Page 25 - 1875-06

Gazet’a eae do 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenmnera Ia poştele c. si r., 6Î pe Ia
F6i's, candu concedii ajatdriaie. — Pretiulu: Anula mm DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pe 1 arm 10 fl., pe ’/* 3 fl. v. a. Tieri osterne 12 fl. Tacs’a timbrala,, a 30 or. de flacare po-
v. a. pe ana anu sda 27s gtdbini xnon. «anatdria. Oi) î! jj blicare.

Ir. 43. Braslovn 2715 Ianin 1875.

Romanii gr. catholici din Transilvanii se bu­ Ddra in Romani’a? Ca ddra nu va fi totu câ
Aatonomi’a si sinodalitatea in curaseră si pana acilea de unu gradu 6recare alu . i • ' ( t • > j. •; , •
in Russi’a? Faceţi bine si cititi:
Ung’arra si Transilvania. autonomiei si alu sinodalitatii, in catu adeca epi­ „Legea pentru alegerea metropolitiloru si epi-

.A voi se scrii in aceste d6ue materii , ar’ in- scopulu loru cadea sub alegeri sinodale, se mai tienea scopiloru,* cumu si constituirea sântului sinodu, din
semnâ, ca voiesci se compuni unu volumu grosu, in epoce diverse si cate unu sinodu compusu din ambii metropoliti, siese episcopi eparchioti si toti
dra nu vreunu articlu de diariu politicu. Ambele protopopi si preuti, in care se asiediâ canbne bese­ archiereii titulari romani sdu naturalisati romani,
cestiuni sunt de importantia suprema pentru diversele ricesci, dra potestatea episcopului erâ moderata prin adeca celu pucinu 12 membri. Ddra poporulu?
societăţi omenesci, cate -si mai afla conditiunea loru institutiunea consistoriului compusu celu pucinu din Asia, pe suveranulu poporu -lu representa in locu
de vidtia in religiunea positiva, in beserica ogani- cate siepte membri investiţi cu votu decisivu, ca- de procuratoru generale câ in Russi’a, dn. miustru
sata, in disciplina eclesiastica, in ritu corespundie- roru episcopulu oppunea pe ddue ale sale, cu care alu culteloru *). De alta parte inse naţiunea ro­
toriu, in educatiune religiâsa, in sc61e aparate prin in caşuri de asia, decidea, ddca se mai alaturâ trei mana, poporulu -si asţecurâ in afacerile besericei
beserica, in cleru luminatu si curagiosu. Ddra langa ale lui. Acdsta se intemplâ pe atunci, pe sale unu altu dreptu eminente, intru alegerea metro­
tocma, pentru ca aceste cestiuni suntu asia de afundu candu cei mai mulţi episcopi din Resaritu nu cu- politiloru si a episcopiloru diecesani chiaru prin
taiatdrie in vidti’a poporului si mai pre susu de noscea nici din nume ceea ce se dice consistoriu, cele d6ue corpuri legislative ale tierei, prin camere
tdte in vidti’a poporului romanescu, venimu cu aceste, cl incependu dela Bucuresci pana in Aten’a si de si senatu, care in asemenea caşuri se unescu intr'unu
nu spre a dăscăli pe cineva, ci spre a rogâ pe ca- acolo pana in fundulu Asiei, episcopulu erâ domnu colegiu cu s. sinodu. Pe langa acbsta, tbte fondu­
nonistii cei mai eminenţi si pe toti barbatii bese- absolutu, adeveratu despotu in beserica, singuru ad­ rile si alte averi besericesci suntu administrate de
ricei, cati se ocupa atatu cu istori’a eclesiastica ge­ ministratori alu toturoru affaceriloru si alu averei catra stătu.

