 5 ani. p’a 1, 500 fl., cei de a licitâ pre grupp’a a 2-a
t6te pretibsele si acum cauta se le. espedeze undeva § 100. 240 fl., — si cei de a licitâ pre grupp’a a 3-a
la unu locu siguru. Atat'a este inse faptu, ca in Cine impedeca pre unu alegutoriu in esercerea 60 fl. v. a.
portulu dela Pireu stau de mai multu tempu doue dreptului seu de alegere cu forti’a ori prin ame- Offerte referitbre inca se voru primi; dbr’ nu­
nai rusesci, a caroru deatinatiune este inca acope* nintiare cu o tratare demna de pedepsiţii, este a se mai pena la 10 bre antemeridiali in diu’a licita­
rita de velulu misteriului; cu tote aceste inse lu­ pedepsi cu o pedbpsa de bani pana la 500 fl. tiunei — cari trebue se fia sigilate si provediute
mea vrb se acie, ca ele ar fi destinate, câ in mo- ori cu arestu pana la 3 luni.
mentulu vre-unui periclu, se stb la dispusetiunea Acei’a inse, cari intrebuintibza fortia in loculu cu vadiulu respectivu; — ci promissiunile verbali,
familiei regale»" pentru casu de promissiune asemenea, voru avb pre-
de alegere cu scopu, de a nu se potb incepe ale­ ferintia.
gerea, de a se întrerupe ori Zadarnici, suntu a se
Nr. 4890/1875. 2-3 pedepsi cu suspendarea dreptului loru de alegere Descrierea estensiunei dreptului de cracimaritu
* * ; ** ,k *• * * * ' *{ •* J 1 1 * pe 3 ani si cu carceru de 1 pana la 3 ani. intregu la olalta si in gruppe impartitu, precum si
Publicatiune. § 101. conditiunile de licitatiune se potu vedb in cancela­

Comitenduse amăgirile si abusurile cuprinse in ri’a subscrisului Jurium-inspectoratu aici iu curtea
Cu privire la alegerile de deputaţi dietali, ce §§ 95, 96, 100 decatra unu amploiatu publicu ori metropolitana pena la diu’a licitatiunei ori si candu.
se voru face in celu mai de apr6pe tempu, are antiste comunalu, una atare lucrare este supusa unei
jurisdictiunea de cea mai strinsa detorintia a face dări de sbma grele si acei’a, cari au comis’o, suntu B l a s i u Iuniu 15 1875.
populatiunea la aceea atenta, ca esercerea celui mai afora de pedepsele defipte chiaru in aceiaşi §§ totu- Jurium-inspectoratulu Dominialoru
frumosu dreptu alu cetatianului, de a-si tramite prin dbun’a a se pedepsi si cu p e r d e r e a p o s t u ­ 1—3 archidiecesane.
alegere libera representantii sel in camer’a legisla­ l u i l o r u .
tiva, s i n g u r u n u m a i fiindu liniscita si dbrnna B r a s i o v u Iuniu 1875.
va corespunde insemnatatii actului. Procedendu din
acestu punctu de vedere, decretbza asia dbr’ si art. Magistratulu Brasiovului si Districtului. Cursurile
de lege XXXIII din a. 1874 privitoriu la acest’a
aspre pedepse asupr’a tuturoru acelor’a, cari influ- la bursa' iu 23 Iuniu 1875 stă asia :
intiaza in modu contrariu legii a supr’a celoru in- Galbini imperatesci — — 5 fl. 25 cr. a
loru, ori cbrca a efeptuf a supr’a loru cu midiuldce W D E P U N E R I M Napoleoni — — — 8 * 89 n n
dreptatiti la alegere cu privintia la darea voturiloru

oprite; dupacumu pe de alta parte amenintia cu de capitale spre fruptîficare Augsburg — — — 101 n 75 n n
aspre pedepse pre acei’a, cari punu in periculu li­ se primescu la institutulu subsemnatu: Londonu — — — 111 n 45 p fi
niştea, ordinea, ori securitatea persbnei si a averii. Imprumutulu naţionala — 74 fi —• ff fi
Magistratulu are adeca deplina convingere, ca a) pre langa auunciarea radicarii in aensulu Obligaţiile metalica vechi de 5% 70 n 15 fi fi
semtiulu celu sanetosu alu populatiunii acestei ce- statuteloru cu 6% interesse;
Obligaţiunile rurale ungare 82 fi 20 fi fi
tati si a districtului o va tienb departe de ori-ce b) sub conditiune, de a se anunciâ institutului
calcare in contra legii, ce se afla in vigbre; cu radicarea depunerii la trei luni înainte, cu 6y / fi » temesiane 80 n — fi p
0
t6te acestea afla de necessariu a face pre fiacine interesse; 2 0 ff n transilvane 79 n 10 fi fi
atentu la aceea, ca elu, sciindusi responsabilitatea, fi fi croato-slav. 82 n 75 fi fi
ce o are asuprasi, la casu de a se ivi totuşi pe c) sub conditiune, de a se anunciâ institutului Acţiunile bancei — — 958 * — n n
neaşteptate călcări de lege la mişcările electorali radicarea depunerii la siese luni inainte cu 7% „ creditului — — 221 r> 25 fi fi
decurgat6rie ori cbiaru insusi la alegeri, ar’ fi si- interesse.
litu se aplice asupr’a celui ori celoru concerninti Cu privire la conditiunile b) si c) deponentulu

Eedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui

I A C 0 B U M U R E S I A N O . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.