Page 27 - 1875-06

R e s u l t a t u l u c o n s c r i p t i u n e i d u p ă a 6 u ’ a l e g e d e a l e g e r e d e d e p u t a ţ i l a d i e t a , vedd, cu dorere, cum-ca penelulu finu alu d. Publiu,
in ambe cercurile, in alu cetatii si alu districtului Brasiovu, după nationalitati si pusu in asemenare cu care me atense in in nr. 5 alu „Gaz.“ a. 1873
cu celu din 1872: n’ar’ fi devenitu necrutiatoriu . . .
Dâ, am voitu ex consulto se padiescu cea mai
» adunca tăcere facia cu vomerile d-lui Publiu asupra
Partea g e r m.-s a s i r orna n i m a g b i a r i T 3 t 11 1 u mea, ca-ce am sciutu pre de una parte, ca acele
Orasiului cresce cresce cresce cresce provinu din rancore si pura invidia, dr’ de alta
1875 1872 1875 1872 1875 1872 1875 1872
scade scade scade scade parte am esperiatu si aceea, ca la noi romanii din
nescari vorbe g61e espresse in publicu si provenite,
Cetatea int. 635 809 -174 58 94 - 36 133 137 - 4 826 1040 -214 firesce, din nescari creri fantastici — se intende
Brasiovu-vechiu 217 328 B .—111 38 67 - 29 16 31 -15 271 426 -155
Blumena 81 100 - 19 12 20 + 1 61 76 -15 163 196 - 33 una zama lunga si sarbeda — ce necum se sier-
Scheii 86 152 - 66 185 327 -142 25 48 -23 296 527 -231 bdsca de ondre diuaristecei ndstre, ddra strica multu
Dirstele si Stupinele 7 8 - 1 55 70 - 15 3 5 - 2 65 83 - 18 y—* si causei.
Sum’a totala 1026 1397 -371 357 518 -221 238 297 -59 || 1621 2272 | 1 cr. O’ Eta de ce am observatu tacerea pana acumu!
Asia in cerc. Orasiului s’au angustatu dreptulu de alegere de deputatu la dieta cu 651 din Ca nu au facutu-o 'acdst’a si binevoitorii mei si ca
ce fusese in 1872; romanii se scadiura mai tare, si maghiarii mai pucinu. si-au redicatu cuventulu, nu in favdrea mea, ci a
In c e r c u l u d i s t r i c t u l u i , ad. partea agricult6ria sta asia: dreptăţii, vediendu, ca invidi’a, acestu cariu alu
dsaloru, cumu o numesce bibli’a, rdde aduncu ani­
m’a nobila a d. Publiu — este trdb’a loru; pre
Numele ger m. - s- a s i r o m a n i m a g h i i r i T c t a 1 u cari eu necumu se-i corumpu cu bani, câ se-mi
comuneloru cresce cresce cresce cresce faca pre advocatulu; ddr’ nece nu am sciutu de
(.» 1) 1 U i; J 1875 1872 scade 1875 1872 scade 1875 1872 scade 1875 1872 ssade corespondintiele loru — pana le am vediutu publi­
cate in „Gazeta* si „Federatiune.* Acdst’a o mar­
_ ____
Apâcza 1 + 1 9 6 + 3 10 6 + 4 turisescu pre conscienti’a mea de preutu si romanu.
Bacsfalau 1 — + 1 18 6 +12 11 5 + 6 30 11 + 19 Acuma inse, candu vedu, ca din acestu tientiariu
Botu 36 33 + 3 2 ' — + 2 î — — 38 33 + 5 nu numai se a facutu unu armesariu, ce ca d. P.,
Cernatu 8 6 + 2 20 12 + 8 13 4 + 9 41 22 i 4- 19
Hiltiu 76 72 + 4 2 — . + 2 — — 78 72 + 6 bucurosu câ unu curcanu, me tavalesce prin tina si
Hermanu 64 63 1 + 1 6 3 + 3 — — 70 66 + 4 noroiu, me innegresce înaintea lumei de nou ba me
Satulungu 8 1 + 7 153 69 +84 31 11 +20 192 84 +108 si condemndza — numai pentru-câ se-si curatidsca
Crisbavu 2 — + 2 2 — + 2 11 18 — 7 15 18 — 3 internulu seu de veninulu consumatoriu, vinu a des-
Peldidra 46 41 + 5 9 7 + 2 1 (1— + 1 *56 48 + 8 vall adeverulu acestui lucru intru tdta golatatea
Cristianu 50 59 — 9 3 1 1 + 2 — 53 60 7
Maghiarusiu 9 8 + 1 2 1 + 1 — — 11 9 + 2 s’a, câ de aici apoi se-si traga forulu publicu con-
S. Petru 58 57 + 1 3 2 ' + 1 — — 61 59 + 2 clusiunile aale si nu din asertele mistificutdrie si
Purcareni 1 — + 1 9 2 + 7 8 5 + 3 18 7 (- 11 filosofice ale d. P., carele cu pen’a s’a voiesce a
Rosnovu 77 52 +25 7 1 + 6 — — 84 53 + 31 imbetâ lumea cu apa rece.
