Page 26 - 1875-06

Camer’a României, după acăsta, prefăcută in statului numitu ungurescu. Diurnalistic’a tăta este Petrecerea a fostu un’a dintre cele mai succese si
siedintia intre altele a votatu unu creditu de 32,400 plina de candidaţi de deputaţi, de reporturi despre a tienutu pana in diori. Asta-data poturamu sa­
lută in mediuloculu nostru mai multe familie ro­
lei ministrului justiţiei pentru plat’a judecatoriloru constituirea unei său âltei partide in cutare opidu
mane dimpregiuru. D’osebita reconosciintia merita
de pace suprimaţi, trecundu in secţiuni unite spre orasiu, de apeluri si vorbe dulci adressate din
ascultatoriulu de filosofia Gavrilu S e r i d o n u , fara
a discută si asupra proiectului de concessiunea dru­ partea celoru interessati catra poporulu alegutoriu a cărui nespuse ostenele si nemarginitu zelu petre­
mului de feru Ploiesci—Predealu. si de cate alte basaconie, ce in limb’a statului se cerea perdea multu.
— Legea vamale si tarifai» nou, numescu „cortesiri." ÎVIai suntu cateva dile si Yoiu se amintescu inca pre scurtu, că de si
spre bucuri’a comerciantiloru, remane neaplicatu, ad. apoi vomu fi puşi in positiunea de a vedă in fapta maialulu s’a tienutu in gradin’a capului turcescu,
politi’a maghiara d’aici totusiu a facutu să se
in anulu trecutu se elaborase de catra una comis- fructele prea animateloru cortesiri de astadi. Inse
respectedie si acolo inalt’a ordinatiune ministeriale.
siune, compusa de ămeni necompetenti, o nevoidaia pre langa tăta fusiunea celoru doue mari partite
Si anume pre port’a gradinei falfaiă tricolorulu
de tarifa de vama, pe care inse si camer’a tr, o unguresci, reteveiele totuşi voru avă trecere si ia romanu si flamur’a osariului venetu-rosiu inse pucinu
adoptase in fug’a mare, cu tăte ca ea eră catu se alegerile aceste, pentru ca unde nu e vorb’a de tempu.
păte de daunăsa comerciului. Aplicarea său pune­ diferintia de principia, acolo de buna seama va fi Duoi comissari politiani s’arunca intr’o cai'utia
rea in viatia a acestei legi cu 1 Iuliu a. c., cum vorb’a de diferintia de persăne. Cine va plaţi mai si sbora la faci’a locului, si flamurele numai de
cătu au disparutu, că nu cumva etc, etc. si intre-
suna ea, se va amanâ pana in Aprile 1876 din bine, acel’a va fi deputatu, deărace însufleţirea
gitatea statului a scapatu diu periclulu de morte.
causa, ca aceea ticalăs’a de tarifa vamale are lipsa pentru program’a si principiele dreptei său ale
Cea-lalta di diuariulu „Kelet* eră bute de lauda
de revisiune cu cunoscientia de causa. Ecca „Pressa“, stângei a incet&tu. Suntu forte multe cercuri elec­ pentru energi’a si bravur’a căpitanului orasiului,
cum relatăza acăsta: torali, unde punu candidatur’a cate duoi său trei care a facutu se dispara stindurdulu ,Romanu*(?!)
„In siedinti’a Camerei de eri (10 Iuniu) s’a inşi, cari toti profesăza aceleaşi principia:' toti se si celu alu unei tierre e s t e r n e „negrugalbenu* (?!)
depusu de d. ministru alu finantieloru unu proiectu ferescu a se atinge de pactulu de impacatiune dela — Placa-ve apoi se n’ajunga si brostocii in raiu.
Ecca astfelu ne petrecemu noi pre aicia. —
prin care se cere amanarea aplicării legii vamale 1867 si toti promitu a face tote cele possibile
In 13 Iuniu societatea de lectura a tenerimei
si a tarifului celui nou pana la Aprile fiitoriu 1876. intru restabilirea ecuilibriului in fiuanciele statului,
I romane de la gimnasiele d’aici a arangiatu prim’a
Acăsta amanare este mai alesu necesaria din caus’a intru esecutarea organisatiunii interne, precum si ei siedintia public-solenna. Mulţi romani au ab-
revisuirei ce trebue a se face tarifului vamalu. intru crearea altoru minuni, inse cu tăte aceste, sentatu, ceea ce nime n’a cutediatu a presupune.
Nu este permisu unei Camere si unui guvernu candu va veni vorb’a, care dintre dinsii se primăsca Productiunea, esecutata după conoscut’a pro­
a se jucâ usioru cu interesele comerciului. Tienemu si diurnele pentru tăte aceste prom’ssiuni, atunci grama, a succesu spre indestulirea toturoru-a.