nerale, catu si cu cea speciale a romaniloru, câ se besericesci, pentru-ca de si avea pe langa sene de­ Dbra in Greci’a? Totu asia.
smulgă odata pdn’a din manile ignorantiei, care a stui călugări, sdu alte persdne besericesci, acei in- ’Mi veţi dice: Nu’mi amblâ tu prin Russi’a
inceputu a ingalâ afacerile besericesci, a stropi in dividi abiâ cutediâ se-si de unu votu consultativu, moderna, ci mergi la cele siepte sinbde ecumenice
drdpt’a si in stang’a cu negrdla feciele toturoru ddca erâ intrebaţi de episcopu. (sobbra a. t6ta lumea), cauta in Beveregius, acolo
trecatoriloru, in corespondente si articlii scrisi câ Ddra romanii greco-catholici pretendu pentru se vedi tu sinodalitate. O poţi vedb dieu pe aceea,
de claca si plini de faime adunate de pe strate, provinci’a besericdsca a u t o n o m i a i n t r d g a , g e ­ numai nu asia, precum o vremu si o ceremu noi
judecandu t6ta starea unei beserice după cateva ca­ n u i n a , s i s i n o d a l i t a t e c â i n b e s e r i c ’ a r e - in secolulu alu 19-lea. , (Ya urmâ).
şuri singuratece, de care se intempla pretotindeni. s a r i ţ u l u i .
Modesti’a.6meniloru erudiţi este unu lucru f6rte Fdrte bine făcu gr. catholicii, ca insistu pen­
frumosu; ddra prin excessulu de modestia p6te se tru autonomia intrdga, genuina; se insiste, cumu . Rrasiovu in 26 Iuniu st. n. 1875.
ajunga in periculu ori-ce causa drdpta. Yinu mo­ se dice, pe vidtia pe mdrte, se-si asigure autoce- P. S. Sa Domnulu metropolitu M i r o n u R o -
mente, in care te simţi obligatu a infruntâ igno- phali’a; se nu desiste, pana ce nu o voru castigâ. m a n u l u , cu cerculariulu din Sibiiu 6 Iuniu 1875,
ranti’a cutediat6ria, fora picu de complimentu. De Yedi acdsta întrebare o tienemu noi de cea mai indreptatu catra intregulu cleru si poporu gr. or.
candu se totu vorbesce la noi de autonomia bese- reu tractata pana acuma, si la acdsta ceremu aju- din archidiecesea transilvana, apellbza la pietatea
ricdsca si de sinodalitate, ideile si cunoacintiele in toriulu eficace alu canonistiloru in interessulu ade- credentiosiloru sei catra reînnoirea memoriei ferici­
acesta materia in locu de a se limpedl, mai vertosu verului si alu ambeloru beserice romanesci, câ se tului seu predecesoru A n d r e i u b r . d e S i a g u n a ,
se încurca si se confunda. Oaus’a reului acestuia se scia curatu, care s i n o d a l i t a t e r e s a r i t d n a care a pusu basea firma de prosperarea besericei
se p6te află mai multu intru impregiurarea susu* o ceremu noi. Nu cumva pe cea din Constantino- sale prin regularea administratiunei ei după asie-
atinsa. pole, din Anatoli’a? Adeca câ unu numeru prea diemintele canonice,, si ordindza, câ in aniversari’a
Reformaţii elvetiani (calvinii) in tempulu ab­ marginitu de familii grecesci din Fanaru, se lucre in repausarii f e r i c i t u l u i metropolitu A n d r e i u
solutismului vediendu-si lovita reu autonomi’a si si- numele intregului patriarchatu, se dispună de averile ad. in 16/28 Iuniu a. c. sdu Duminec’a in 15 se
nodalitatea chiaru prin monarchu, desvoltara atata besericesci după placulu loru, se destitue pe patri- se tiena in tdte besericele parastasu selemnu, invi-
resistentia, in catu barbati câ br. Nic. Yay si alţii archu cu ajutoriulu vizirului si alu sultanului, câ tanduse poporulu la depunerea tributului de pietate
ajunseră in prins6re si nu se lasara, pana ce nu li si cum ai destitui pe unu primariu alu cetatiei ? catra memori’a fericitului. Nobila trăsură de ca-
s’au restauratu drepturile besericesci in sensulu tra- Atunci ar’ fi vai de besericele ndstre *). racteru in successorele archiepiscopu!