Rotbavu 10 8 + 2 1 — + 1 1 — + 1 12 8 + 4
Prejmeru 93 73 +20 5 1 + 4 1 — + 1 99 74 + 25 Preste totu cauta se începu si eu lucrurile din
Tarlungeni 3 1 + 2 7 2 + 5 11 10 + 1 21 13 + 8 crescetu.
Turchesiu 2 — + 2 16 5 +11 10 9 + 1 28 14 + 14 1. D-lu P. me impodobesce cu frumds’a titu­
Nou ■ ~ 1 — + 1 8 7 + 1 9 7 + 2
G-i mb avu 35 29 + 6 2 — + 2 — — 27 29 + 8 latura de „ambiţiune vana,* pentru-ca am pretinsu
Vulcanu 26 19 + 7 6 ' '-- ' + 6 — — 32 19 + 13 in adunarea universale municipale, ce nu este dreptu
Zizinu 3 3 0 2 1 + 1 12 10 + 2 17 14 3 — ca-ce eu numai me am esprimatu, d i c u n d u,
Codlea 97 84 +13 4 1 + 3 — — 101 85 + 16 ca si eu a-si fi demnu de recomendare la locurile
Sum’a totala | 706 609 | ,+97 || 280 114 I +166 127 85 +42 1113 811 +302 mai inalte, ca-ci la anulu 1866 grasandu coler’a
Asia in districtu alegatorii romani se afla cu 166 mai mulţi câ in 1872, ddr’ totuşi numai in Sangeorgiu, singuru in parochi’a cea mai impo-
280, deaci se pdte vedd scopulu legii, de a angustâ dreptulu. pulata din districtu, am inmormentatu 57 morţi de
colera in tempu de una luna, dr’ in acelu anu
1873 nu numai in comun’a Sangeorgiu, in care a
N e v o i i n t i d r ’ a H a t î e g u l u i . 10 fl. V. a. pretindu pe luna 1 fl. % a8 ’& incatu
Nu-mi permite anim’a a tacd miser’a si deplo­ interessulu devine mai mare câ capitalulu; ce con- grasatu f6rte coler’a, ddr’, fiindu preutulu Maiorului
morbosu am fostu chiamatu si am inmormentatu
rabili stare a poporului romanu de prin unele tie- tractu, ce nepăsare, ce tirania pre bietulu economu, 21 morţi. — si in Uva-mica, morindu chiaru preu­
nuturi muntdsa ale Hatiegului. — de pre acarui umeri traiescu toti pecatosii! . . Nu tulu de colera, l’am inmormentatu pre acel’a si mai
se temu 6re cei, cari au fauritu si permisu acdst’a,
Servescu câ preutu aprdpe la 11 ani. In a- mulţi atatu înainte, catu si după mdrtea lui, cari
ca pentru urmările ei voru fi respundiatori înaintea
cestu tempu trist’a esperintia despre lupt’a popo­ justiţiei divine?! — tdte suntu lucruri adeverate si după matriculele
rului cu starea materiale me puse in desperare. aceloru parochii se potu dovedi cu estrase autentice.
Căuşele sdu mai bene relele principale ce supără Si apoi ce se vorbimu numai de judanii, ca 2. Ca eu a-si arde de dorulu de a capetâ
pre poporulu agricultoriu pe aici suntu „tempestice de asemenea pandiatura aflamu si intre noi. Am cruci si stele desierte,
si politice.* observatu, ca chiaru in opidulu Hatiegu se comite
una fărădelege enorma. Esmisii de catra magistra­ 3. Oa eu a-si fi corruptu pre d, teologu din
Unele comune si in Specia coffi. Scheiu si Gherl’a câ se-mi acopere pecatele mele.