Nisuinti’a, zelulu, conscienti’a destăpta a stu-
minte, ca anulu trecutu s’a revisuitu, in cele mai se isbescu in capete si se capacităza reciprocu pana
dentiloru romani merita tota laud’a si reconoscien-
principale parti, legea vamala, care se promulgase: la plaselele cuţitului.
ti’a si ne indreptatiescu la fromose sperantie pentru
ca-ci, dela promulgarea ei, se vediuse multe defecte Cu probe despre adeverulu celoru dise potemu viitoriu. Si asta-data inse cu dorere trebue se
ce coprinde, si comercianţii că si ămenii practici se servimu inca de pre acum. Cerculu Kărmend coustatu, că pre langa tăte nouele sperantie înte­
le-au semnalatu guvernului. Aaăst’a a esaminatu are dubiăs’a onăre de a fi facutu inceputulu botezului meiate unirea toturoru teueriloru romani nu s’a rea-
acele observatiuni, a mai revisuitu legea prin de sânge, sacrificandu mai multe vieţi de ămeni lisatu inca. Dă ceriulu că pre anulu viitoriu scol.
(?!) se potemu si noi eschiamâ cu cuvintele betranului
ămeni speciali, si împreuna cu Camerele au rnodi- pentru alegerile ce au se se faca.
Simionu. Cu tote aceste mi-reservu dreptulu data
ficat’o asiă cum interesele comerciului se nu sufere. Aici puseră candidatur’a domnii Sibrik si
ocasione a reveni la acestu momentosu obiectu.
Asemenea se intempla si cu tarifele vamale. si Udvary, si fiindu ca ambii ar voii bucurosu se Inse si pana atuncia bravii studeuti nu des-
Dela promulgarea loru, din momentulu, candu pu- fia aleşi, partisanii loru, sumutiati de catra cortesii peredie, continuă calea apucata, lucre si studiedie
bliculu le-a cunoscutu, s’au aridicatu suma de critice bine remuneraţi, începură a se certă de lana ca­ fora frica si grigia, ca-ci a loru va fi cunun’a de
si de observatiuni f6rte juste. Se pare, ca suntu prina si de umbra magariului. O flamura in colori lauri. —
In 20 Iuniu jun’a reuniune a sodaliloru ro­
defecte radicale de clnare, evaluări si pretiuri atat de ale statului, ca-ci alte colori suntu interdise, si
mani d’aici a tienutu maialulu in padurea de la
de mari, in catu dăca ele s’ar’ aplică s’ar’ aduce apoi si afara de aceea ambii candidaţi se vedu a
Manasturu.
o grava lovire intereseloru comerciului. fi celu pucinu maghiaroni, dăca nu maghiari năs­ Frumosulu numeru de sodali romani au por-
Ce trebuiâ se faca guvernulu ? Trebuiâ se taca, cuţi, — o flamura, dicu, de a lui Udvary retaci nitu in ordine la 10 ăre a. m. in frunte cu fromos’a
se se incapatineze a aplică o lege rea si greşita, in castrele contrariului seu Sibrik, si din acăsta flamura a reuniunii si cu music’a care suflă insufle-
asiâ, după cum -lu sfatuescu cei dela „Romanulu“ causa se nasch bataia de reteveie dintre cele mai titoriulu mersu alu lui Mihaiu Eroulu.
Petrecerea familiaria, jocurile si horele natiu-
si toti cati aducu ruine pretutindenea unde aparu? cumplite; mai mulţi alegatori fura asiâ de greu
nale, au tienutu pana tardiu noptea candu iu
Negresitu, ca hu. Prin urmare face si acum gu­ vulneraţi, incatu vre-o trei dintre dinsii cu greu
aceea-si ordine sodalii si ospetii s’au reintorsu in
vernulu aceea ce a facutu cu legea vamala. Cere au mai potutu se scape cu viătia, ăra unulu a orasiu.
dela Camere o prelungire a aplicării tarifeloru, si trebuitu se trăca la parentii conscrisi. Mai salutaria institutiune romana că acest'a
prin urmare si a aplicarei legei vamale, care pre­ Secet’a ce de unu tempu inoăce domuesce in aici d’abie este in acestu orasiu» . . . .
supune nouele tarifuri. natura, domnesce totu-odata si in regiunile politicei Politi’a d’aici) in fine, merita tăta multiumit’a
si inchinatiunea, pentru ca si la acăsta petrecere
In timpulu acestei prelungiri, ministfulu de înalte. Momentulu de căpetenia, ce avemu de
n’a uitatu a ne onoră cu vre-o căte-va urechi
finance va provocă noue anchete, noue comisiuni, inregistratu din aceste regiuni, este intelnirea archi-
nevedinte si a ne ingradi cu panduri calări morţi
va consultă ămeni competinti, si comercianţi, si va ducelui austriacu Albrecht cu imperatorele Germaniei de beţi, pentru că nucum-va se portamu ce-va de
presentâ astfelu la tămna Camereloru îndreptarea la Ems. In 20. Iuniu arhiducele ajunse la loculu ce se speria bibolii, seau pentru că nu cum-va
defecteloru ce va pută avă acăsta lege. de intelnire, unde fh primitu la gara de catra im­ intregu Clusiulu se se trediesca sburandu prin aeru.