ctateloru de pace inchiate odenidra intre poterile Sdu d6ra ne mai place s. sinodu din Russi’a, In B u c u r e s c i marele Colegiu electorale alese
catholice si calvine, fira astadi? Calvinii si sin6- compusu n u m a i din metropoliti si episcopi, de­ in 10 Iuniu c. de metropolitu alu Moldovei si Su-
dele loru nu mai termina cu nenumeratele certe numiţi t o t i de catra monarchulu absolutu alu im­ cdvei pe Pr. S. Sa episcopulu de Argesiu I o s i f u
popesci-mirenesci si cu persecutarea propriiloru su- periului. Ddra pe poporu cine-lu representa in si­ cu 140 din 180 voturi ale m. sinodu, ale senatu­
perinţendenti. Pentru-ce asia? Pentru-ca nici ei nodu? Ilu representa dela Petru I insusi imperatulu lui si camerei României.
n’au mai ajunsu câ se pbta trage linişk delimitatb- (tiarulu), care inse tramite in loculu seu pe unu Colegiulu electorale primi cu aplausele cele
ria intre atributiunile popiloru si ale mireniloru in functionariu inaltu numitu p r o c u r a t o r u g e n e ­ mai simpatice alegerea unui archereu atatu de iu-
afaceri besericesci *). Restulu se ni-lu esplice ca- r a l e a l u s â n t u l u i s i n o d u , adeca cumu amu bitu si luminatu, totuodata si câ îndoita proba de
nonistii * dice, tutorulu, epitropulu, controlulu s-tulu sinodu. confirmarea unitatii României si a besericei ei.
Evangelico-augustanii (luteranii) o patiţ mai Acelu procuratoru generale siede alaturea cu metro- Nou alesulu metr. Iosifu si primatele Calinicu
totu câ reformaţii calvimani. De ce? Ne voru politulu primate, si ce e mai multu, are dreptu de s’au imbraciosiatu caldurosu înaintea collegiului elec­
spune doctorii in tdte drepturile. V o t u a b s o l u t u , in catu ori-ce ar’ decide stulu torale; apoi Pr. S. S. I o s i f u si a exprimatu re-
Romanii de religiunea orthodoxa -si puseră sinodu, fia si in unanimitate, ddca excelentiei sale cunoscienti’a pentru simpati’a si încrederea alegato-
1
autonomi’a si sinodalitatea pe temeiulu unui statutu, d-lui procuratoru nu-i place, are numai se dica riloru si la alegerea cu 2 /* ani înainte de episc.
in care s’au imprumutatu multe din alu protestanti- V e t o ^ o p r e s c u , se aduca casulu la cunoscinti’a alu Argesiului si acum de metr. alu Moldovei si
loru luterani. Acelu statutu elaboratu cu multa imperatului, si conclusele suntu si remanu nulle. Sucdvei, intr’unu discursu plinu de simtiemente no­
grija, dâ, totuşi adesea ocasiune la neintielegeri si Acdsta este sinodalitate rusdsca. Sinodulu celu mare bile si idei înalte pentru concordi’a fratidsca si mo-
ralea religi6sa, cari voru ferici viitoriulu României
explicatiuni varie. Acdsta ar’ insemnâ, ca si acelu si santu are patru sindde filiale administrative in
statutu va mai suferi candu va corecturi, emendari, Petropole, Moscva, Chievu, Casanu. Preutimea ru­ -si fini cu: se traidsca Domnulu si Dbmna intru
fericirea si viitoriulu României, si intre aplause se
reforma. sdsca nu are mai nici-unu dreptu facia cu archie-
fini actulu serbatorescu.
reii sei. Ve place rusesce?
*) Chiaru acumu, in î*nulu acesta, se intem-
plara mai multe scandale in sinodulu loru din Tran­ *) Vedi] in B e s e r i c ’ a o r t h o d o x a r o ­
silvanii, si pre catu aflamu, obiectulu celoru mai *) A se vedd despre besericele orthodoxe re- m a n a nr. 2 din Nov: 1874 acestu regulamentu,
aprige lovituri este mai multu superintendentele saritene chronicele interessaute in Beseric’a orth. si altulu pentru disciplin’a besericdsca, dra in nr. 4
(episcopulu). romana. 1875 pentru intretienerea clerului.