Beffl§usiu, se păru a fi cu totulu uitate, ba chiaru turi opidana, —- spre a dâ pasporte de vindiare Ad 1. Se abstragemu d-le P. si mare publi-
si cercate de mani’a cerdsca. de vite lunea si la terguri publice — incassddia
pentru una parechia vite 1 fl. v. a., pre candu ta­ cistu alu intemplariloru din districtu dela aceea,
Corn. Sceiu acum suntu 8 ani fii sărăcită de rifa e numai 30 cr. v. a. — Ce făcu aceşti domni ddca spressiunile mele au avutu sdu nu, baremi nu­
grandine estraordinaria, in anulu trecutu fii cer­ cu acdsta storsura? — Ar’ fi bene, câ competenţii mai cev’a umbra de adeveru; se concedemu, ca co-
cată de una versatura de pldia ne mai indatenata se i provâce la ordine si se incetddia una data a- missiunea recomendat6ria pentru meritele din colera
ce inundă, si innoroi in modu infioratoriu asiâ in cestu abusu si despoiare, cugetandu, ca cu cata a uitatu, sdu nu au voitu a spune adeverulu, ca
catu daun’a acf causata — la mai mulţi locuitori si greutate castiga seraculu omu — care n’are nece eu atatu in a. 1866 catu si in a. 1873 am avutu
cu distingere la subscrisulu — pentru totu-deauna una professiune — pecatosulu seu cruceriu!!! — a me luptâ cu acdst’a bdla, dr’ ca in anulu 1873
e ireparabile; totu in acdsta comuna si in anulu I o a c h i m u J u b a s i u m/p. am trebuitu se inmormentezu nu numai in comun’a
curente se repeţi asemenea plaga, una furtuna de preutu. mea, ce si in Maierulu in tempulu morbului paro-
pl6ia si ventu vehementu inca si cu grandina ala- chului de acolo, asemind si in Uva-mica atatu in
turara la faci’a pamentului semenaturile de t6mna, tempulu morbului parochului de aci catu si după
remanendu-ne pucina sperantia.
S a n g e o r g î u in 1875 *). mdrtea lui si inca unu numeru considerabile si fora
In corn. vecina Densiusiu in 22/5 a. c. cadiil nice una plata, argumentdza comitetele comunale
grandina in asia catatîme incatu pe alocurea si a La unu semnu caracteristecu. din ambe comunele; se lasamu tdte aceste si altele
ddu’a si a trei’a di potea se o vdda omulu latita Ante omnia exstirpandas dissidiarum la una parte si se dicemu numai, ca dre meritat’au
si causâ in semenaturi si pomi nemecire totala, Causas et reconciliandos animos necessa- totu lucrulu se devină la publicitate? Ce a inte-
candu după atati’a ani de suferintie sperau bieţii rium arbitror. T a c i t u a. ressatu pre publiculu romanu se scia despre acdst’a
locuitori, ca voru scapă — pre lenga celealalte ne- D-le Redactorul Fia-care carturariu, care a affacere atatu de parţiala si neînsemnata ?
numerate greutati si apasari — celu pucinu de a- avutu ocasiunea si plăcerea de a cetf prea iubitulu Deci, ca-ti place a incungiurâ polemiile si le
mar’a fdme. si veteranulu nostru diuariu naţionale „G-azet’a Tr.,“ uresci din sufletu; pentru-ce ddra faci causa comuna
este convinsu despre semtiulu DTale de sinceritate
Poporulu nostru romanu de prin aceste tienu- si imparţialitate intru redigerea lui; de aceea si eu si din cause a t a t u d e b a g a t e l e ? Sdu ddra
tnri muntdse se sustienea mai cu sdma din vite si asta-data indresnescu a Te rogâ, câ se binevoiesci credi in proverbiulu: „serpens non fit dracho nisi
p6me, ceste din urma dispărură, cele de antaniu serpentem comederit,* adeca d-ta credeai, ca nu o
leau dusu contributiunea cea enorma si scumpetea a-mi inserâ in col6nele ei pucinele mele observa- se fii publicistu fora câ se ataci si se calumniazi?
tiuni, totu in subjectulu, câ se me esprimu cu d.
cerealeloru ce de multu se repetiesce din anu in Nu voiu insu-mi se-mi făcu apoteos’a mea, câ
anu. — Aceste ddue comune nu de multu, aveau Publiu — celu atatu de ventilatu de nescari „cu- si d-ta in nr. 45 alu „G-az.* a. tr., ci atat’a to­
cuveice," intre cari, firesce, cea de antaia este dsa.
unu territoriu tare intinsu, pre candu acuma atat’a tuşi indrasnescu a dîce, ca simtiulu meu de roma­
au devenitu de angustate prin forti’a si inmodesti’a Sinceru ’Ti marturisescu, D-le Redactoru, ca nitate, acur&tetia intru portarea officiului meu, nu
domniloru tirani heterogeni, de nu are omulu unde eu nu a-si spori nece acum, câ si in trecutu, nece mi-o poteti dispută nece d-ta, nece consorţii d-tale;
se pasiunedia vitele necessarie pentru sustienere. unu legenatu cuventu in acestu lucru, ddca nu a-si apoi pentru acele cuvinte esprimate in adunare,
A ddu’a causa, ca poporulu a seracitu asia de chiaru se nu fia fostu de locu, dre meritezu eu nu­
tare e: nemarginit’a concessiune si libertate interu- *) Preferendu cele publice privateloru, numai mirile de pecatosu, „vitiosu* ba chiaru criminalistu
suriale in aceste tempuri vitrege, prin acdst’a sun- acum potemu pleni pretensiunea basata pe dreptu a facia cu naţiunea? Ddr’ ce ai si folositu cu ele?
temu daţi victima despoitoriloru judani, cari pentru d, atacatu. R. Absoluta uemicu. D-ta profesezi asia ddra u n i r e ,