Si fiind-ca Camer’a va termină asta nuoa peratorele si apoi împreuna plecara spre edificiulu Minunate copilării.
Am firma sperantia, ca nu-i departe tempulu,
lucrare a s’a pe la Noembre său Decembre fiitoriu, de cura. in care aici după fia-care romanu ingenios’a năstra
se intielege, ca guvernulu trebuia se mai aiba câte­ Cu tăte ca remane inca necontestatu, ca in politia va pune căte unu panduru calare,su sabi’a
va luni pentru publicarea legei, reformata asia cum decursulu acestei vere se va intelni si imperatulu trasa si in busunariu i va siangiă cate o urechiel-
comercianţii din tiăra si străinătate se o păta Austriei cu alu Germaniei la Ischl, totuşi si mis- nitia de cele constitutiunale liberale. Era deca si
cunăsce. siunea archiducelui Albrecht are insemnetatea sa, acestu mediulocu va fi fara resultatu; de’ea totusiu
Eta dăra pentru ce cuvinte naturale si logice ca-ci scopulu ei in prim’a linia este, a da o mai vomu vorbi si cugetă romanesce, ce nu vomu inceta
s’a propusu de guvernu amanarea aplicării acestei mare espressiune aliantiei celoru trei imperati. A- neci odata, nu! nu ! apoi ce pretiu voru avă ordin,
de desnationalisare ?
legi pene la Aprile fiitoru.*... căsta caletoria a archiducelui a trebuitu se se faca Tocmai primii dorerors’a soire, că din modest’a
Noi inca amu studeatu acea nefericita tarifa mai vertosu din motivulu, ca de unu tempu incăce dăra fromos’a cununa a teneriloru universitari d’aici
omorităria de comerciu si nu amu sci, de ce se ne incepuse a se semtî intr’unu modu neplacutu esi- una flore se vescedi in dilele trecute.
miramu mai antaiu si mai mulţii: de grăs’a igno- stinti’a unei partite militari in Yien’a, alu cărei f TeneruluYasilie I o n a s i u din Telciu(district.
rantia si lene in cercetare a membriloru făstei co- capu se crede a fi archiducele Albrecht, care totu- Naseudului) de 24 ani, fostu ascultatoriu de filosofia
missiuni său de usioretatea, cu care fusese desba- odata se considera si că fidelu representante alu aici, a repausatu după unu morbu indelungatu in
tuta acea tarifa in ambele camere, după care apoi vechieloru traditiuni austriaco. Spre a desmentl bratiele doiosiloru sei părinţi.
Iunele repausatu a escelatu prin modestia si
se fach acelu saltu mortale, dicea unu comerciantu, scorniturele respandite despre esistinti’a unei ase­ diligintia, in viatia iubitu, la mărte plânsu de toti
si ei damu tăta dreptatea. Totuşi e frumosu, ca meni partite in Yien’a, archiducele a fostu neces- amicii, conscolarii si conaţionalii sei.
gubernulu luă initiativ’a de a revisui prin camera sitatu, vrendu nevrendu, a face acăsta calatoria la Repausatulu eră stipendistu, d’acasa neajutatu,
— si a indreptâ peccatulu comissu — după expe- Ems, spre a se imbraciosiâ cu tiarulu nemtiescu si stipendiulu insuficiente, si sciu, catu a trebuitu si
rienti’a celoru ce avea se sufere, dăca se aplică asia, prin acăst’a Se dovedăsca lumei întregi, ca bun’a elu se indure si se lupte cu cele materiale.
Eericitulu Ionasiu nu este celu antaiu stipen­
cum se croise cu ochii inchisi. — intielegere intre cele trei mari poteri dela nordu nu distu repausatu că studinte.
s’a conturbatu prin nimicu. De mai multe dile tempulu este fărte fromosu
Revista politica. caldur’a mare; semenaturele, gradinele si viele im-

Rrasiovu, 2.6/14 Iuniu 1875. Clusia, 22 Iuniu 1875. bucuratărie. Ajungundu fara calamitati tomn’a
Agitaţiunea electorale s’a intinsu că o epide­ ( T r e i d î l e r o m a n e s c i . ) In 3 Iuniu socie­ acestu annu, speru, se va dovedi fărte manosu, —
mia periculăsa dela o margine pana la cealaltă a tatea de lectura „tfuliV* a tienutu maialulu ei, O o r e s p,